26,109 matches
-
se realizează printr-o derivație cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul Nucului. De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Satele Berca și Pâclele (comună Berca) sunt iodate și clorosodice În satul Pacuri (comună Cănești) sunt sulfuroase, clorosodice Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina (comună Cănești), unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului își procura sarea necesară în gospodărie. În satul Budești din comuna Chiliile, pe culmea ce stă straja satului - spre vârful Pinul cel Mare - se pot admira o serie de sculpturi în piatră: "Tronul Domnitorului Negru - Vodă", "Sculptori" - Vântul și Anotimpurile (sculptură în piatră
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Viperești) și Bădila (comună Pârscov) și formează o rezervație geologică și paleontologica. Este situată în arealul administrativ al comunei Viperești, fiind o rezervație localizată la aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bădila. Reprezintă interes atât prin catena de sare care aici, arată o fereastră geologică, cât și prin arbustul de cătina albă care vegetează pe excesul salin și substratul mineral excesiv. Ctitorie a Căpitanului Dragomir la sfârșitul secolului al XVI-lea, deține o colecție de artă veche bisericească. Se
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
secția de prospecțiuni a Institutului Geologic al României, unde a desfășurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecțiune. Împreună cu Iulian P. Gavăt, a fost autorul primei lucrări românești de prospecțiune gravimetrică, executată în anul 1928 pe masivul de sare din zona Călinești, comuna Florești, județul Prahova. Prof. Ing. a participat, în 1933, la o „masă rotundă” organizată de societatea minieră „Concordia”, ce a avut loc la Roșia Montană, pentru a se analiza oportunitatea exploatării în carieră a zăcământului aurifer
Toma Petre Ghițulescu () [Corola-website/Science/326171_a_327500]
-
Azotatul de plumb este o sare a plumbului cu acidul azotic cu formula chimică Pb(NO). De obicei, apare sub formă de cristale incolore sau de pudră de culoare albă și, spre deosebire de multe alte săruri ale plumbului cu valență II, azotatul de plumb este solubil în
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
Azotatul de plumb este o sare a plumbului cu acidul azotic cu formula chimică Pb(NO). De obicei, apare sub formă de cristale incolore sau de pudră de culoare albă și, spre deosebire de multe alte săruri ale plumbului cu valență II, azotatul de plumb este solubil în apă. Cunoscut încă din Evul Mediu sub numele de plumb dulcis, producția de azotat de plumb directă din plumb metalic sau oxid de plumb și acid azotic a fost
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
este cunoscut sub numele de decrepitare; Datorită acestei proprietăți, azotatul de plumb este folosit, câteodată, în pirotehnie, de exemplu ca artificii. Azotatul de plumb este foarte toxic, iar ingerarea poate cauza otrăvirea cu plumb, acest fapt fiind valabil pentru toate sărurile de plumb. Toți compușii anorganici ai plumbului sunt clasificați de către Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (IARC) ca probabil cancerigeni pentru oameni. (Categoria 2A). Acestea au provocat cancer renal și glicoma la animale și cancer renal, cancer la creier și
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
textile „TEBA” pe malul drept al Mureșului. În jurul acestei cetăți va apărea viitorul oraș. Aradul se dezvoltă în perioada ocupației otomane (1551-1687), devenind, pe lângă un important punct strategic și un renumit centru de schimb comercial, în special pentru negoțul cu sare, unde târgul ținea zece zile și zece nopți, având administrație proprie, după cum consemnează Evlia Celebi. Teritoriul a fost divizat în trei sangeacuri ("sanjkas"), iar aceea care se lega de Arad cuprindea orașul și 113 sate. Recensămintele din 1567 și 1579
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
de iarnă sau când temperatura este scăzută. "a" se poate realiza prin "metode mecanice" (răzuire, împingere), prin "aplicarea căldurii" (degivrare cu ajutorul montării unor cabluri încălzitoare electrice), prin utilizarea "substanțelor lichide sau solide care scad nivelul de îngheț" al apei (diverse săruri, alcooli, glicoli) sau printr-o combinație a acestor trei tehnici. În cazul aeronavelor, degivrarea este realizată prin aplicarea unui strat protector de fluid vâscos numit antigel pe suprafața dorită. Toate substanțele antigel oferă protecție limitată, în funcție de nivelul de îngheț și
Degivrare () [Corola-website/Science/322727_a_324056]
-
își pierde efectul. "Degivrarea șoselelor" s-a efectuat de-a lungul timpului prin utilizarea sări amestecata în general cu nisip și pietriș și împrăștiata cu ajutorul plugului sau a basculantei pe drumurile alunecoase. În mod normal este utilizată clorura de sodiu (sare) deoarece este ușor de achiziționat și găsit în cantități mari. Cu toate acestea, din moment ce apă sărată îngheață la temperatura de -18 °C sau 0 °F, nu este de nici um folos utilizarea clorurii de sodiu când temperatura scade sub acest
Degivrare () [Corola-website/Science/322727_a_324056]
-
um folos utilizarea clorurii de sodiu când temperatura scade sub acest nível. În același timp, aceasta cauzează coroziune, ruginește metalul folosit în majoritatea vehiculelor precum și barele de oțel utilizate la podurile din ciment. Substanțele degivrante recente au în compoziție alte săruri, cum ar fi clorura de calciu și clorura de magneziu, care contribuie la scăderea punctului de îngheț al apei și produce în același timp o reacție exoterma. În prezent, degivrarea căilor de acces (parcări, ălei, pavaje, scări exterioare, căi de
Degivrare () [Corola-website/Science/322727_a_324056]
-
în scriere cuneiformă și care datau de prin anul 1700 î.Hr., îl menționează sub denumirea "akkadiană" de "siqqu". Era vorba de carne sau de viscere de pește ori de scoici, care au fost îndelung macerate într-o mare cantitate de sare, în scopul evitării putrefacției. Intra în compoziția numeroaselor mâncăruri, mai ales ca urmare a gustului său puternic sărat. Un amestec de "garum" cu ulei sau cu vin, numit "œnogarum", intervenea în pregătirea "caltaboșului". "Garumul" cu cea mai mare reputație, numit
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
Claudia", în apropiere de actualul oraș Tarifa), în sudul Spaniei actuale, deci în Andaluzia, pornind de la tonul roșu, care migrează din Atlantic în Marea Mediterană. Garumul era elaborat din sânge, icre, sistemul digestiv al peștilor, amestecate cu o mare cantitate de sare (cel puțin 50% din volumul total). Prezența sării inhiba descompunerea naturală, macerarea se producea probabil sub acțiunea sucurilor digestive ale tonului. Nu este vorba, prin urmare, de o putrefacție. "Garumuri" de o mai slabă calitate, preparate pornind direct de la carne
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
sudul Spaniei actuale, deci în Andaluzia, pornind de la tonul roșu, care migrează din Atlantic în Marea Mediterană. Garumul era elaborat din sânge, icre, sistemul digestiv al peștilor, amestecate cu o mare cantitate de sare (cel puțin 50% din volumul total). Prezența sării inhiba descompunerea naturală, macerarea se producea probabil sub acțiunea sucurilor digestive ale tonului. Nu este vorba, prin urmare, de o putrefacție. "Garumuri" de o mai slabă calitate, preparate pornind direct de la carne de ton, sau de alt pește (de exemplu
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
este o mină de sare gema din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
este o mină de sare gema din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
este o mină de sare gema din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani in urma, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani in urma, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o formă ușor elipsoidala, cu diametrele de 1,2 și 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX 401/1949 și S 110/1973) se
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o formă ușor elipsoidala, cu diametrele de 1,2 și 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX 401/1949 și S 110/1973) se apreciază că are o adâncime de
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]