27,916 matches
-
calitativ. În modelarea reliefului și degradarea terenurilor nu numai faptul că plouă este important, ci și felul în care plouă. În funcție de intensitatea și durata lor se deosebesc ploi repezi și ploi lente, respectiv ploi scurte și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată o mare cantitate de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată o mare cantitate de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul topirii ei, condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Acestea sunt interesante azi pentru a afla unele aspecte din viața satului. Aflăm astfel, cum au trăit sătenii din Bălnaca în anii de foamete care au atins județul Bihor în anii 1792,1806,1811,1812,1814. Cauzele au fost multiple: ploile la vremea recoltei, revărsarea apelor, frigul,etc. Între anii 1942-1985, Titus Roșu, profesor de istorie, la Liceul Emanoil Gojdu din Oradea a adunat în volumul intitulat :"Însemnări și inscripții bihorene", vol.I- II, apărut în Editura Universității din Oradea, în
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu..sprăzece și mălai cu opt zloți în vremea băncuțelor adecă erau bani de popir și întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5 zile ianuarie 1818. Smeritul între preoți Mihail Lascovici paroh.” - „În anul 1836 diacul Gavril Popovici lăcuitor fiind în Beznea au
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat maritim. La Lunca Ilvei iernile sunt ceva mai lungi și mai friguroase în special din cauza aerului rece ce se scurge din bazinul Dornelor peste șoseaua de la Grădinița și valea Sălhoasa. Ploile și ninsorile sunt destul de abundente, cantitățile fiind numai cu puțin mai mici față de cele care cad pe munții din împrejurime, ce apără depresiunea Ilvelor de furtuni și viscole mari. Verile sunt mai scurte, uneori ploioase și răcoroase ca și primăverile
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
Golfului Disko, la depărtare. Pe parcursul următoarelor zile, grupul a urcat cu dificultate ghețurile pe o suprafață dificilă cu numeroase ascunse. Vremea era în general nefavorabilă; într-un rând, toată înaintarea a fost oprită trei zile din cauza furtunilor violente și a ploii permanente. La 26 august, Nansen a conchis că nu mai exista nicio șansă de a ajunge la Christianhaab până la jumătatea lui septembrie, când ultimul vas urma să plece înainte de îngheț. De aceea, el a hotărât schimbarea traseului, aproape direct către
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitând mari sume de bani, care din rațiuni economice și financiare, n-au fost alocate. Fiind înconjurat din toate părțile de munți și dealuri impadurite, temperatura, vânturile și ploile ce se produc în comuna Leșu, sunt în bună parte determinate de cauze locale. Dupa cum afirma Ion I. Degica, in teza sa de doctorat elaborata in 1935, precipitațiile atmosferice variaza intre 712-780 mm. Plouă mai ales primăvara și la
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
nou paratrăznet, iar pe când păstorea preotul Marcel Feireis s-a instalat o nouă cruce în vîrful turnului. Cu toate acestea, la venirea actualului preot Valentin Funieru, atât acoperișul cât și exteriorul bisericii se găseau într-o stare de îngrijorătoare deteriorare, ploaia și umezeala mucezind și erodând exteriorul turnului, soclul și totodată spălând pe o mare suprafață fațada bisericii. Țigla veche și degradată, cedând în fața ploii, lăsa deseori apa să pătrundă până la frescă, afectând în felul acesta pictura. Datorită acestor considerente s-
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Valentin Funieru, atât acoperișul cât și exteriorul bisericii se găseau într-o stare de îngrijorătoare deteriorare, ploaia și umezeala mucezind și erodând exteriorul turnului, soclul și totodată spălând pe o mare suprafață fațada bisericii. Țigla veche și degradată, cedând în fața ploii, lăsa deseori apa să pătrundă până la frescă, afectând în felul acesta pictura. Datorită acestor considerente s-au impus ample operații de refacere a ansamblului exterior al bisericii, atât a acoperișului cât și a fațadei. Lucrările s-au efectuat în mai
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
se prăbușise în februarie 2012. După ce în 2015, pe turnul bisericii a apărut o crăpătură de sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani. În 31 martie 2010 în Roadeș a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie a unei instituții destinate copiilor traumatizați. Proiectul a
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat. Când bate vântul dinspre pădure va veni ploaie. Frunza codrului îngălbenită dintr-o dată toamna, le spune că iarna ce va urma va fi grea și lungă. Dacă la Sf. Dumitru în octombrie mai este multă verdeață, primăvara următoare va veni mai devreme încât la Sf. Gheorghe (Sânjeorj) va
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mi un dinte de oțel, că io-ți dau unul dă os”. La vederea lunii pe cer seara copiii îi cântă: , Lună nouă, lună nouă/ Taie pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă.” Când vine ploaie mare copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-ți dau unul dă os”. La vederea lunii pe cer seara copiii îi cântă: , Lună nouă, lună nouă/ Taie pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă.” Când vine ploaie mare copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cântă: , Lună nouă, lună nouă/ Taie pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă.” Când vine ploaie mare copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne tună/ Norii îi adună/Ploaia și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne tună/ Norii îi adună/Ploaia și sporescă/Holdili și crească”. (Viorica Petru) Unul din jocurile interesante ale primei copilării este ,De-a întrebatul și de-a răspunsul”. Il
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne tună/ Norii îi adună/Ploaia și sporescă/Holdili și crească”. (Viorica Petru) Unul din jocurile interesante ale primei copilării este ,De-a întrebatul și de-a răspunsul”. Il joacă doi copii întrebându-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]