28,495 matches
-
nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în privința art. 44 din Constituție. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării
DECIZIE nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279018_a_280347]
-
din Constituție, Curtea reține că, în cazul de față, autoarea excepției este o persoană juridică care invocă acest articol susținând că dorește protejeze drepturilor angajaților săi. 20. Referitor la aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale persoanelor juridice, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că acestea se aplică și persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional (a se vedea în acest sens Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75
DECIZIE nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279018_a_280347]
-
juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional (a se vedea în acest sens Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). Pentru a întregi jurisprudența sa cu privire la acest aspect, Curtea a reținut că exigențele și garanțiile rezultate din drepturile și libertățile fundamentale reglementate prin Constituție sunt aplicabile și în privința persoanelor juridice, în măsura în care conținutul lor normativ este compatibil cu natura, specificul și particularitățile care caracterizează regimul
DECIZIE nr. 521 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) pct. 4 şi 10 şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279018_a_280347]
-
o acțiune în răspundere civilă delictuală, în baza prevederilor art. 998 și 999 din vechiul Cod civil, ceea ce el nu a făcut. 54. În cele din urmă, Guvernul consideră că ancheta a fost efectuată cu independența și celeritatea impuse de jurisprudența Curții în materie. Guvernul concluzionează asupra lipsei unei încălcări sub aspect procedural a art. 3 din Convenție. b) Motivarea Curții ... 55. Curtea face trimitere la principiile generale aplicabile aspectului procedural al art. 3 din Convenție, pe care le-a reiterat
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Cazan împotriva României - SECŢIA A PATRA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279007_a_280336]
-
a reiterat recent în Hotărârea Bouyid (citată anterior, pct. 114-123). 56. În speță, având în vedere probele care i-au fost prezentate, în special certificatul medico-legal al reclamantului, Curtea consideră că acuzațiile de rele tratamente puteau fi "susținute" în sensul jurisprudenței sale în materie. 57. În continuare, Curtea constată că a fost efectuată o anchetă în prezenta cauză. Rămâne de apreciat diligența cu care aceasta a fost efectuată și caracterul său "efectiv". 58. Curtea observă că, deși reclamantul și clientul său
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Cazan împotriva României - SECŢIA A PATRA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279007_a_280336]
-
încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu 71. Reclamantul pretinde 100.000 euro (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 72. Guvernul consideră că suma solicitată de reclamant este excesivă în raport cu jurisprudența Curții în materie. 73. Curtea consideră că trebuie să i se acorde reclamantului suma de 11.700 EUR cu titlu de prejudiciu moral. B. Cheltuieli de judecată 74. Reclamantul nu a formulat nicio cerere de rambursare a cheltuielilor de judecată
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Cazan împotriva României - SECŢIA A PATRA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279007_a_280336]
-
citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 258 alin. (5^1) și (5^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 503 din 30 iunie 2015 . CURTEA, având
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține că textul criticat este interpretabil, nefiind prevăzute condițiile în care se aplică facilitatea fiscală ce face obiectul de reglementare al acestuia. Menționează o jurisprudență neunitară în interpretarea și aplicarea textului criticat. Susținând că textul criticat este interpretabil, autoarea trage concluzia că acesta este lipsit de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, împrejurare ce determină încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. 6. Tribunalul Covasna - Secția
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
la lit. a)". ... 12. În susținerea criticii de neconstituționalitate, autoarea invocă prevederile cuprinse în art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". 13. Curtea Constituțională, cu precădere în jurisprudența sa mai recentă, a pronunțat decizii prin care a ridicat la rang constituțional standardele de calitate a legii, precum previzibilitatea, claritatea, accesibilitatea. Întrucât niciunul dintre aceste standarde nu este expres menționat în vreunul dintre articolele din Constituție, Curtea și-a
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
ianuarie 2015, că "pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011) [paragraful 44]". 15. La fel de adevărat este însă că, în jurisprudența sa, de pildă în Decizia nr. 275 din 8 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 17 iulie 2014, Curtea a reținut că "Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reține că elementul de incertitudine și/sau interpretabilitate a acestora este acceptabil din punctul de vedere al standardelor constituționale de calitate a legii, revenind instanțelor judecătorești sarcina stabilirii sensului acestora. 18. Jurisprudența Curții în materia respectării standardelor de calitate a legii, inspirată, adesea, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este una dintre fațetele cele mai semnificative ale exercitării atribuțiilor sale constituționale. În același timp, însă, principiile urmate de Curte în pronunțarea
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
incertitudine și/sau interpretabilitate a acestora este acceptabil din punctul de vedere al standardelor constituționale de calitate a legii, revenind instanțelor judecătorești sarcina stabilirii sensului acestora. 18. Jurisprudența Curții în materia respectării standardelor de calitate a legii, inspirată, adesea, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este una dintre fațetele cele mai semnificative ale exercitării atribuțiilor sale constituționale. În același timp, însă, principiile urmate de Curte în pronunțarea jurisprudenței sale în această materie pretind un respect deplin al delimitării de atribuții
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
Curții în materia respectării standardelor de calitate a legii, inspirată, adesea, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este una dintre fațetele cele mai semnificative ale exercitării atribuțiilor sale constituționale. În același timp, însă, principiile urmate de Curte în pronunțarea jurisprudenței sale în această materie pretind un respect deplin al delimitării de atribuții și competențe ale instituțiilor de rang constituțional. Astfel, în Decizia nr. 225 din 9 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 241 din 15 aprilie 2010
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
ori prevederile Constituției este condiționată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancțiunile nerespectării acestor cerințe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exercițiului drepturilor respective. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIE nr. 645 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279058_a_280387]
-
la acestea în vederea asigurării compatibilității acțiunilor autorităților române cu obligațiile rezultate din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene; 39. urmărește, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, respectarea obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene; 40. urmărește evoluția jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și Tribunalului Uniunii Europene și prezintă rapoarte și informări periodice cu privire la chestiunile cu relevanță pentru România; 41. organizează și coordonează, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, registrul mandatelor naționale elaborate și transmise cu privire la proiectele
HOTĂRÂRE nr. 16 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279097_a_280426]
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 142 din 10 martie 2016 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.092/332
DECIZIE nr. 631 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279128_a_280457]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 260 din 20 martie 2007 și Decizia nr. 836 din 8 iulie 2008 . Învederează, de asemenea, că încheierea definitivă, prevăzută la art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin
DECIZIE nr. 631 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279128_a_280457]
-
poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 18. Curtea subliniază faptul că în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 631 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279128_a_280457]
-
măsuri a parchetului chiar și după depășirea termenului de 20 de zile. 27. La 6 aprilie 2009, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrunite pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general în vederea unificării jurisprudenței diferite, s-au raliat celei de-a doua opinii și au hotărât că, după depășirea termenului de 20 de zile, partea interesată era decăzută din dreptul de a sesiza instanța împotriva unei măsuri a parchetului. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
în mod echitabil și în contradictoriu, partea în cauză, asistată de un avocat, având posibilitatea să participe la ședințele de judecată și să își prezinte argumentele. Or, acesta a nu a reușit să prezinte în fața instanțelor interne exemple relevante de jurisprudență în sprijinul tezei sale. 2. Motivarea Curții 36. Curtea reamintește că legislația referitoare la formalitățile și termenele care trebuie respectate pentru a formula o acțiune în fața instanței vizează asigurarea bunei administrări a justiției și respectarea, în special, a principiului securității
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
se constate că informațiile furnizate reclamantului s-au dovedit a fi eronate. Cu toate acestea, Curtea nu poate ignora faptul că, la momentul producerii faptelor, termenul de contestare indicat de parchet era aplicat de o parte din instanțele interne, unificarea jurisprudenței în ceea ce privește calcularea acestui termen neproducându-se decât începând cu 6 aprilie 2009 (supra, pct. 27), adică după pronunțarea hotărârii definitive a tribunalului din 28 noiembrie 2008 (supra, pct. 19). 41. Având în vedere informațiile furnizate oficial reclamantului de către parchet și practica
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
650 EUR și 3.000 RON, adică aproximativ 670 EUR. El prezintă copii ale facturilor pentru cheltuieli de traducere. 55. Guvernul consideră cererea excesivă. În plus, observă că reclamantul nu a prezentat documente justificative pentru toate cheltuielile reclamate. 56. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. 57. În speță, Curtea notează că reclamantul a beneficiat de asistență juridică pentru procedura în fața Curții. Ținând seama
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. 57. În speță, Curtea notează că reclamantul a beneficiat de asistență juridică pentru procedura în fața Curții. Ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma de 100 EUR pentru toate cheltuielile coroborate și o acordă reclamantului. C. Dobânzi moratorii 58. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
devolutiv integral al apelului, soluționarea căii de atac, aflate în competența acestei instanțe, de ultim grad, depinde de dezlegarea ce se va da chestiunii de drept supuse procedurii hotărârii prealabile. 22. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din studierea site-ului www.scj.ro. 23. Prioritar s-a arătat că aspectele ce fac obiectul
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]