4,030 matches
-
care-i răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate în dreptul lobului urechii. Curat îmbrăcat, cu surtuc de lână cafenie, purta peste pletele castanii o căciulă neagră, ca un potcap. Pantalonii din lână albă, țesuți grosolan, îi erau strânși pe pulpe și carâmbii largi și răscroiți, cu burdufele încrețite, îi ajungeau cam până la vreo palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și firesc, grav și omenește. Apoi, ca pentru sine: „Mai târziu, mi-a plăcut să adulmec femeile cu părul roșcovan și cu carnea albă. Buzele lor sunt largi și cărnoase, iar mersul îl au legănat. Nu pot să le sufăr îmbrăcate. Îmi place să le văd goale, zburdând ca mânzele, cu tremur în carne, cu icnitul iepelor isterice în fața armăsarului cu nechezat în flageoletă, ce-și bate pe pântec obada pornită din gura desagului negru. Am oprit-o pe Gloria de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
gata parcă-i să-i scape din orbite. Copilul nu se putea împăca ușor cu asemenea spectacole. Vladimir Beral cânta la pian faimosul menuet de Paderewsky. Eva îl fredona cu buzele strânse, în timp ce doamna Pipersberg juca în cărți cu bărbații, îmbrăcată decent și învăluită într-o demnitate de veritabilă marchiză. Singură Nora nu ceda insistențelor. Se așeza retrasă, cuminte, îmbrăcată cenușiu sau în culori apropiate de această nuanță, alături de Mariana, o studentă felină, cu părul ca de cânepă, cu toate trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cânta la pian faimosul menuet de Paderewsky. Eva îl fredona cu buzele strânse, în timp ce doamna Pipersberg juca în cărți cu bărbații, îmbrăcată decent și învăluită într-o demnitate de veritabilă marchiză. Singură Nora nu ceda insistențelor. Se așeza retrasă, cuminte, îmbrăcată cenușiu sau în culori apropiate de această nuanță, alături de Mariana, o studentă felină, cu părul ca de cânepă, cu toate trăsăturile feței compromise, mlădioasă ca un bici de lux și albă ca o franzelă nerumenită. Din cauza sufletelor noastre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și palizi. În ziua cununiei se îmbrăcase în uniformă de campanie. Purta o sabie prea lungă pentru statura lui. Pe piept, între doi nasturi de alamă încheiați, își fixase panglica neagră a crucii de fier. Din spate părea un copil îmbrăcat ofițerește, așa cum stătea la stânga doamnei Pipersberg, parcă mai voluminoasă ca de obicei, îmbrăcată în rochie de mireasă. În prima noapte a căsniciei, doamna maior Mentz, născută Pipersberg, executase „rondul”, cu întârziere. Ajunsă în camera mea, aprinse lumina electrică și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
desene inspirate din viața socială, adesea ale unor femei tinere și frumoase. Știi că nu a urmat cursuri speciale de artă plastică, de aceea, atunci când desenează personaje, se folosește de fotografii pe care le copiază. Își fotografiază modelele nud, apoi Îmbrăcate. Susține că trebuie să știe care este poziția membrelor pe sub haine, pentru ca atitudinile să fie convingătoare. — Și doamna Sambourne ce are de spus despre toate astea? Întrebă Henry amuzat. Sau nu e căsătorit? — Ba e căsătorit, zise Du Maurier, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mii de chinezi. Ce oribilitate... dar atât de Îndepărtată, că era greu să-ți mai stârnească vreun sentiment. Coloana „Poliției“ conținea articole infinit mai banale, dar de un mult mai ridicat interes uman. La tribunalul din Marylebone, o femeie elegant Îmbrăcată era acuzată că furase umbrelele altor două doamne, În timp ce erau ocupate În confesionalele din bisericile romano-catolice din West End. La Clerkenwell, Ernest Henry Peckham, În vârstă de 33 ani, funcționar, era acuzat de comportament indecent pe strada St Paul, joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de formulare, dar au insistat că e corectă. — Cum arătau? — Amândouă purtau pălării și voalete, de aceea fetei i-a fost mai greu să spună, dar i s-a părut că una era tânără și cealaltă Între două vârste, amândouă Îmbrăcate elegant și cu vorbire aleasă. — Hmm. Cine naiba ar putea fi? — Cineva care nu-l simpatizează pe Henry James? sugeră Shone. — Dar telegrama Îmi era adresată mie, observă Alexander. Ar putea fi actrițe nemulțumite sau măcar una din ele. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
decât să se lase hrănită de mine cu promisiuni de anvergură - „și pe urmă ne continuăm călătoria amândoi de la Roma la Neapole...“ Ea, care iubea frumosul din adâncul sufletului, la fel și ceea ce era frumos și trist deopotrivă, ea care, îmbrăcată elegant-burghez, se ducea adeseori singură și uneori cu soțul ei în chip de accesoriu la teatrul municipal, mă numea, de îndată ce iarăși se întâmpla să am chef, dând ocol Pământului, să-i torn câte-n lună și stele, „micul ei Peer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
doi inși izolați cărora le lipsesc hârtiile salvatoare. Care din pâlcuri o fi destul de sătul de lupte încât să-i preia și pe ei? Abia pe șoseaua de la Senftenberg spre Spremberg, blocată de căruțe cu cai pline de refugiați, perechea îmbrăcată, ce-i drept, în același gri de campanie, dar atât de inegală, poate să se folosească de ambuteiaj și să-și procure, la un punct de adunare improvizat pe o parte vizibilă a străzii, peticul de hârtie ștampilat, ordinele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
voințe mai înalte, erau predeterminate. În plus, o țigancă ar fi prezis întoarcerea în scurt timp a fiului: „dragul mamei“ avea să vină încărcat de daruri, care constau de fapt în sirop, în unt. Fiul s-a speriat. Stăteau acolo, îmbrăcați sărăcăcios în paltoane care le rămăseseră mari. Mama jigărită. Tatăl își salvase pălăria de velur până la sfârșitul războiului. Sora, fără codițe, nu mai era un copil. Se pare că eu aș fi salutat-o exclamând „Daddau, dar te-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai hotărât chiar: despre a fi sau a nu fi. Ce spune despre asta pielea care asudă? Se prea poate să fi devenit, cu cunoștințele artistice acumulate din pozele din cutiile de țigări din anii tinereții mele, agasant pentru personajul îmbrăcat numai în negru. Dar ori de câte ori întâlnirea din casa scărilor îmi devine reprezentabilă, ea nu permite citate, din cauză că a rămas conservată în ger. Neprescurtat, aud până astăzi numai decizia profesorului de artă menită să mă aducă la realitate: „Este închis din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
știe unde. Am întâlnit de asemenea călători cu rucsacul în spate, care, cu șapte ani în urmă, supraviețuiseră bătăliei pentru mânăstirea Montecassino sau care, la debarcarea aliaților, se întâlniseră față în față ca dușmani pe plaja de la Nunzio-Nettuno, dar care, îmbrăcați acum în civil și la fel de pașnici, vizitau locul faptei de odinioară. Am văzut indicatoare arătând unde sunt cimitirele militare cu ordinea lor, cruci înșirate cât pentru un batalion, am văzut ruine repede acoperite de buruieni. Marea era călduță. Am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe Anna cu puțin timp înainte de repetiția generală. E adevărat ca amândouă discipolele în ale dansului sufereau din cauza tropăiturilor îndelung repetate, dar erau nerăbdătoare să apară pe scenă. O dată, Ulli și cu mine am văzut într-un parc siluete izolate îmbrăcate ciudat. Cu berete de mătase pe cap și înfășurate în niște pelerine negre, dirijau, ca niște apostoli întârziați ai lui Wagner, orchestre nevăzute și păreau să aibă în acest timp un numeros public în spate. Unora le era de ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca atunci, ele ar fi părut un exemplu de artă conceptuală pe placul amatorilor de autoreferențialitate și și-ar fi putut găsi cu siguranță cumpărători. După ce ne-au oferit, în niște păhărele minuscule, lichior verde mai dulce decât dulcele, surorile îmbrăcate complet în negru ale maestrului ne-au condus spre ieșire. Ar fi trebuit să-i cer niște stampe de probă după gravuri de-ale lui. Poate că bătrânul domn ar fi fost într-o dispoziție generoasă, astfel încât Anna și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
văd în fața lui pe mine, singuraticul destinat prematur să fie mire, nu citesc pe fața mea nici o urmă de comportament stingher. Complet lipsit de griji, sunt gata să-mi îndeplinesc făgăduiala bătută în cuie. Deja mă descopăr cu privirea nerăbdătoare îmbrăcat la patru ace și cu floare la butonieră. Ce a urmat după aceea s-a petrecut în pripă, abia dacă mai poate fi pus într-o ordine cronologică, mai ales că undeva, departe de tot, pentru mama timpul care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
săi, la reședința de la Măslini. Fără doar și poate că a asistat personal la petrecere José Carlos Pérez, figură de mare Încărcătură socială sub porecla de Cufărașu’. Nu prea țanțoș, vânjos În hainele-i strâmte, mic de stat, dar bine Îmbrăcat și flexibil, un derbedeu În stilul vechii gărzi, vestit pentru proasta dispoziție și Încăierările lui, Cufărașu’ e, pe drept cuvânt, un tip popular, iubit În toate cercurile, mai ales În cele cu coriste și cai. Pentru simplul fapt că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Robinson V., ignorantul de sine: nici o formă socială nu-ți pansează abcesele singurătății. Te strivește mereu imbecilul agresor. Doi poli ai izolării. Un părăsit de prieteni și unul pe care lumea așteaptă cu dragoste să-l salveze. Pentru că cei mai mulți, frumos îmbrăcați, decenți, respectînd legile, sînt în adîncuri ca el, cretinul. O operație cerebrală pe care n-o pot efectua îi dezvăluie infirmi. Mintea li se învăluie de negura nesiguranței și ei confundă această pîclă cu raționalul însuși. Se caută unul pe
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
coșuri și costume ieftine dădeau buzna peste noi. Toți aveau ochii mari și erau nerăbdători să vadă staruri și să se îmbete, în orice ordine vreți voi. Tradiția noastră, a chelnerițelor, era să stăm rânjind disprețuitoare la clienții noștri prost îmbrăcați, să clătinăm din cap cu o milă neîncrezătoare privind atitudinea, frezele etc. bieților de ei, să-i ignorăm în primele cincisprezece minute de când apăreau în vizită, să trecem pe lângă ei foșnindu-ne fustele, zăngănind din cercei și brățări, evident, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mai venea deloc. Oamenii tot lăsau un bacșiș gigantic. Așa de norocoși se simțeau pentru că ne revărsaserăm atenția asupra lor. Mottoul nostru era: „Nu numai că niciodată clientul nu are dreptate, dar e de așteptat să fie și foarte prost îmbrăcat“. În seara în cauză, James și trei colegi de-ai lui s-au așezat în zona mea, iar eu m-am ocupat de nevoile lor în obișnuita mea manieră de lucru: adică aceea iresponsabilă și neatentă. Aproape că nu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe brațe. Dumnezeule, dacă avea baston cu electroșocuri, ar fi fost letală! Vedeți voi, mama s-a gândit că aș putea isca gânduri necuviincioase în mintea bărbatului cu interfonul, dacă era obligat să lucreze în apropierea mea în timp ce eu eram îmbrăcată numai în cămașă de noapte. Așa că a fost o chestiune de maximă urgență să mă mute cât mai repede cu putință. Pe lângă necazurile produse de mutarea mea din cauza omului cu interfonul, Helen nu mă lăsa nici o secundă în pace. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Bună, iubire, a răspuns ea întorcând capul de la Home and Away. După care a executat o răsucire de o sută optzeci de grade, de aproape și-a rupt gâtul. —Claire! a exclamat ea. Te-ai dat jos din pat! Ești îmbrăcată! Arăți minunat. Ce grozav! Apoi s-a ridicat de pe canapea, a venit la mine și m-a îmbrățișat. Arăta așa de fericită. Am îmbrățișat-o și eu și amândouă am rămas în picioare, ca două idioate, rânjind una la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
rareori se materializa când sarcinile fuseseră îndeplinite. Dar nici unul dintre vizitatorii anteriori nu fusese ca Adam. De obicei, aduceau mai curând cu Jim. Bietul Jim, ca să-i cităm întreaga titulatură. Jim era un băiat înalt, slab, care era tot anul îmbrăcat numai în negru. Chiar și în miezul verii, Jim purta un pardesiu lung și negru, cu mult prea mare pentru el, și niște bocanci enormi și negri. Părul bogat și-l vopsea în negru și niciodată nu te privea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zis: —Uite și restul. Nu mai am mâini libere, i-am răspuns eu indicându-i cele două pahare de vin. Nici o problemă, a zis el și și-a strecurat mâna într-unul din buzunarele laterale ale rochiei cu care eram îmbrăcată. Preț de doar o secundă, mâna i s-a odihnit pe șoldul meu. Îi simțeam căldura prin materialul rochiei. Mi-am ținut răsuflarea. Cred că și el. Apoi a dat drumul banilor, care au căzut în buzunar zornăind. Ce voiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Adam a schițat un zâmbet, numai că atmosfera continua să fie tensionată și inconfortabilă. Am ajuns la sală, iar Adam m-a înscris folosind doar un minimum de cuvinte. M-am dus la vestiarul femeilor. Într-un final, am reapărut. Îmbrăcată în body și cu pantalonii aia strânși pe picior eram la fel de rușinată ca o virgină. Îmi venea să mă târăsc cu spatele la zid de teamă ca vreo persoană să nu-mi vadă fundul în toată splendoarea lui. Dar n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]