4,343 matches
-
km. și este alcătuită dintr-un relief viguros, ce fragmentează Maghrebul în mai multe subunități, lanțurile montane fiind dispuse paralel pe două șiruri principale. Primul șir este format din munții Rif și Atlasul Tellian, puternic accidentați, cu șariaje, zone de înălțare axială și fracturi tectonice, ce au determinat căderea abruptă și energiile mari de relief din zona litorală. Al doilea șir, Atlasul Meridional, este cel mai impunător lanț maghrebian și cuprinde Atlasul Înalt, Atlasul Saharian, Atlasul Mijlociu și munții Antiatlas, iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
astfel castității, inspirate lui și întrevăzute în iconografia Maicii cu Pruncul. Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Lapedatu și ai Mariei Amaliei Circa aveau să fie gemenii Alexandru si Ion Lapedatu(Fig.2), botezați cu prenumele bunicului, respectiv al tatălui lor, atât de comune totuși la acea vreme. S-au născut la 14 septembrie 1876, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, una din marile sărbători din calendarul ortodox, în Cernatul Săcelelor, județul Brașov. Destinul însă avea să-i despartă de timpuriu 19. Se poate spune cu certitudine că, după ce studiile elementare le-au făcut în satul natal și la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
din primul său ministeriat, contemporanii i-au evidențiat meritele: ,,Alexandru Lapedatu a dat un plus manifestărilor artistice de tot soiul, a organizat și supravegheat turneele teatrale în țară, a înălțat scaunul mitropolitan la rangul de Patriarh și a contribuit la înălțarea prestigiului clerului nostru”43. Alexandru Lapedatu și-a legat astfel numele de fapte cu totul reprezentative pentru cultura și biserica națională. 2. -22 iunie-24 noiembrie 1927-; -24 noiembrie 1927-3 noiembrie 1928Alexandru Lapedatu a reluat conducerea ministerului Cultelor și Artelor în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Îl slăvim ca a treia persoană a Divinității. CÎnd fulgerul focului atinge ființa cea mai Întunecată Katalina, s.n. - atunci este mare spaimă, de care se sperie focul rece și imediat moare devine neputincios și se scufundă ... acum fulgerul face În Înălțarea sa o cruce care cuprinde toate proprietățile, apoi spiritul ia naștere În ființă, și asta este așa: dacă ai rațiune, nu mai ai voie să Întrebi, este eternitate și timp. Dumnezeu În iubire și mînie, paradis și infern. Partea inferioară
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de a atinge cerul. Am atins cerul sunt nemuritor spune șamanul.” Scara figurează o ruptură de nivel care face posibilă trecerea de la un mod la altul. (Eliade) ... În termeni bachelardieni Luceafărul Îi propune fetei o „pteropsihologie” În care converg aripa, Înălțarea, săgeata, puritatea și lumina... „ușor el trece ca pe prag/ pe marginea ferestrei / și ține-n mînă un toiag./” Întîlnim aici funcția sociologică a suveranității sceptrul, toiagul e Încarnarea sociologică a proceselor de Înălțare. Dar sceptrul mai este conotat și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
o „pteropsihologie” În care converg aripa, Înălțarea, săgeata, puritatea și lumina... „ușor el trece ca pe prag/ pe marginea ferestrei / și ține-n mînă un toiag./” Întîlnim aici funcția sociologică a suveranității sceptrul, toiagul e Încarnarea sociologică a proceselor de Înălțare. Dar sceptrul mai este conotat și ca falus, arhetipul monarhului patern și dominator ... (Bachelard) . Ochiul sau privirea simt Întotdeauna legate de transcendență. Lumina este cuvin tul, claritatea, cuvîntul care creează universul, logos pantokrator, logos spermatikon. Cum Îl atrage fata pe
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
roșu s-a retras în albiile sale/ într-o zonă absurdă/ Peste tot în mine există o chemare a așteptărilor/ lungi procesiuni întunecoase/ durerea ruperii în două a sunetelor/ a mirosurilor/ aidoma/ unirii solemne a flăcărilor/ Aprinderea lor ne îndepărtează/ înălțarea/ ne apropie cum îmbrățișarea bărbatului/ rupe-n două fecunda înlănțuire a femeii" (Unirea solemnă a flăcărilor). Atunci când reușește să se delimiteze de dubla tiranie, a influenței și a retoricii gongorice, Ștefan Amariței își fabrică un scenariu complicat, nelipsit de interes
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
răni sângerânde// avem nevoie de îmbrățișare/ de ochi verzi/ spălați cu întinderea oceanului/ sau colorați direct în iarbă/ avem nevoie de curcubeu/ și de pasăre măiastră/ sau de pasăre pur și simplu/ din aripile căreia să ne facem/ vise și înălțare peste cer/ avem nevoie de tăcere/ de mine și de tine/ dar mai ales/ aveți nevoie de mine/ chiar și numai pentru că/ eu vin/ de unde vin oamenii/ plecați la război". Cum sancționarea prin scris a viciilor exteriorității nu pare să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
simbolic într-o lume care își conservă halucinant și își re-substanțializează mereu propriii demoni, ascetul nu poate evada decât într-un sine de esență dostoievskiană. Desfășoară, prin urmare, confesiuni cu un evident subtext metafizic, ca în Feofan. Mulțimea vidă, Feofan. Înălțare sau Feofan. Clopotnița. Sunt, acestea, mici tratate despre esență și iluminare, despre iluzoriu și plăcere, despre a fi și a poseda, în care demonia cărnii este raportată direct la multiplicitate, solitudinea și asceza la setea de nemurire, iar identitatea individuală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
populară sau cea ermetică, dicțiunea epurată de rigori formale sau, dimpotrivă, concentrată în forme fixe tip haiku ori sonet, întinsa și substanțiala sa creație lirică se hrănește dintr-un filon unic. Ea intenționează să redea parcă exclusiv bucuria transsubstanțierii, a înălțării la Spirit, la Esență. Majoritatea poeților (auto)declamați religioși sau mistici de azi visează să dea măcar o carte a ființei în căutarea Ființei. Nicolae Ionel reușește să dea, prin fiecare apariție editorială, câte o carte în care exultă apartenența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vreo înfățișare,/ Hăitașii se-ascunseseră.../ Vipere blânde le sărutau picioarele gonacii/ Cădeau pe rând în somn îndelungat,/ În sunete pământoase și uimiri./ Corăbierii îmbătrâneau așteptând, așteptând;/ Pești intrau și ieșeau din năvoade / Copiii se ascundeau după lacrimi.// Prima întoarcere, prima înălțare, începuse/ Dinaintea vremurilor septuaginte,/ Cei ce se-ntorc și acum se întorc;/ Mereu se întorc / Vipere blânde le sărutau picioarele.// În urma lor vorbe, vorbe,/ Chipuri, mâini tremurate,/ Strigăte de oameni, dureri înăbușite și rugăciuni/ Iar eu cu sunetul unui clopot
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
strălucita extincție în regnurile naturii, de restabilire a echilibrului cu universul, a celui care o clipă s-a rătăcit de el, contestându-l"). Din moment ce destinul protagoniștilor acestor istorii revelatorii concepute de poetul Mihai Ursachi pare guvernat de principiul transsubstanțierii, al înălțării din straturile obscure ale umanului la treapta imuabilă a Spiritului, întreaga lui poezie poate fi considerată ca proiecție solemnizată a unei questa ideale, care are ca finalitate emanciparea derizoriului către durabil și a fragmentarului către unitate. O atare interpretare pare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-care-l tac, că lumea-l știe", recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și religia unei iubiri care îl apropie pe muritor de esența divină ("Ah! Crede-mă-ți, inimioare, că o așa înălțare,/ Dintr-o norocire mică în norocirea cea mare,/ Suie pe om lângă îngeri și lângă Dumnezeire,/ Și-l face, trăind, să guste a raiului fericire"). Trebuie să recunoaștem, firește, că metafora vânătorii erotice apare foarte rar la Horia Zilieru, pentru că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
simțul infinitului : un infinit matematic, legat de dimensiunea formelor naturale comparate cu micimea noastră și un infinit dinamic, legat de forța elementelor comparată cu slăbiciunea noastră. Dacă Dionis încearcă să pătrundă primul infinit, Dan se va confrunta, în căderea sau înălțarea lui, cu al doilea. Convertirea unei forme de infinit în alta echivalează cu asumarea sacrului. După cum calea sfârșitului de zi spre noapte (inclusiv noaptea somnului) conturează aceeași experiență a sacrului, numai că pe coordonata ei temporală: Noaptea a fost întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Sau iubita din Umbra mea personifică undoietele oglinzi din Sărmanul Dionis. Opțiunile onomastice din cele două variante semnalează distanțarea față de magie sau religie 43. Hipertextul descrie adâncirea în mări cu "undoiete oglinzi", imagine prin care adâncirea se oglindește și devine înălțare. În hipotext nu se mai simte nevoia înălțării/adâncirii poate și pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din Sărmanul Dionis. Opțiunile onomastice din cele două variante semnalează distanțarea față de magie sau religie 43. Hipertextul descrie adâncirea în mări cu "undoiete oglinzi", imagine prin care adâncirea se oglindește și devine înălțare. În hipotext nu se mai simte nevoia înălțării/adâncirii poate și pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea este tacită (în Umbra mea nu regăsim niciun
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prin care adâncirea se oglindește și devine înălțare. În hipotext nu se mai simte nevoia înălțării/adâncirii poate și pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea este tacită (în Umbra mea nu regăsim niciun lexem din familia lexicală a lui "adânc" sau a lui "înalt"). În subcapitolul referitor la intratextul prozastic din nuvela Sărmanul Dionis, erau semnalate sensurile interșanjabile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înălțare. În hipotext nu se mai simte nevoia înălțării/adâncirii poate și pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea este tacită (în Umbra mea nu regăsim niciun lexem din familia lexicală a lui "adânc" sau a lui "înalt"). În subcapitolul referitor la intratextul prozastic din nuvela Sărmanul Dionis, erau semnalate sensurile interșanjabile ale lui adânc și înalt, pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mereu mișcătoare. Ele nu se opresc, în blocuri de ciment, rezistente la orice experiență, ci își afirmă precaritatea, pe măsură ce coagulează, fulgurează, se supun fluxului și refluxului capricios al revelației"155. Metafora capătă aici sensuri bivalente, contradictorii sau suprapuse, pendulând între înălțare și năruire, creștere și micșorare, început și sfârșit, născut permanent din fluid, asemenea procesului fluid al refluxului sensurilor 156: "Volumul Refluxul sensurilor se fundamentează pe dinamica unui lirism reflexiv, în interiorul căruia eul meditativ maturizat pendulează între plecare si întoarcere, "flux
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face omul să depășească chiar și tentația (impulsulă de a răspunde cu rău la rău; ca valoare autentică, ea ajută ființa omului să se elibereze de robia patimilor, a răzbunării, a urii și a indiferenței, nepăsării, producându-i efecte de Înălțare și detașare de sine. Efectele ei sunt astfel atât pentru subiectul moral care o manifestă, cât și pentru cel care beneficiază de ea (s.n.Ă” Autorul citat evidențiază și două importante căi prin care iubirea aproapelui - valoare esențială, fundamentală a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
facem față sunt zămislite de posibilele și imposibilele noastre? Să acceptăm că, de fapt, ne confruntăm cu posibilele și imposibilele noastre în interiorul cărora locuim? TRANSFORMAREA EVENIMENTELOR NEAȘTEPTATE ÎN FAPTE AȘTEPTATE "În clipa aceea, tînărul preot care slujea liturghia sună pentru înălțare. Doamna de Rênal coborî fruntea, ascunzîndu-și astfel pentru o clipă, capul sub cutele șalului. Julien n-o mai recunoștea atît de bine; el trase un foc de pistol înspre ea și n-o nimeri; cînd trase al doilea foc, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
avantaje a se înțelege premise pe multiple planuri, începând cu "mântuirea proprietății" astfel motivată: "<Unirea> e dezmorțirea și învierea industriei, care cuprinde în sine agricultura, negoțul și meșteșugurile ...; Unirea e zborul învățăturii..., e ridicarea Miliției la adevărata sa însemnătate; e înălțarea clerului la adevărata sa vrednicie..., e îmbunătățirea soartei slujbașilor. Unirea e singura unealtă și morală de a înființa îmbunătățirile cerute de starea în care ne aflăm; căci, spre a face aceste îmbunătățiri, trebuie să schimbăm năravurile și deprinderile cele învechite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
roșu-brun, care nu e fictiv, ci real, ba mai mult, contemporan, ba mai mult încă, el însuși scriitor care își trăiește viața ca un erou de roman... Năucitor, nu? Limonov s-a visat mereu înconjurat de zgomot, pasiune, lumină orbitoare, înălțări și căderi răsunătoare. Orice, numai liniște și rutină, nu. Carrère i le oferă. Îi face cadou acestui golan exasperant cel mai frumos lucru pe care îl poate dărui un scriitor unui om în viață: să-și vadă propria existență aureolată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a articulației coxofemurafe, simultan cu depărtarea picioarelor, astfel apropiindu-se de axa de rotație ceiace mărește viteza ascensională, pe o traectorie mai apropiată de bară. In tot acest timp palmele rulează pe bară continuu fără a o strânge excesiv. Acesta Înălțare facilitează schimbarea prizei din atârnat În sprijin. Concomitent cu exercitare unei presiuni cu brațele asupra barei În jos și Înapoi. Aceste acțiuni duc gimnasta spre stând'pe mâini, picioarele rămânând puțin În urmă. In ultima fază viteza trunchiului se reduce
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]