26,397 matches
-
raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Levinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 9 (0+9), reprezentând 0,62% din populație . În prezent, satul are 1.452 locuitori, preponderent ucraineni.
Levinți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315919_a_317248]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Slobozia-Varticăuți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,49% din populație . În prezent, satul are 406 locuitori, preponderent ucraineni. În anul 2002, satul a fost racordat la rețeaua de gaz metan. În 2006, s-a construit în sat o biserică cu
Slobozia-Varticăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315922_a_317251]
-
fost inundate aproximativ 500 de hectare de teren de pe teritoriul satului . Începând din anul 1991, satul Neporotova face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (1+0), reprezentând 0,34% . În prezent, satul are 121 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Neporotova era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Neporotova, Secureni () [Corola-website/Science/315947_a_317276]
-
din anul 1991, satul Grubna face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, majoritatea locuitorilor o formează rușii, în număr de 1.887 (92,68%). Numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 19 (2+17), reprezentând 0,93% din populație . În prezent, satul are 1.937 locuitori, preponderent ruși. În anul 1994 s-a deschis aici o școală secundară. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Grubna era vorbitoare de
Grubna, Secureni () [Corola-website/Science/315974_a_317303]
-
în trei părți. Începând din anul 1991, satul Beleusovca face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, în localitate locuiau 412 ruși (13,36%), iar numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 48 (13+35), reprezentând 1,56% din populație . În prezent, satul are 3.057 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Beleusovca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Beleusovca, Secureni () [Corola-website/Science/315982_a_317311]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Vășcăuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 106 (20+86), reprezentând 2.86% din populație . În prezent, satul are 3.587 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vășcăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă
Vășcăuți, Secureni () [Corola-website/Science/315973_a_317302]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Serbiceni face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (0+8), reprezentând 0,48% din populație . În prezent, satul are 1.570 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Serbiceni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Serbiceni, Secureni () [Corola-website/Science/315975_a_317304]
-
relocate în case noi, construite pe un deal înconjurat de pădure. Începând din anul 1991, satul Cormani face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (0+4), reprezentând 0,46% din populație . În prezent, satul are 959 locuitori, preponderent ucraineni. Localnicii se ocupă cu pescuitul, aici putând fi prinse exemplare de somn, știucă, biban, crap, caras și altele. Aici este și un
Cormani, Secureni () [Corola-website/Science/315976_a_317305]
-
istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Vasâlău. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1447. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului, s-a căsătorit în anul 1670 cu Catrina, fiica boierului Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova secolului al XVII-lea. Ca zestre de nuntă, Catrina a primit 21 moșii, printre care și
Vasileuți, Secureni () [Corola-website/Science/315979_a_317308]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Vasileuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (0+5), reprezentând 0,39% din populație . În prezent, satul are 1.372 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vasileuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Vasileuți, Secureni () [Corola-website/Science/315979_a_317308]
-
trei părți. Locuitorii satului au suferit de foamete în anii 1946-1947. Începând din anul 1991, satul Seliștea face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 17 (2+15), reprezentând 0,93% din populație . În prezent, satul are 1.560 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Seliștea era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Seliștea, Secureni () [Corola-website/Science/315980_a_317309]
-
din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mendicăuții Noi face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 19 (0+19), reprezentând 6,86% din populație . În prezent, satul are 414 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mendicăuții Noi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), rusă (%) și
Mendicăuții Noi, Secureni () [Corola-website/Science/315984_a_317313]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mihăileanca face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (0+7), reprezentând 0,34% din populație . În prezent, satul are 2.139 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mihăileanca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Cobâlceni face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 13 (2+11), reprezentând 0,48% din populație . În prezent, satul are 2.355 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cobâlceni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Cobâlceni, Secureni () [Corola-website/Science/315977_a_317306]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Lopativ face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (0+1), reprezentând 0,20% din populație . În prezent, satul are 478 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lopativ era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Lopativ, Secureni () [Corola-website/Science/315981_a_317310]
-
anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Respopini face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,53% din populație . În prezent, satul are 272 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Respopini era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Respopini, Secureni () [Corola-website/Science/315983_a_317312]
-
din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Coteleu face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.458 (4+1.454), reprezentând 52,28% din populație . Se observă o reducere a ponderii românilor în localitate de la 61,87% (în 1930) la 52,28% (în 1989), pe fondul creșterii ponderii ucrainenilor de la 30,14% la
Coteleu, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315996_a_317325]
-
din populație . Se observă o reducere a ponderii românilor în localitate de la 61,87% (în 1930) la 52,28% (în 1989), pe fondul creșterii ponderii ucrainenilor de la 30,14% la 46,97%. În prezent, satul are 2.991 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Coteleu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Coteleu, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315996_a_317325]
-
întreprindere din Republicii Moldova. Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1.232 kilometri din care 1.218 km reprezintă ecartament larg (1.520 mm) și 14 km cu ecartament normal (1435 mm). Pe căile ferate moldovene se circulă cu o viteză de până la 90-100 de km/h, pe multe porțiuni viteza maximă fiind de 60-70 km/h. Principalele joncțiuni feroviare ale Republicii Moldova se află la Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
toate măsurile necesare pentru prevenirea intrării sau tranzitării pe teritoriul lor a persoanelor răspunzătoare de: - împiedicarea progresului în vederea unei soluționări politice a conflictului, enumerate în anexa I; - conceperea și punerea în practică a campaniei de intimidare și închidere a școlilor moldovene cu grafie latină din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, enumerate în anexa II."; 2. articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 2 (1) Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Comisiei, adoptă modificări la listele conținute în anexa
32004E0622-ro () [Corola-website/Law/292613_a_293942]
-
carte religioasă în slavonă, în 1508, "Liturghierul" lui Macarie, iar prima carte imprimată în limba română a fost Catehismul de la Sibiu din 1544, care însă s-a pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat este "Evangheliarul slavo-român" a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de "Cântece religioase calvine" din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi. Alte traduceri grecești și slavone au fost tipărite în secolul al XVI-lea. Dosoftei, un moldovean publica în Polonia
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama, Eufrosina Stamatopol, era o talentată pianistă. El și-a petrecut copilăria la moșia familiei, la Șurănești, Vaslui. Și-a început educația la Iași ca elev al lui Ion Creangă și mai târziu al lui Grigore Cobălcescu, continuând apoi
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
mult cu româna vorbită în județul Suceava. Insule lingsvistice românești se regăsesc și în regiunea Odessa (123.800 de vorbitori, mai ales în Bugeac), precum și în preajma râului Bug (regiunile Nicolaev și Kirovograd, aprox. 21.300 de vorbitori, fiind descendenții coloniștilor moldoveni și ardeleni mocani așezați aici în secolul 18). Aceștia sunt, în general, vorbitori ai graiului moldovenesc. În Maramureșul de Nord limba română are aprox. 40.000 de vorbitori. Graiul acestora este același ca și în regiunea Maramureș din România (vezi
Româna ucraineană () [Corola-website/Science/297290_a_298619]
-
umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut următorii ani la Constantinopol, unde a fost capuchehaie, și a însoțit armata
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]