10,960 matches
-
nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să-ți ascunzi viața privată. Astfel încât biografia sa nu cuprinde aproape nimic sigur: nici datele exacte ale nașterii și decesului, nici originea lui geografică, nici rangul social, nici înfățișarea fizică, nici caracterul, nici temperamentul, nici relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile sale de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o femeie iubită pentru ceea ce este, și nu pentru ce reprezintă. Ceea ce este... adică? Nici locul pe care-l ocupă în societate, nici ficțiunea după care se modelează pentru a corespunde cu ceea ce așteaptă bărbații de la ea, ci întreaga ei înfățișare, comportamentul, caracterul ei - termen esențial -, grija pe care o poartă propriei persoane. Departe de violențele brutale ale iubirii-pasiune, iubirea se naște în acest caz dintr-un timp trăit împreună, dintr-o construcție. Lecția lui Lucrețiu: iubirea nu este un dat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Cred că marea „crimă tragică” a lui Călin Surupăceanu, justificând în plan imanent drama lui, e faptul că a trecut fără cutremurare pe lângă iubirea celor două femei.) Observ în treacăt, cu nedumerire, că singura nereușită a lui Marin Preda în ce privește înfățișarea feminității e Simina din Marele singuratic, neconvingătoare, discursivă și căzând într-un fel de „Love story”, în vreme ce, în același roman, a reușit superba poveste de iubire târzie a lui Moromete, precum și nu mai puțin fermecătoarea amintire a vrăjilor făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să le judec. Dar nu risc absolut deloc să greșesc afirmând că o interpretare a lui Dostoievski în atmosferă de irealitate este a priori un foarte grosolan contrasens. Înseamnă a anula pur și simplu tocmai elementul pe care o atare înfățișare intenționează să-l exalte, adică sensul metafizic. Forța extraordinară a lui Dostoievski vine tocmai din faptul că în cadrul cel mai cotidian și mai naturalist face irupție fulgerător, abrupt, un sens transcendent. Iar faptul acesta nu modifică nici un moment consistența obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
bărbătească și umană a celor doi combatanți a reprezentat un moment exemplar al spiritului. Jocul lor a avut, nu exagerez deloc, ceva din perfecțiunea aparent gratuită a unei fugi de Bach și din fermitatea irevocabilă a unei pagini din Tacit. Înfățișarea și alura fiecăruia din cei doi era de altminteri eminent reprezentativă tipologic: mustăcioara blondă a lui Smith, zâmbetul lui distant și silueta lui „zveltă de ofițer englez de pe Indus” (cum spunea Camil Petrescu despre cineva) își găseau o replică pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
al oamenilor: „Confucius a spus: «La inima oamenilor este mai greu de ajuns decât la apele de munte șcare curg prin văi sau defilee greu accesibile - n.n.ț și ea este mai greu de cunoscut decât Cerul... Astfel, unii au Înfățișare de om prevăzător, dar sunt de fapt de o mândrie nemăsurată; alții par a fi mai presus de toți, dar nu sunt În stare de nimic; alții par supuși, dar, În fapt, sunt nerăbdători să-și atingă țelul; unii par
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vorba despre niște discuții; am făcut între ele o comparație care, de exemplu, a reieșit negativă pentru liderii creștin-democrați actuali, față de servitorii ridicoli și arhaici ai lui Mussolini. Nu am spus însă că acești lideri sunt cei care au o „înfățișare” sau un „limbaj” nazist. Aceasta este o altă confuzie a lui Casalegno. Am spus că tinerii fasciști de astăzi sunt de fapt naziști. Un alt exemplu: Casalegno îmi atribuie „o doctrină foarte recentă despre perenitatea fascismului”. Un concept banal pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
multiple: cercetătorul trebuie să arate cititorilor că toate cazurile individuale au fost tratate În mod egal, iar concluziile comparative nu au fost influențate de o atenție excesivă asupra doar unuia sau a câtorva cazuri din Întreaga serie studiată. În fine, Înfățișarea dovezilor potrivite trebuie să fie Însoțită de unele indicații privitoare la faptul că cercetătorul a fost preocupat de validitatea lor - de exemplu, menținerea unei succesiuni logice a acestora. A nu se Înțelege că toate studiile de caz trebuie Împovărate cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
DE COMPORTARE DREPTURI ÎN FAMILIE COMUNITATEA 11-16oct ISTORIE LOCALĂ CARACTERISTICI CULTURĂ LOCALĂ INSTITUȚII DREPTURI ȘI OBLIGAȚII ÎN SOCIETATE “LUMEA ÎN CARE TRĂIM” 4-8 oct.2010 GRĂDINIȚĂ ACTIVITĂȚI RECHIZITE REGULI DE COMPORTARE DREPTURILE COPILULUI “COPII FRUMOȘI ȘI SĂNĂTOȘI” 18-22 oct 2010 ÎNFĂȚIȘARE EU SUNT UNIC ORGANE INTERNE ȘI EXTERNE NORME SANITARE 58 PROIECT TEMATIC DESCOPERĂ CINE EȘTI! EDUCATOARE : MOCANU DELIA GRĂDINIȚĂ CU P.P.HÂRLĂU GRUPA PREGĂTITOARE TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/SUNTEM? OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERENȚIALE Domeniul Limba și comunicare: • să
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
afla un spin subțire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m, iar greutatea de 8-10 kg. Obișnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m si cântărește 3-4 kg. Deși după înfățișare pare pasnic, calcanul este totuși un pește răpitor, care consuma în special hamsii, aterine, guvizi, barbuni și bacaliari, adică pești bentonici și pești care se află iarna în vecinătatea fundului. În timpul reproducerii, care are loc în aprilie-mai, când femela depune
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
nedreptățile săvârșite în numele idealului socialist. Dezvăluindu-le într-o adunare, e închis fără judecată. Lecuit de revoluție, evadează și trece în țară, dar, învinuit de spionaj și acțiuni împotriva statului, e trimis la ocnă, unde își găsește sfârșitul. Pentru realismul înfățișării scenelor barbare ale revoluției ruse, romanul avea să fie interzis în 1946. Compus sub forma unui jurnal pe care preotul ocnei îl citește după moartea eroului, Sfânta dreptate e deopotrivă un roman al iubirii (dintre Petre Leahu și Profira) și
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
ale cărei activități s-a ocupat împreună cu Lucian Blaga și O.W. Cisek. Înălțat pe coturnii unei megalomanii în proces, conferenția adesea la Fundația „Regele Carol I”, la Asociația Studenților Creștini din România și în alte locuri, intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la divinitate devine obsesiv în expunerile lui, trădând o fatală alunecare în manie religioasă, cu imprevizibile manifestări agresive. Deriva e sesizabilă
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
-i echilibrul nervos. Mintea aceasta „excepțională” (Mircea Vulcănescu) clachează și, în jurul lui, treptat, se așterne tăcerea. Ani de zile după aceea, acest fruntaș al generației sale (cum îl socoteau mulți dintre camarazii de aceeași vârstă) putea fi văzut, cu o înfățișare mizeră, parcă absent, strecurându-se neștiut de nimeni printre trecătorii grăbiți. Cu articole, studii, cronici, reportaje și interviuri, M. a colaborat la „Revista vremii”, „Gândirea”, „Revista universitară”, „Viața literară”, „Cuvântul”, „Vremea”. O parte dintre aceste texte, cărora li se adaugă
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
atent asupra compoziției interne a poemelor” și un onirism erotico-avangardist bine strunit de cruzimea disecțiilor lirice. Dacă în Cântece de trecut strada, Radu G. Țeposu vedea Orașul „fără solemnitatea prozaică din poemele lui Carl Sandburg”, ca un „hibrid cu îndoită înfățișare, de ființă tentaculară și de monstru încremenit”, iar în La cea mai înaltă ficțiune (1984) sublinia felul în care „predispoziția pentru stilul colocvial, grav și jovial, malițios și bonom se păstrează intactă”, dublată însă de „radiografierea parodică a existenței”, în
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
bildungsroman scris la persoana a doua, sprijinindu-se pe câteva „simboluri potrivite”, pentru a sugera că „inițierea” în existență poate sminti sufletul, scufundându-l în experiență. Subtilul discurs epic vorbește despre singurătate și resemnare, despre orgoliul asumării acestora, luând uneori înfățișarea unui poem al solitudinii acceptate. Volumele Două părți cal și una vizitiu (1991) și Jocuri și zile (2000) cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai ales social, și pare să-l înfrângă
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
încet, lângă tipologia veche, în tradiția lui Caragiale, pătrund personajele lumii postdecembriste; proza românească este, la acest capitol, în faza tatonării. Va mai trece, probabil, o vreme până ce Conu Leonida, Mița Baston, Catindatul, Pampon se vor strămuta, sub noile lor înfățișări, din istoria recentă în imaginația epică. Ploieșteanul I. încearcă și reușește în câteva rânduri să prindă psihologia și moravurile individului în perioada tranziției. Narațiunile lui arată inteligență satirică și putere de imaginație epică. Piesele cultivă farsa tragică, parabolicul, comedia de
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
nu însă obligatoriu și dușmănos. Ca regulă, cea mai defavorabilă imagine și-o formulează unii despre alții vecinii. De o manieră primitivă, omul medieval din secolele la care ne referim supunea examenului, alături de limbă, armele, părul, mirosul sau mărimea corpului, înfățișarea, manierele (străinului îi era reproșată deseori înfumurarea), privirea, îmbrăcămintea și mâncarea, datinile, conduita în timpul luptelor (cruzimea sau lașitatea), calitățile personale (lăcomia sau duritatea). Întotdeauna se relevă o opinie foarte bună despre propria comunitate, popoarelor din jur rezervându-li-se, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
18. Cronicile, corespondența diplomatică datând din acea vreme sau relatările călătorilor străini impresionați de consecințele tulburărilor ce au zdruncinat ordinea în Țara Moldovei nu-i amintesc însă pe aceștia printre protagoniștii evenimentelor. Nici în cuprinsul celor două studii, fundamentale pentru înfățișarea frământărilor de la cumpăna anilor 1671-1672, nu aflăm referiri la rolul armenilor în timpul episodului soldat cu alungarea temporară a lui Gheorghe Duca din scaunul de la Iași. În articolul alcătuit de N. Grigoraș, autorul a încercat, așa cum anunța prin titlu, să identifice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
el - nu se poate vedea luxul și sărăcia, frumosul și urâtul, mândria și umilința adunate laolaltă într-un atât de izbitor contrast“20. Moralitatea și cosmopolitismul protipendadei bucureștene îi displac, lăsând verdictul în seama cititorului: „mulți boieri au o evidentă înfățișare grecească. Fanariotismul educației i-a făcut vanitoși, suspicioși, guralivi, îndrăzneți în reușită, dar slabi în fața adversității. Remarcabilă le este precocitatea, fiind bărbați la 14 și politicieni la 20 de ani“. Interesante sunt și notațiile sale din capitolul rezervat trecutului îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
epocă. Vremea lui Miron Barnovschi Moghilă, voievod al Moldovei, București, 1980, ilustrații nenumerotate. mănăstiri. El este <înfățișat> călare pe un cal alb. Când sultanul Murad a pus să-l ucidă, <chipul lui> s-a crăpat deodată“3. O asemenea extraordinară înfățișare a ctitorului se mai găsește în pictura medievală moldovenească doar la biserica din Lujeni (ținutul Cernăuți), acolo unde Teodor Vitold a fost zugrăvit în aceeași ipostază 4. Având în vedere faptul că Lujenii sunt așezați nu departe de Toporăuți, una
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul așa de mare al turlei, ne întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul a înfățișat pridvorul bisericii văzut din față; ușa mare, în raport cu dimensiunile chivotului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu s-au îndepărtat de acele decoruri și costume caracteristice pentru epoca brâncovenească, iar acestea, la rândul lor, erau o sinteză în care elementele occidentale și otomane se împleteau. Admițând că acesta ar fi un criteriu de luat în seamă, înfățișarea unei străzi din București sau Iași, deși diferită de spectacolul oferit de Viena, sau chiar de Sibiu, n-ar fi fost nouă pentru un vizitator apusean al primilor Mavrocordați. Cum se potrivește pledoaria noastră cu tabloul pe care-l zugrăveam
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în mână alt condei: nervos, agresiv, patetic. Însuflețirile de care se lasă cuprins pot lua, în „preumblările” prin Transilvania, Banat, Bucovina, expresia indignării sau trădează o emoție ce îi umple ochii de lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
ca într-o galerie de oglinzi „deformante” figuri de prim-plan ale vremii - membri ai familiei regale, oameni politici, scriitori, artiști. Uneori forțate, alteori închistându-se în clișeu, creionările lui L. sunt gata oricând să pună în relație opera cu înfățișarea cuiva. Maliția insinuantă, împletirea de contraste, sintagma pe alocuri frapantă îi stau la îndemână în executarea unor șarje care, dincolo de ieftinătăți și alte nepotriveli, își au subtilitatea lor. Vioaie, cu o replică promptă și calambururi urmărind efectul de ilaritate, farsele
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]