3,037 matches
-
altora. Avem mai multe șanse de a deveni competitivi cu ei. Căci În lumea concurenței nimeni nu-ți cedează locul. Trebuie să ți-l cucerești singur. Locul cel mai bun este a celui mai bun. Nu uitați un Îndemn al Înaintașilor mei: chiar dacă te-ai face fabricant de ace, acele tale să fie cele mai bune din lume. Chiar dacă vă faceți agronomi, horticultori, medici veterinari sau zootehniști, pregătiți-vă În așa fel Încât să puteți face concurență oricărui confrate din altă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Comisie, Vă rog să mi permiteți să vă exprim Întreaga mea gratitudine pentru Înaltul titlu științific pe care mi l-ați acordat și pentru deosebitul Laudatio pe care mi l-ați Întocmit. Ca dascăl morfopatolog n-am făcut decât ceea ce Înaintașii mei m-au Învățat: acumulările din viață, dacă nu sunt date, sunt bunuri pierdute. Familia m-a Înzestrat cu o receptivitate deosebită și dragoste pentru litera scrisă, pe care dascălii mi-au canalizat-o În direcția aleasă. Dacă astăzi sunt
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
generația" se căuta din om în om, și cred că, mai ales, dintr-un anumit sentiment de solidaritate, care cam lipsea. Generația (sau generațiile precedente) acoperiseră cu un soi de suficiență cerul literaturii, noi căutam spărturi prin umbrele largi ale "înaintașilor"... Vezi ce introducție lungă? De fapt voiam să te întreb cum ai ajuns la Piatra Neamț și cum ne-ai găsit tu pe noi, cei de acolo? Eu cred că nu destinul, ci istoria mi-a legat cîțiva ani din viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frontierist, așa, în margine cum suna, nu întâmplător, titlul primei mele cărți de poezie. Cred în creatorii care scapă acestor încorsetări canonic-critice, dar nu resping ideea de afinitate, de prietenie literară. Nu sunt un monstru cu orice preț. Cât datorezi înaintașilor din literatura română, clasicilor și modernilor? Unde te situezi în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Sunt un poet născut la o sută doișpe ani după Mihai Eminescu, în timpul vieții lui Nichita Stănescu, care murea când împlinisem 21 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și omul să existe fără el. Care e azi raportul dintre poporul român și cultura română? Își merită poporul cultura? Va mai crește cultura română prin actualul nivel de interes (sau dezinteres) al poporului român? Sau vom trăi din fetișizarea înaintașilor? Un popor, oricare ar fi el, își merită cultura pe care a avut grijă să și-o facă și să nu și-o distrugă. Deci și poporul român, care, din nefericire, prin diverși factori decizionali, unii alogeni, alții inconștienți, și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în ultimul secol, în cea mai mare parte, cea mai lovită, mai vătămată, mai distrusă, mai nesusținută de putere a fost cultura. Dacă se va continua așa, n-are cum să mai crească, ci, dimpotrivă, să dispară. Nici măcar de "fetișizarea înaintașilor" nu va putea fi vorba. Ci de un soi de mancurtizare, de împingere în uitare a tot ce poate aminti de o identitate națională, nu în sensul unui naționalism păgubos, de paradă, ci în sensul cel mai grav, asemănător cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dar vreau să închei cu semnalarea încă a unei consecințe a generaționismului ce mi se pare cea mai tristă din toate. În anii mei tineri, nu aveam o bucurie mai mare decât de a-mi cunoaște în carne și oase înaintașii întru scris. Și nu mă refer doar la mărimile de prim ordin, la un Arghezi, la un Blaga, la un Sadoveanu, la un Călinescu, pe care am avut fericirea de a-i privi și de a-i auzi cuvântând, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au influențat în vreun fel? Ce nu-ți place (detești) din mediul literar românesc? De ieri și mai ales de azi? Detest injectarea vieții literare cu umori imunde. Și absența umorului. N-am avut și nu am antimodele. Cât datorezi înaintașilor din literatura română, clasicilor și modernilor? Unde te situezi în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Datorez enorm fiecărei cărți de poezie citite. Cred că fac parte din rarisima gintă a naturilor crepusculare. Am atâtea definiții despre poezie, că mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astăzi jud. Brașov) și cel al Jidveiului unde au reînceput o nouă viață însă cu vechile lor ocupații, de hangii și viticultori, care erau strâns legate unele de altele. Probabil că de acolo, din zona respectivă, ne provine numele sau înaintașii mei au dat numele Cincului (în germană "Groß-Schenk" Cincu Mare). Arborele meu genealogic nu precizează acest lucru. Cu siguranță însă este faptul că strămoșii mei au deținut o mare parte din podgoriile Jidveiului, primul atestat fiind Jacobus Schenk care în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atelier" de mobilă și tâmplărie. Din această ramură provine și bunicul meu care, după nașterea ultimului copil Friedrich Wilhelm Schenk (tatăl meu), s-a mutat cu întreaga familie, 5 fete și un băiat, la Brașov unde a lucrat ca și înaintașii lui ca tâmplar de mobilă în atelierul propriu, fără angajați. În jurul anilor 1880-1890 toți strămoșii mei, cu excepția bunicului, au luat-o iar spre tărâmuri îndepărtate, lăsând în urma lor tot ce-au agonisit. Cei mai mulți au plecat spre America (spre Vest) ajungând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
împotrivit unei alianțe nepermise pe vremea aceea, au fugit într-o bună noapte ajungând după multe peripeții în zona Ciucului. Mai târziu s-au mutat cu cinci fete și un băiat la Brașov. Cam așa se termină în mare povestea înaintașilor mei și începe povestea mea și a familiei mele. Într-un poem de-al tău spui că ești poetul cu un destin "rupt în trei limbi": română, germană, maghiară...! Însă, din câte știu, două culturi te-au marcat decisiv... Ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au îndepărtat imediat de aceasta. Ei întrucât aceasta nu îi mai privea și își schimbase și starea s-au îndepărtat dintr-o dată de ea. Purcelușii iubiseră în maica lor, scroafa, nu corpul acesteia, ci cele ce o însuflețeau. Oare literatura înaintașilor latră de bucurie în fața noastră!? Eu sunt încredințat că ne caută încă sufletul! Biblioteca nu va dispărea. Că vrea ori nu vrea cineva acest lucru! Biblioteca este o bucurie pentru cel care îi trece pragul! Biblioteca este, oricât ar vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor. Sub ea scrie: „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați Înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
grecii. Ei se ajută mult, sunt uniți, sunt tari În credință și Dumnezeu le ajută. Noi, românii, nu suntem uniți, mai ales când e vorba să facem un bine cuiva. Suntem săraci În milostenie. Nu ne mai ajunge nouă. Deși Înaintașii noștri și fostele conduceri ale României au dat multe ajutoare la mănăstirile de la Locurile Sfinte. În multe locuri este scris că s-a construit cu ajutorul românilor. Și pe Muntele Tabor, și pe Muntele Eleon s-au făcut biserici și mănăstiri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care conduc țara și destinul ei. Nu s-a făcut auzit deloc. De câțiva ani tot aduce la cunoștință greutățile cu care se confruntă. Nici un răspuns nu primește de la nimeni. Ce fel de creștini ne mai conduc? Este foarte dureros. Înaintașii noștri au făcut multe pentru noi cei de azi. Iar cei de azi nu se mai satură ei și ne duc În râpă pe noi și pe cei care vor urma după noi. Ce modești trăiau Înainte conducătorii și ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Împrejurimile lui: Betleemul, Betfaghe, Betania, Nazaretul, Valea Iordanului și multe, până la Marea Moartă se zărește. Această mănăstire rusească este unică În felul ei. Clopotnița are 60 m Înălțime. Este cea mai Înaltă din tot Ierusalimul. Ea a fost construită de Înaintașii noștri români. Dar la finalizarea ei n-au mai avut cu ce o termina și ne-au luat-o rușii. Deși multe obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
16-25 martie 1529, când voievodul va semna documentele din 16, 17, 19, 20, 22, 24 și 25 martie. Într-o vreme de mare cumpănă, se poate constata caracterul itinerant al domniei lui Petru Rareș. Domnitorul va călători mai mult decât înaintașii săi: în luna februarie 1531, era la Botoșani și la Hârlău, iar în luna martie se deplasează de cinci ori la Vaslui și de trei ori la Huși: 18 martie, 24 martie, 26 martie. Itinerarele preferate de Petru Rareș, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fericire, când prin tine și cei ce te-au condus am trăit descătușarea și înfăptuirea visului, de veacuri năzuită. Cât timp nu-și va uita datoria către tine și către ei, românul va păși mândru și cu temei pe calea înaintașilor lui. către cititori Am încercat în aceste amintiri, [redate] după notițele scrise zilnic, să fiu nepărtinitoare, să nu afirm decât ceea ce am văzut, auzit direct sau [am extras] din izvoare autentice. Nu m-am sfiit să fiu veridică, făcându-mi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lupa politicii; politicii îi scapă multe. * Am devenit un popor de filosofi: filosofăm chiar și în corupție. În toate, numai în filosofie nu. * Gura mare este agresiunea creierului mic. * Cine mișcă în front, dă semne de personalitate. * Să preacinstim faptele înaintașilor, adăugându-le și pe ale noastre. * De multe ori, crucea a fost apărată cu sabia. * Cele mai mari daune aduse televiziunilor noastre vin dinspre proprii angajați. Hârtia suportă orice - cititorii nu. * Omul trebuie să știe că toate cărțile bune sunt
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pungă, banii nu stau în cap. * Trecutul poate explica prezentul, dar nu poate garanta viitorul. * Cei mai bătători în piept patrioți se laudă cu ce au făcut alții. * Când e vorba de patriotism, toți ne lăudam cu ce au făcut înaintașii, fără să adăugăm nimic. * Apelând mereu la trecut, nu poți salva prezentul. * Viitorul e previzibil numai în ochii visătorilor. * Prin viață nu se trece; se rămâne. * Școala te învață carte; viața te învață toate. * Sălile de așteptare sunt făcute pentru ca
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această ‘‘sinteză de originalitate’’ care depășește, ca subtilitate și rafinament, realizările anonimului sau înaintaș. ‘‘ Creangă este o expresie monumentala a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numeste poporul român, sau, mai simplu, e poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune. Ion Creangă este, de fapt, un anonim.’’ ( G. Călinescu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pur și simplu, ar fi fost interzise. Pe de altă parte însă, la drept vorbind, nici nu prea ne da ghes sufletul să polemizăm, chiar dacă am fi avut voie. Să pole mizăm cu cine? Eram conștienți de precaritatea literară a înaintașilor noștri imediați (a celor mai mulți), și, decât să-i combatem, mai potrivit ni se părea că este să-i ignorăm. Să-i ignorăm ca scriitori, vreau să zic, fiindcă altfel, ca persoane deținătoare de funcții publice, de posturi înalte în administrația
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nu? Cu înfățișarea lui, ziceam, colegul nostru trebuie să fi avut un îndepărtat strămoș care coborâse, pe meleagurile bănățene, de undeva de la Septentrion. Lucrul cert este însă că Sorin Titel a parcurs în sens invers, într-o împrejurare, drumul ipoteticului înaintaș, căci a avut norocul, în anii târzii ai vieții, să călătorească în Norvegia. Un vis din tinerețe împlinit. Din cele spuse până acum, o trăsătură a tânărului Sorin Titel cred că apare în toată limpezimea: trăia intens, cu mari bucurii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
15 iun 1932). 4. În loc de program: „Statornicirea-n inimi și-n minți, a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc, și răspândirea acestei literaturi, până în cele din urmă „straturi” ale neamului nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ca "paradigmă a Totului românesc, a unui summum ontic". Dedus de aici, lirismul eminescian oferă în primul rând muzicalitatea, concepută "ca mijlocul cel mai eficient de a coborî în zonele abisale ale ființei". Sunt trecute în revistă diverse comentarii ale înaintașilor (T. Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, Mihail Dragomirescu, G. Ibrăileanu, G. Călinescu, Alain Guillermou, I. Negoițescu ș.a.) , pentru ca într-un fișier de Note să fie inventariat întregul sumar poetic al lui Eminescu, inclusiv cel din manuscrise, fiecărei poezii menționându-i-se datele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]