KorAP: Find »[drukola/base=încuviința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...377 >

9,411 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267

zise Aidan. Îmi plac energia și hotărârea ei. Știu că nu-mi stă în fire, dar îmi stârnește cheful să o tulesc în California chiar mâine și să devin cine știe ce informatician de frunte acolo. — Poate avea efectul ăsta asupra oamenilor, încuviință Darcey. Se pricepe să-i determine pe oameni să facă lucruri pe care nu și le doresc cu adevărat. Plecă din cameră și se întoarse peste câteva clipe cu o cutie împachetată cu grijă. Din păcate, cred că a trecut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
Asta a fost demult, zise Anna plimbând o bucată de pâine prin uleiul de măsline aromat din farfurie. Doar nu le mai porți ranchiună. Darcey răsuci invitația pe o parte și pe alta. Nu, acum nu le mai port ranchiună, încuviință. Însă mult timp după aceea am lăsat întâmplarea asta să mă macine și să îmi distrugă viața. Știu că acum sună tâmpit, dar aveam senzația că toată lumea râde de mine, știind că prietena mea cea mai bună nu trebuie decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
nu s-a însurat din cauza ei, dar nici cu ea nu s-a însurat. Dacă tot a fost așa o pasiune extraordinară... —Poate să fie o pasiune extraordinară și să nu se sfârșească prin căsătorie, zise Anna blând. —Știu, știu, încuviință Darcey. Doar că... urma să ne căsătorim. Deci e clar că nu e împotriva căsătoriei. Nu pot să nu mă întreb de ce nu a luat-o de nevastă... Privi pentru a mia oară invitația. — Oamenii au o mulțime de motive

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
să pot să lucrez cu tine. Deci vrei să-mi spui să mă duc la Edinburgh și să mă întâlnesc cu oamenii ăia și să le povestesc despre clienții mei europeni? întrebă ea. Pentru asta erau toate rapoartele alea? Neil încuviință din cap. Îmi pare rău că te-am indus puțin în eroare. N-a fost intenția mea de la început, sincer. Nu ne hotărâserăm încă în ce fel o să ne descurcăm cu clienții. Dar am ajuns la concluzia că așa e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
Am răsfățat-o îngrozitor pe fata aia. Nu-i adevărat, zise Darcey tocmai în momentul în care chelnerița apărea cu mâncarea lor. E chiar o fată bună. Luă cuțitul și furculița și începu să-și taie din panini. Da, probabil, încuviință Anna. Totuși, nu știu ce părere o să aibă Neil Lomond despre ea. Darcey se înecă cu o bucățică de panini. —Ești bine? întrebă Anna, pe când aceasta se ștergea la ochi. Dădu din cap și luă o gură de cafea. Care mai e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
rugă să vină să dea un interviu, iar ea râse și-i spuse că nu era făcută pentru genul ăsta de slujbă; el stărui și o rugă să încerce, privind-o cu atâta convingere în ochi, încât Darcey se trezi încuviințând fără să știe de ce. Se surprinse pe sine reușind la interviu, fără să fie nici agitată, nici intimidată, așa cum crezuse c-o să fie; și atunci când îi oferiră slujba, o primi. Lui Barry îi păru tare rău să o lase să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
cât un dram de cunoștințe de aritmetică. Sunt prieten bun cu șeful departamentului, care se plângea tot timpul că angajații mai tineri n-au nici în clin, nici în mânecă cu calculele. —O mulțime de oameni sunt în situația asta, încuviință Darcey. Se tem de numere, nu înțeleg de ce. Mie îmi plac numerele, îmi plac lucrurile logice și sigure. Sughiță ușor. O, iartă-mă. N-are nimic. Darcey trase aer în piept și își ținu respirația. Chestia asta funcționează? o întrebă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
pe deasupra mai e și al dracului de frig! Aidan râse. Poate că ai dreptate. Dar, scumpo, nu crezi că ar fi cazul să ne examinăm mai bine prioritățile? Ca familie. — Asta și facem, i-o întoarse ea. Ne căsătorim. Știu, încuviință el răbdător. Dar o familie nu e formată doar din doi oameni. Femeia îl privi nedumerită. —Nieve... cum rămâne cu copiii? N-am zis noi c-o să avem copii într-o zi? —Sigur, zise ea expeditiv. Dar mai avem încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
nerăsuflate. — Sigur, spuse el după un moment de tăcere. Altceva nici nu mi-am dorit. — Nici eu, îl asigură ea. Și... știi, chiar sper că trecutul nu o să mai stea între noi de acum înainte. Nu vreau nimic mai mult, încuviință Neil. Vrei să împarți cu mine brioșa? Darcey clătină din cap, dar el tot o tăie în două. Dintr-odată o cuprinse un sentiment ciudat de regret că lucrurile nu merseseră între ei doi. Dacă l-ar fi cunoscut abia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
minți cerându-mi tot felul de rapoarte financiare de când e aici. Vrem să câștige oamenii vechi de la Global Finance, nu? — Sigur că da, spuse Walter. Nu-l lăsăm noi pe Lomond să pună mâna pe partida noastră de golf. Absolut, încuviință și Dec. Fetele schimbară o privire. — Uitasem cât de încrâncenați sunteți voi, bărbații, se plânse Thelma. La naiba, nici eu nu vreau să mă bată Neil Lomond, spuse Darcey cu tărie. John are dreptate. Să ne luăm ceva de băut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
era tocmai sigură. Exact, spuse Anna. Masa 9 izbucni în aplauze de bucurie. —Neil. Cine a fost zeița victoriei la greci? —E prea ușor, se revoltă Thelma. Toată lumea ar trebui s-o știe pe asta! —Nike, răspunse Neil, iar Anna încuviință. —Darcey. Pentru ce sunt faimoase peșterile de la Lascaux? Darcey răsuflă ușurată. —Pentru picturi murale preistorice. —Două puncte fiecare, anunță Anna cu dramatism. Neil. Ultima întrebare. Ce desemnează numele francez al produsului numit Marmite - obiect care apare și pe etichetă? În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-și găsească pe cineva cu care să-și construiască o familie și cu care să împărtășească ceea ce avea cu Clem. Dar a avut parte de toate astea alături de noi. Darcey nu putea să-și ascundă tristețea din glas. Ai dreptate, încuviință Minette. Iar pentru asta nu l-am iertat. Dar n-am de gând să-l las singur într-un hotel, frământându-se și făcându-și griji și în privința lui Steffi. În cazul ăsta, ești o persoană mai generoasă decât mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
de talie mică. —De talie mică? râse și el. Ba nu, nu sunteți de talie mică deloc. — Chestia e că toată lumea care nu câștigă miliarde e de talie mică în țara asta, spuse ea. — S-ar putea să ai dreptate, încuviință Corr. Dar tot vă descurcați binișor. Așadar, ce-o să faci? N-o să-mi fac o firmă privată, îi spuse ea. Cel puțin nu deocamdată. —Păcat. Pot să-ți ofer sfaturi despre ce poți să faci cu banii, deși nu cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
oftat. Îl iubesc. Zău că-l iubesc. Dar până și cele mai puternice căsnicii se destramă în ultimul timp și nu vreau să-mi pierd toți bănuții mei munciți din greu dacă ni se întâmplă și nouă. —E de înțeles, încuviință bărbatul. —Mă simt groaznic că fac asta, mărturisi ea. S-a purtat extraordinar cu mine întotdeauna, însă... —Trebuie să te asiguri. Înțeleg. Cum spuneam, nu e specialitatea mea, eu sunt expert în drept economic. Totuși, Nieve, e o situație extrem de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
Dar îmi pare bine să aud asta. —Ești ocupată? întrebă Carol. Vrei să mergem la o cafea mică să mai povestim? Darcey se uită din reflex la ceas și apoi lăsă brațul în jos fără să mai verifice ora. — Sigur, încuviință. Dădură colțul spre Wicklow Street și își găsiră o masă lângă geam într-o cafenea micuță, unde Darcey comandă un cappuccino cu scorțișoară, iar Carol ceru un ceai de mentă. —Mult prea sănătos pentru gustul meu, se plânse Darcey. —Face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
prieten cu care să vii? Darcey clătină din cap. — Nimeni în mod special. M-am gândit să vin cu cineva ca să-mi țină de urât, dar dacă și tu ești de una singură - păi, o să fie și mai distractiv. —Categoric, încuviință Carol. O să ne distrăm de minune. Sigur că da. Eu întotdeauna mă amuz la nunți, zise Carol cu un aer cinic. Să-i vezi cum lăcrimează de fericire, știind că după aia tot cu lacrimi se sfârșește. — Nu și pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
urgentă la baie. Când se întoarse de la toaletă, Neil și Anna stăteau la masă cu băuturile în față. Anna comandase un pahar de vin pentru Darcey. — Foarte confortabil, observă ea. Apoi luă o gură mare de vin. Lumânările sunt drăguțe, încuviință Anna. Ești sigură că te simți bine? Sigur, n-am stat acolo foarte mult și știam că mai devreme sau mai târziu totul se va rezolva. Ce calmă ești, zise Anna, eu aș fi luat-o razna. — Nu m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
Aidan o îmbrățișă, iar ea se lipi de el. —Ai dreptate. Harley e cel care trebuie să facă verificări. Și e în interesul lui să țină lucrurile sub control. Și-apoi e un director financiar genial. E slujba lui. Exact, încuviință Aidan. Și-acum vino să-ți arăt care sunt lucrurile cu adevărat importante în viață. Îi desfăcu sutienul cu o mână. Ea chicoti. Iată de ce am fugit eu cu tine, zise. Dar în noaptea aceea, întinsă lângă el în patul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
sincer rău, zise ea sorbind încet din pahar. Că te-am târât până la celălalt capăt al lumii. A, m-am simțit foarte important că te-am salvat așa, zâmbi el. Și-apoi, tuturor ni se mai întâmplă accidente. —O, știu, încuviință ea. Dar în ultimul timp mie mi s-au întâmplat multe accidente stupide. Și blocajul în lift, și căderea pe scări au fost idioate. Sunt o neîndemânatică. —Ai și tu momentele tale, se învoi el. Ții minte seara când am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
de cine ați fost invitată? De Stapleton sau de Clarke? —Bună întrebare, zâmbi ea șmecherește. Îi cunosc pe amândoi. Aș vrea să îi cunosc și eu, zise bărbatul. Au avut o listă așa de lungă de pretenții... —Așa e Nieve, încuviință Darcey. —Vor flori, continuă el privind fâșia întinsă de iarbă din spatele lor. În curte. Castelul ăsta nu e tocmai potrivit pentru flori. E un castel obișnuit. Minette râse. —Cum poate să fie un castel obișnuit? întrebă ea. Râse și el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
niște perne, se oferi Malachy. Nu avem nici o conferință acum, și de aceea se află toate înăuntru. O clipă. Le lăsă pe Minette și pe Darcey afară, privind peluza îngrijită și pârâul. E minunat, nu-i așa? remarcă Minette. Darcey încuviință. —Dar o să fie nunta lui Nieve, continuă mama ei. Și nu vrei să fii aici când o să aibă loc. — A, nu știu, îi zâmbi Darcey. S-ar putea să fie distractiv. Carol Jansen vine, îți aduci aminte de ea? Minette

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
întinse piciorul. — Dar nu era nevoie de atâta deranj. Cred că vă răpim o groază de timp. Nu mă deranjează, zâmbi el vesel. Îmi place să mă laud cu castelul. Se întoarse spre Minette. Vreți să mai vedeți câte ceva? Minette încuviință din cap și cei doi se întoarseră înăuntru. Darcey închise ochii, bucurându-se de căldura soarelui care îi mângâia fața. Îi venea greu să nu se mai gândească la nuntă, acum că văzuse castelul. Voia să vină. Dar nu era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
Totul decurge cum nu se poate mai bine. Câștig o căruță de bani și nici prin gând nu-mi trece să ies la pensie! Aidan râse. — Dar nu se poate să fie toți atât de bogați, observă Nieve. Nici vorbă, încuviință tatăl ei. Dar mulți trăiesc bine. Și asta e un lucru bun. —Mai bine e să fii putred de bogat, declară Nieve cu tărie. —Păi, din punctul ăsta de vedere, tu te-ai descurcat excelent, fu de acord Stephen. Trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
a lui Nieve. Arăta splendid. Lorelei completă tabloul adăugând un scaun în stil Ludovic al XV-lea în capul mesei. Nu am aranjamentul de flori tropicale încă, îi spuse ea lui Nieve. Dar e fenomenal. —La fel ca toate celelalte, încuviință încet Nieve. E exact așa cum mi-am închipuit. Lorelei îi zâmbi veselă. — Sigur că da. Ai fost foarte clară în indicații. —Știu. Mă surprinde faptul că totul e cum trebuie. Iubito, mă plătești la greu ca să am grijă să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-mi fac, răspunse Nieve urmând-o pe Lorelei la castel. Femeia dispăru înăuntru și se întoarse cu o sticlă de șampanie și două pahare. Pentru o nuntă ca-n povești! spuse ea scoțând dopul. Pentru o nuntă ca-n povești, încuviință Nieve. Stăteau pe fâșia de pietriș cu fața spre gazon. —Flori, tresări Nieve. Am cerut să planteze flori. Lorelei se întunecă la față. —Ăsta e singurul meu eșec, mărturisi ea. Încercăm să rezolvăm problema aducând o mulțime de ghivece. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]