13,494 matches
-
tîrziu, aceleași modele, create în vederea înțelegerii investiției străine directe, au fost transformate în trei ideologii ale economiei politice internaționale în general (Gilpin 1987: cap.2; vezi și Choucri 1980; Barry Jones 1981, 1982; Gill și Law 1988). Din moment ce reia această împărțire în trei, într-o vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ceva nu merge bine, este din cauza războiului din Vietnam, a generozității guvernului SUA față de aliații săi, a nevoii de lichidități a sistemului Bretton-Woods, a șocului petrolului ș.a.m.d.. "Teoretizarea americană a devenit astfel o ideologie, elaborată pentru a rezista împărțirii puterii monetare americane" (Calleo și Strange 1984: 114). Strange critică teoria regimurilor, considerînd-o o idiosincrazie puternică, care încă dă prea multă atenție relațiilor interguvernamentale și care este astfel înclinată în favoarea celor bogați și puternici și a agendei lor (Strange 1982b
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
încercat să ofere o descriere comprehensivă, corectă și inovatoare a disciplinei. El s-a referit la două arii principale. Prima este cea raționalistă a dezbaterii neorealiste și neoinstituțio-naliste; pe cealaltă o numește reflectivism. Și există două mari neajunsuri în această împărțire. Prima problemă cu această distincție este natura reziduală a categoriei de reflectivism. Nu pare de prea mare folos să pui în aceeași categorie o varietate de cercetări care se întind dincolo de zona gri a matricei (vezi fig. 12.1), numai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
locale/GDP (% în anul 2000) / 207 8.2. Scăderea cheltuielilor locale și a veniturilor în funcție de nivelul de guvernare în 2003 (în miliarde de euro) / 208 8.3. Direcții în finanțele local-guvernamentale exprimate în miliarde de euro (1998-2003) / 209 8.4. Împărțirea finanțelor locale între diferitele nivele de guvernare exprimate în miliarde de euro (1994-2003) / 209 8.5. Cheltuieli locale în 1999, în miliarde de euro / 210 8.6. Cheltuieli locale în funcție de tipul acestora (în %) în 1999 / 210 8.7. Contribuțiile proporționale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
indirecte exprimate în miliarde de euro (2003 și 2004) / 215 8.9. Datoriile autorităților locale exprimate în miliarde de euro (1999-2005) / 222 8.10. Fonduri structurale în Franța, 2000-2006 (exprimate în miliarde de euro) / 224 Lista hărților Harta 1. Franța: împărțirea administrativă / 42 Harta 2. Capitalele regiunilor franceze / 102 Harta 3. Regiunile franceze / 130 Prefață De ce să citim această carte? Apariția acestei cărți în România, pregătită în timpul președinției franceze a Uniunii Europene, are toate premisele pentru a reprezenta un succes. Și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
chiar a avut ceva de câștigat (referitor la protecția subsidiarității) câștigurile totalizate la nivel de regiuni au fost destul de modeste.61 Dar Convenția și apariția acesteia chiar au avut un impact important asupra naturii mobilizării regionale. A existat atunci o împărțire între regiunile puternice, cele cu puteri legislative, care formau grupări noi, și restul, care nu beneficiau de aceste puteri și care continuau să fie reprezentate de către Adunarea Regiunilor Europene. Această împărțire semnifică faptul că este puțin probabil ca interesul regional
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
important asupra naturii mobilizării regionale. A existat atunci o împărțire între regiunile puternice, cele cu puteri legislative, care formau grupări noi, și restul, care nu beneficiau de aceste puteri și care continuau să fie reprezentate de către Adunarea Regiunilor Europene. Această împărțire semnifică faptul că este puțin probabil ca interesul regional să ocupe un loc important în arhitectura Uniunii Europene, dar cel puțin ocupă un loc al său, față de niciunul cum a fost cazul până acum. Structura acestei cărți Această carte este
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
menționăm doar câteva. Vom avea ocazia să revenim la aceste puncte mai departe în această carte când vom analiza în detaliu aspectele particulare ale reformelor. Pentru moment, vom continua să prezentăm reformale în ansamblu. Transferul puterilor către autoritățile locale și împărțirea responsabilităților între diferitele niveluri de guvernare 18 Transferul puterilor a fost realizat printr-o serie de legi publicate în 1983, 1985 și 198619 care stabileau principiile de bază, dar care precizau de asemenea și împărțirea responsablităților între diferitele niveluri de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
puterilor către autoritățile locale și împărțirea responsabilităților între diferitele niveluri de guvernare 18 Transferul puterilor a fost realizat printr-o serie de legi publicate în 1983, 1985 și 198619 care stabileau principiile de bază, dar care precizau de asemenea și împărțirea responsablităților între diferitele niveluri de guvernare.20 Ideea originală a reformatorilor, enunțată ca o aplicare a principiului autonomiei în legea din 7 ianuarie 1983, a fost de a transfera anumite "blocuri" de putere pentru a fi exercitate în exclusivitate de către
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cel mai apropiat de cetățean, urma să fie expresia Administrației Locale (l'Administration de Proximité) care administra și se îngrijea de serviciile de necesitate zilnică precum transportul urban, creșele, școlile primare, seviciul de urbanism, bibliotecile și muzeele. Această structură și împărțire a puterilor s-a dovedit a fi în cele din urmă greu de implementat în practică, deoarece multe dintre puteri și funcții se suprapuneau. În plus, criticii acuzau guvernul de descentralizarea responsabilităților grele și costisitoare către autoritățile locale, fără a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
30% din total EPCI cu între 2 000 și 4 999: între 20% și 25% din total EPCI cu între 2 000: între 5 și 10% Sursa: Assemblée des Communautés de France, État de l'intercommunalité, 2004. Tabel 4.7. Împărțirea EPCI în funcție de statutul lor legal 1972 1992 1996 2004 Districte 95 214 318 Comunități urbane 9 9 10 14 Syndicats d'agglomération nouvelle 9 9 6 Comunități de orașe 4 Comunități de municipalități (communes) 894 2286 Communautés d'agglomération 155
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
această diversitate și pentru a controla provinciile "nesupuse", au fost create departamentele printr-un decret din 4 martie 1790. Astfel, departamentul este instituția asociată cel mai mult cu Revoluția, pentru că reprezintă o încercare de a se rupe de trecut, prin împărțirea vechilor provincii în 83 de departamente. Când a fost creat pentru prima dată, la Revoluție, departamentul reprezenta un corp democratic cu un consiliu departamental ales (conseil général) care avea același rol și funcție ca și nou-createle municipalități.3 Dar acesta
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
efect "de trambulină" în mobilizarea resurselor dezvoltării teritoriale la o scală largă și a permis completarea numărului de proiecte majore precum infrastructura transporturilor și domenii precum cercetarea și educația superioară. În al treilea rând, sistemul de planificare a dus la împărțirea unui anumit număr de abilități și expertize între stat și administrațiile teritoriale care, în alte condiții, nu s-ar fi întâmplat. Dar au existat și critici. În primul rând, CPER a încercat să acopere prea multe zone politice, iar acest
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a câștigat în 1981 mai întâi alegerile prezidențiale, apoi pe cele parlamentare. "Luna de miere" a durat până la alegerile municipale din 1983 când și partidele de dreapta au câștigat o majoritate a consiliilor. Tabelul 6.1 ilustrează bipolarizarea și împărțirea Franței în două mari blocuri ideologice. Tabelul mai arată faptul că partidele de dreapta au reușit să-și recâștige puterea și că s-a început înființarea unui sistem de alternare prin "coabitarea" unui președinte socialist cu un prim-ministru de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1994 și 2002. Se merită a se observa faptul că bugetul regiunilor a crescut destul de considerabil în 2002, ca rezultat al transferului de competențe asupra acestora. Tabelele 8.5 și 8.6 oferă o imagine detaliată a repartizării sumelor și împărțirea proporțională a cheltuielilor locale în 1999. Tabel 8.3. Direcții în finațele local-guvernamentale în miliarde de euro (1998-2003) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Totalul cheltuielilor 118,44 122,31 124,83 127,97 133,76 140,23 Schimbarea procentuală
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
58 Creșterea procentuală +0,9%(din 1997) +4,4% -0,1% +0,4% +3,4% +3,4% Sursa: Ministerul de Interne, Collectivités locales en chiffres en 2006. http://www.dgcl.interieur.gouv.fr/Publications/CL en chiffres 2006/05 chapitre 3.pdf Tabel 8.4. Împărțirea finanțelor locale între diferitele niveluri de guvernare în milioane de euro (1994-2003) 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Municipalități Totalul cheltuielilor 66006 66166 67356 68199 70428 72266 74663 76053 76475 78440 Schimbarea procentuală +4,9% +0
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se datorează datelor excelente oferite de M. Verpeaux, op. cit. 15 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 16 Legea 83-663 din 22 iulie 1983, completare la legea 83-8 din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului. 17 Vezi J. Loughlin, Regionalism and Ethnic Nationalism in France: a Case Study of Corsica (Florența: European University Institute, 1989) și H. Hintjens, J. Loughlin și C. Olivesi, "The Status of Overseas France
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
d'un second souffle", în A. Delcamp și J. Loughlin (editori), La décentralisation dans les États de l'Union européenne (Paris: La Documentation Française, 2003), pp. 153-178. 19 Legea din 22 iulie 1983 și legea din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului, au completat legile din 25 ianuarie 1985 și din 6 ianuarie 1986. 20 De fapt, inspirația pentru aceste principii care stau la baza acestor legi a venit din raportul Guichard, Vivre ensemble, Rapport
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aplică după un anumit număr de pași: se stabilește o cotă electorală prin impărțirea numărului de voturi la numărul de locuri disponibile; voturile pe care le obține fiecare listă se împart la această cotă și primește numărul de locuri corespunzător împărțirii. 35 P. Alliès, op. cit. 36 Vezi de asemenea, Y. Mény, "La République des fiefs", Pouvoirs, nr. 60, p. 17 37 Y., La corruption de la Republique, op. cit. 38 J.-J. Urvoas, op. cit. 39 O nouă încercare de a avea o reînnoire
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lor? Întrebările lui Mills referitoare la structură, istorie și caracterul social asigură un instrument cu care cercetarea sociologică poate fi întreprinsă cu rezultate remarcabile. 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice În sociologie există două moduri larg răspândite de împărțire a cunoașterii sociologice: micro și macro. Micro sociologia tinde să se concentreze asupra acțiunilor indivizilor în grupuri, pe modul în care grupul ne afectează valorile, credințele și comportamentele noastre. Macro sociologia se concentrează pe structura societății, pe relațiile dintre grupuri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor cu alți oameni pentru ca în schimb să primească bunurile de care au nevoie. În societățile cu surplus material mic, astfel ca în cele de vânători și culegători sau în unele societăți de horticultori și societăți pastorale, acest tip de împărțire este esențial pentru oameni ca să supraviețuiască. Când oamenii împart ce produc, există puțină inegalitate. Nevoia, mai mult decât puterea, determină distribuția resurselor în astfel de societăți. Pe măsură ce societățile devin mai avansate, surplusul de hrană și resurse materiale începe să se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
speciali tineri, furnizează un număr de locuri de muncă și reprezintă o cale a mobilității sociale. Din perspectiva conflictului, formațiile rock sunt în competiție unele cu altele pentru ascultători, dar și cu managerii și promotorii, cu studiourile de înregistrare pentru împărțirea câștigurilor, ca să nu mai menționăm aici conflictul dintre părinți și adolescenți asupra a ce constituie muzică. Desigur că conflictul dintre generații este funcțional pentru industria muzicii. Astfel fiecare nouă generație caută să se delimiteze ea însăși de generația părinților și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că acest tip de activități este preponderent îndeplinit de femei (Curdová, 2005). De altfel, există studii care atestă: „Cu cât femeile și bărbații se apropie de o stare de egalitate la locul de muncă, cu atât vor înainta spre o împărțire mai egalitară a responsabilităților domestice”, confirmându-se din nou interdependența între spațiul public și cel privat (Maret, Finlay, 1984, p. 363). Starea financiară inferioară a femeilor se datorează mai multor factori. Un prim factor care le afectează puterea financiară este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mijlocul adecvat pentru atingerea a diverse scopuri. „Suroritatea percepută drept relație bazată pe afecțiune, pe prietenie și uneori pe dragoste este posibilă între puține persoane. Solidaritatea, înțeleasă ca o legătură care nu presupune și sentimente personale, dar care implică sacrificii, împărțirea responsabilităților, este posibilă pentru multe.” În schimb, „alianțele limitate, ofensive și defensive totodată, reprezintă mijlocul prin care se pot grupa toate femeile” (Jónasdóttir, 1988, apud Jones, Jónasdóttir, 1990, p. 55). În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu identifică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
contractuale.<footnote A. Tiron-Tudor, (coord.), 2005, Combinări de întreprinderi. Fuziuni și achiziții, Editura Accent, Cluj-Napoca, p. 41. footnote> Asocierile în participație mai sunt numite joint-ventures și sunt acele societăți care sunt guvernate de un control comun. Controlul comun constă în împărțirea puterii de decizie asupra unei societăți controlate în comun, printr un acord contractual, între un număr redus de entități, în care niciunul dintre aceștia nu poate lua decizii fără acordul celorlalți. Acordul contractual este de regulă constatat în scris. Controlul
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]