2,964 matches
-
serile, timp de o săptămînă, la președinția consiliului de miniștri sau la Franasovici acasă. La una dintre aceste reuniuni, Duca, indignat și rușinat totodată, a scos din buzunar o hîrtie și ne-a spus: "Iată pînă unde se merge cu îndrăzneala. Puiu Dumitrescu, desigur cu știința regelui, cere ca acești domni să fie făcuți deputați." Erau patru nume, total necunoscute, prieteni personali de-ai secretarului particular al regelui. Puiu Dumitrescu, care nu putuse termina nici clasele liceale, fusese secretarul lui Carol
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-a transformat într-un fel de sursă de aprovizionare cu mere pentru copii. Odată, fiind duminică, copiii au adormit mai târziu, așa că mama, Garafina, s-a gândit la copiii ei și s-a hotărât să vină dânsa după mere. Îndrăzneala de data asta era cam mare. A venit până sub ferestrele dormitorului și nu se mai mulțumea cu ce găsea pe jos, ci a început să scuture crengile care erau foarte încărcate cu mere ionatane. Mama a ieșit în gang
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dar n-am înțeles în ce constă tehnica superbelor aranjamente florale. O demonstrație pe viu miar înlesni înțelegerea, dacă domnia sa va avea bunăvoința și dispoziția s-o facă. În acest timp am sorbit din cafea, gândind să nu fi împins îndrăzneala mult prea departe. Ești pregătită, vrei să-ți arăt acum? Da, vreau! I-am răspuns, cât am putut de repede. Cu multă răbdare și în cuvinte simple, mi-a explicat ce însemnă Ikebana; în traducere, „floare care trăiește”. Mi-a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
să-și dea seama, se aplecă și sărută ușor buclele Întunecate aplecate asupra mâinii ei. Apoi, cu o voce pe care nu și-o recunoștea, adăugă: — Pentru domnia ta nu sunt un ideal Îndepărtat și de neatins, domnule Bodo. Îngrozită de Îndrăzneala ei, Își smulse mâna din cea a bărbatului și cu toată durerea din gleznă, fugi cu repeziciune, lăsându-l pe Bodo pradă unei fericiri nesperate. Această scenă și-o amintea acum Adelheid, simțind pe buze atingerea buclelor parfumate, cu aceeași
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
perspectiva a rostului vieții...Dar cum progres în artă nu prea avem, fiecare generație își manifestă excepționalitatea puterii sale creatoare, apoi se înscrie, vrând-nevrând , epuizată, într-o serie istorică. Poezia de acum e biografistă, personalistă, autenticista, minimalistă, etc. are nerv, îndrăzneala de a trece peste orice tabuuri, dar tot ea mai dă și rateuri, coboară la o autocontemplare narcisiacă, de jurnal intim, între nombrilism și banalitate. Valoarea noilor poeți este în afară oricăror îndoieli; din partea mea, aș paria oricând pe majoritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poezii, cu împrumut, să le citesc. Nu înțelesesem prea multe atunci, cuvintele zburau nebune, personaje necunoscute mie vorbeau încâlcit, țipau aproape. Îmi aduc aminte că era vorba de poezia "Variații", nu știu din ce volum, însă expresia liberă, joaca rimelor, îndrăzneala cuvintelor mi s-au părut atât de fascinante. Firește, nu i-am mai dat înapoi poeziile profesorului, le-am așezat în jurnalul meu de adolescență, am pus lipici mult să nu le pierd, cred că le am și acum dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Acestea sunt frontierele spirituale. Sunt credințele noi ale unei nații mari, care are dreptul la o viață nouă. Milioane de cetățeni au traversat oceanul și au mers să lupte În Europa pentru salvarea civilizației. Azi trebuie să luptăm cu deosebită Îndrăzneală pentru salvarea economică. În fața lui se află giganticul bloc al trusturilor, al marii finanțe, care nu Înțelegea să se știrbească cu ceva din vechiul piedestal al liberalismului. Erau lângă el și alte glasuri autorizate, cum a fost acela al bătrânului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Alecsandri în Foaea nr.5 din mai 1868: „La 1846 Russo compuse pentru Teatrul românesc din Iași o mică piesă intitulată „Jicniceriul Vadrae”, în care un țăran cântă următoarele două versuri: „Din Focșani la Dorohoi, Țara-i plină de ciocoi.” Îndrăzneala îi fu mare de a emite o asemenea idee întro epocă de aristocrație, precum era sub domnia lui Mihail Sturdza! Autorul dramatic a plătit cu un exil de două luni la Mânăstirea Soveja. Fosta însă el condamnat de vreun tribunal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că „de douăzeci și patru de ani” susține vie flacăra dragostei de artă românească în grădina Moldovei și face aceasta încă de la 1904”, dintr-o vreme când, „a face artă și literatură în Bucovina înstrăinată însemna curaj și jertfă, dacă nu chiar îndrăzneală”. În numărul 13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a lui Sever Beucă Costineanul „La coasă fii ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istoria religiilor: vă previn că nu vorbește decât engleza și ne detestă, pe Widengren 1 și pe mine, ceea ce nu ne împiedică să avem relații corecte; astfel, m-a invitat să iau masa cu dl Kerényi, care, cu o calmă îndrăzneală ce a cutremurat pe toată lumea, și-a anunțat părerea despre Martin P. Nilsson: „Opera sa este bună ca început, dar nu este decât un prim început, un preludiu pentru studii mai serioase...”. Acesta din urmă mai trăiește încă și tocmai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a lui 1936 va executa primul său salt cu o parașută, realizată de el însuși, când în România nici nu se auzise despre așa ceva și nici nu exista vreo școală sau un instructaj cât de cât pentru o astfel de îndrăzneală. S-a aruncat pur și simplu din avion, neștiind ce o să se întâmple exact, dornic doar de o nouă provocare. Și putea fi chiar ultimul său salt, căci era să aterizeze direct pe niște fire de înaltă tensiune, numai smucelile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot felul de momente cu Fernic. Câte năzbâtii și aventuri. Câte cuceriri și cântece. Câte visuri împlinite și glume. Câte râsete și pahare de vin. — A dat un vis pe altul, ăsta a fost destinul lui. Întruna altă și altă îndrăzneală. De parcă nu se sătura de viață, de parcă tot timpul mai era ceva grandios de făcut. Se arunca pe val și nu conta unde îl duce acesta, dacă a doua zi murea de foame sau de vreo boală. Strivit sau spulberat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe lumea asta. Și dacă va fi să devii nemuritor, lumea abia acum începe și are să-și arate colții la fiecare pas. Căci viața o fi pentru toți proștii, dragul meu Cristian, banii și faima țin de noroc și de îndrăzneală, dar nemurirea... Costă poate mai mult decât poți tu da, ascultă- mă, dragul meu Cristian, căci vor veni vremuri în care vei urla de durere și chin, lumea se va nărui în palmele tale și Diavolul te va ispiti să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nerăbdător „să-și Încaseze cecul”, fapt e că a intrat În vâltoare - vâltoarea politică și civică ce, În anii aceia, era considerabilă! -, suportând apoi toate incovenientele: din partea presei, a intelectualilor, În sfârșit activi politic și „Îndrăzneți”, făcând uneori din această „Îndrăzneală politică” chiar și o carieră! - și apoi a electoratului, care, În numai câțiva ani, urma să-l Îndepărteze pentru o perioadă bună de la putere, În favoarea „dreptei” - național-țărăniști și liberali. Ei Înșiși În curs de formare și rupți de certuri intestine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce i se Întâmplă, să dezvolte un „organ sinucigaș și a-tipic”, așa-numita rațiune și imaginație, frâne formidabile nu rareori ale instinctelor de agresiune, nutriție și reproducere care regulează absolut toate speciile vii! Spiritul, Cuvântul ca formă a lui, Îndrăzneala de a cunoaște legile, dar și de a imagina necunoscutul - cel care există, ne-existând! - În formele În care noi reușim a ne reprezenta existentul și chiar și acest curaj de care au dat mereu dovadă poeții, de a imagina
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vigoarea creației; capacitatea unui individ de a-și da cu adevărat măsura - una pe care o ignoră toți cei din jur, dar și el Însuși, nu rareori! -, și aici „beția simțurilor” trebuie topită În febra creației, acel curaj neobișnuit, acea Îndrăzneală supraumană care ne face să pășim deodată cu pași ușori și iuți peste pajiști smălțuite sau peste goluri aiuritoare, ușor și sigur totodată, la marginea prăpăstiilor, la limita fizică a lucrurilor, dar și la aceea a Înrădăcinatelor obișnuințe, reflexe sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dovada unui talent viguros și a unei pregătiri profesionale ieșite din comun, dar trebuie să posede și acel „curaj moral”, die moralität de care vorbește Nietzsche adesea, care se referă nu la etică, ci la o anume anduranță nervoasă, paranoidă, Îndrăzneală și tenacitate extraordinară nu numai de a-și impune ideile și produsele specifice, dar și de a rezista presiunilor multiple externe, ca și celor „interne”: acelor „avalanșe” de gânduri de bun-simț care i se impun creatorului, În orele de singurătate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
devenise un sihastru, cineva care fie nu știa că fiul său era pierdut pentru el, fie refuza să creadă acest lucru. Apoi camera - aproape simțind cât de mult mă consumam - plonjă înainte și panoramă de jur împrejurul casei. Aparatul dădea dovadă de îndrăzneală și discreție în același timp. Se apropie de o fereastră care dădea spre o bucătărie mare, modernă, în care reapăru tatăl meu. Groaza nu-mi mai dădea pace. Orice se putea întâmpla acum. Tata deschise ușa din inox a congelatorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi publicat , ca o evanghelie pentru toți elevii lui. Un exemplu de muncă În folos obștesc. În prezent citesc viața lui Ibrăileanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de folclor bogată și prețioasă a D-lui prof. V. Popa. Dânsul lucrează mult și frumos. Materialul acela trebuie să fie publicat. Eu vă rog să nu-mi luați În nume de rău și nici să nu socotiți prea mare Îndrăzneala mea de a Vă da sugestii. Vă rog de asemenea eu să-mi scuzați această prea lungă scrisoare, poate prea obositoare. Știți Dstră, așa suntem noi literații, vorbă-lungă! Doresc Însă să rețineți bucuria și plăcerea mea de a colabora cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
plastică mai nouă, dacă nu-i altceva!). Unde a fost „fabrica de popi”? - mai este pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din oraș? Mă opresc aici, Îngrozită că v-aș putea supăra cu Îndrăzneala mea. Vă dorim toate cele bune și vă rugăm să ne iertați, că vă răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți . Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu ANEXĂ SCURTE DATE BIOGRAFICE ȘI ACTIVITĂȚI DIVERSE, CĂRȚI
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ivan, vinzi atât de scump? Cred că 5$ îți ajung.“ (Rusul cerea 8$.) Fără să mai aștepte răspunsul sau să se târguiască, Sezer Duru pune obiectul în sacoșă. Rusul dă a lehamite din mână, copleșit de turația verbală și de îndrăzneala turcoaicei. Sezer mi-a și explicat de ce procedează în felul acesta. „Rușii sunt foarte nehotărâți și, abia scăpați de comunism, nu prea știu să facă afaceri. Noi, turcii, avem comerțul în sânge, așa că nu le forțez mâna, de fapt, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nu știu, dar... așa pare! Poate, mai știi, noi cei care „ne-am închinat opera”, cei cărora li s-a „dăruit timp”, acel timp specific, inconfundabil al creației proprii și unice, eram, atunci, la „începuturi”, mai puțin lucizi de uriașa îndrăzneală de a nu ne măsura nu numai cu „zeii literaturii” naționale și universale, dar și cu „amorful”, cu anomia, iar un tânăr precum Grigore „cel-de-atunci” (ca și alți genialoizi, aruncați în cuptoarele creațieiă a fost „mai bărbat”, în sensul lucidității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
au făcut din noi mărunți colportori de istorii și anecdote sau cronicari, scribi fără fantezie ai unor oarecare fapte de arme, cronicari cu adevărat majori, comentatori și vizionari ai Existenței: Romancieri! Și iată de ce, aici, din „colțul nostru”, am avut îndrăzneala de a intitula aceste volume de inconturnabile confesiuni cu titlul cunoscut, conștienți nu numai de „ridicolul, de riscul intreprinderii”, dar și de obligația noastră față de acel „asemănător, dar ne-ipocrit” contemporan. În felul acesta îl sărbătorim și noi pe lectorul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la o mare editură, la Flammarion - En l’absence de maître, L’Annonciation, Don Juan - și, temându-se probabil că un scriitor român ar putea deveni cunoscut în Occident, un scriitor ce nu se „integrase” grupului lor și care avea „îndrăzneala”, publicându-și romanele apărute „sub comuniști”, să arate că se făcea artă adevărată „și acolo”, pentru a mă „izola” și la Paris, au lansat zvonul, murdar și ridicol în egală măsură, al unui „agent de influență”, manipulându-l cu abilitate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]