2,635 matches
-
și educatori): nu pretindeți de la alții peste putința lor de a da sau de a face. Natura umană are limite, de aceea e bine să fim conștienți de acest aspect. În al doilea rând, este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asupra lui, mama va obișnui copilașul, pe măsură ce trece să-și facă semnul sfintei cruci și să se roage în fața sfintelor icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea?”, „cine ne-a făcut?”. Dorința de cunoaștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îndepărtat pe mulți votanți de partidele tradiționale și au contribuit la afirmarea populismului de dreapta în numeroase state europene. Din punctul său de vedere, coalițiile SPÖ-ÖVP și parteneriatele sociale "au dus la griparea sistemului" și aveau să "încurajeze un demagog înnăscut ca Jörg Haider să dea glas multiplelor nemulțumiri legate de coaliția de guvernare și de mecanismele sale birocratice, în numele "democrației" și a "libertății"" (ibidem: 60-1). Totuși, aceasta este doar o parte a problemei în discuție. Așa cum au arătat chestionarele de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
noastre apar odată cu experiența, ele nu aparțin în totalitate experienței; altfel spus, ceea ce primează ca sursă pentru cunoștințele noastre este rațiunea și nu senzația. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă, trebuie, deci, să introducem unele „variabile intermediare” legate de organizarea înnăscută a creierului nostru. Este ceea ce fac, la începutul secolului XX, gestaltiștii. Ei sunt primii care au introdus teoriile cognitive în psihologie. Astfel, Kohler ia apărarea învățării prin insight, prin care animalul sau omul, dincolo de o asociere de percepții, elaborează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primul val: de la Pavlov la Skinner Condiționare clasică sau reactivă sau de tip I (Pavlov) Lucrările lui Pavlov Stimulul și răspunsul Prezentarea hranei (stimul necondiționat) declanșează un răspuns de salivare (răspuns necondiționat) câinelui flămând. Este vorba despre o reacție fiziologică înnăscută. Dacă administrarea hranei este precedată cu doar câteva secunde de un sunet (stimul neutru), după un număr oarecare de asocieri stimulul neutru devine stimul condiționat: sunetul, doar el singur, declanșează salivația. Spunem că salivația a devenit o „reacție condiționată”. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sentimentele și gândurile consecutive comportamentului problemă cât și cu atitudinile și reacțiile celor apropiați. Unele întrebări pot fi înglobate în tema de auto-observare. Descrierea secvențială, concretă și precisă, a consecințelor evită sau limitează unele „interpretări” abuzive din partea clinicianului. Studiul antecedentelor înnăscute și dobândite Variabilele contextuale și consecințele pot explica cum a apărut comportamentul problemă, modul în care s-a dezvoltat și se menține acesta. Dar ele nu explică de ce unele evenimente au dobândit un rol de stimul discriminativ, de ce unele consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și se menține acesta. Dar ele nu explică de ce unele evenimente au dobândit un rol de stimul discriminativ, de ce unele consecințe sunt pozitive sau negative. Studiul istoriei subiectului poate furniza răspunsuri, posibile sau probabile, la aceste întrebări. Conceptul de antecedente înnăscute sau dobândite se referă la datele privind istoria biologică, developmentală, familială și socială capabile să explice geneza comportamentului problemă și natura determinanților actuali. Studiul lor semnifică, de exemplu, luarea în considerație a unor factori cum ar fi schemele cognitive subiacente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de natură a consolida rezultatele tratamentului și a diminua probabilitatea „recidivei”. Variabilele contextuale și consecutive constituie obiectivele „tehnice” ale metodelor specifice care au drept scop să le controleze, să le schimbe sau să le suprime. Factorii identificați prin analiza antecedentelor înnăscute sau dobândite pot contribui la precizarea și nuanțarea scopurilor tratamentului în funcție de impactul lor presupus asupra mijloacelor de tratament și prognosticului acestuia, asupra acceptării din partea subiectului a metodelor utilizate și însușirii acestora. Sinteză explicativă La sfârșitul primelor ședințe, clinicianul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
I. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE VASCULARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin alterarea peretelui vascular, caracterizate clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), iar biologic prin teste de hemostază normale. În funcție de cauză pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), purpura din sindromul Marfan etcdobândite: purpura simplex (predomină la femei în funcție de fazele ciclului menstrual), senilă, din deficitul de vitamina C (scorbut), din afecțiuni cronice hepatice, traumatică, microembolică, imunologică (crioglobulinemică), alergică, hormonală, infecțioasă, psihogenă etc. PURPURA
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic timpul de sângerare este alungit, în timp ce testele de coagulare sunt normale. Defectele calitative înnăscute sunt complexe, iar diagnosticul presupune metode speciale de laborator (agregometrie plachetară). Anomaliile dobândite pot avea cauze multiple: uremie, bypass cardio-pulmonar, afecțiuni hepatice cronice, coagulare diseminată intravasculară (CID), boli hematologice (leucemii acute, sindroame mieloproliferative etc), medicamente, alimente (etanol, acizi grași, aditivi
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și se urzesc satele. După conformația craniilor, după avântul tineresc înnăscut al inimilor ce-și începea doina cu „frunză verde”, după marele simțământ al toleranței religioase, după ritmul danțurilor voinicești, după sinteza și etimologia limbii ce se trage din latina vulgară - cu toate influențele ce le-am suferit - Dvs. ați putut
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la stingerea dorințelor”. Apoi el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
persoane expuse. * Ne pot influența negativ imaginea de sine și dezvoltarea potențialului. * Ne pot influența negativ deciziile de viața personală, deciziile de viața profesională, sănătatea și relațiile cu ceilalți. Ce reprezintă diferențele de sex? Diferențele de sex sunt diferențele biologice, înnăscute, care există între femei și bărbați. Ce reprezintă diferențele de gen? Diferențele de gen sunt acele diferențe dobândite, adăugate prin socializare, care se înregistrează mai ales la nivel de comportament, de expresivitate emoțională, de abilități cognitive. Ele sunt cele mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dacă da, care diferențe favorizează succesul? * Diferențele sunt reale sau percepute? Teoriile au luat în considerare atât opinii ale leaderilor înșiși (femei sau bărbați), ale colegilor, subordonaților și șefilor direcți. Teoria biologică pleacă de la premisa că leadership-ul este determinat genetic, înnăscut la bărbați și deci inaccesibil femeilor. O altă teorie, care pornește de la conceptul de rol de gen (gender role) recunoaște rolul socializării și explorează rolurile specifice genului ca determinanți ai leadership-ului. O a treia perspectivă implică identificarea altor factori care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
identitatea elvețiană s-ar fi dezvoltat, după teza lui Ernest Gellner, pentru a răspunde necesităților revoluției Industriale, sau, și mai puțin încă, datorită resentimentului față de alte popoare. Cît despre încercarea de a afla dacă ea este "perenialistă"402 sau modernă, înnăscută sau construită, ar fi mai bine să convenim că este, în orice caz, temperamentală, trăsătură ce se manifestă de multă vreme ca un factor activ, independent de voința statului. Deși privită cu dispreț de către supușii marilor națiuni a căror identitate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de bunătate, credința În Dumnezeu, legăturile puternice cu ceilalți deportați, tehnicile primare de supraviețuire și, În cazul femeilor, o Înclinație Înnăscută În a face față lipsei de hrană au fost cruciale În a-i Întări pe deportați, contribuind la supraviețuirea lor. În timp ce aceste acte, relații, credințe și dispoziții biologice au fost probabil o condiție necesară de supraviețuire, ele nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv. Ținând cont de criteriul folosit pentru a explica originea comportamentului agresiv, teoriile tributare concepției biologice îmbrățișează două orientări fundamental diferite. Prima orientare consideră că agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
elemente funcționează de parcă ar avea o semnificație anume pentru membrii unei specii date. În opinia lui Eibl-Eibesfeldt (1979 citat de Pahlavan, 1987), organizarea unor comportamente, printre care și cele agresive, este determinată de un proces de maturizare influențat de caracteristici înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie fundamentală înnăscută determină o selecție a comportamentelor care să permită supraviețuirea genotipului, incluzând comportamente în favoarea unor indivizi considerați a fi purtătorii unui genotip asemănător sau identic. Cairns
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie fundamentală înnăscută determină o selecție a comportamentelor care să permită supraviețuirea genotipului, incluzând comportamente în favoarea unor indivizi considerați a fi purtătorii unui genotip asemănător sau identic. Cairns (1986 citat de Cairns et al., 1988) subliniază importanța factorilor biologici în dezvoltarea indivizilor, dezvoltare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scădea necesitatea examenelor complementare colposcopice. 5. RĂSPUNSUL IMUN ÎN INFECȚIA NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE Infecția HPV este localizată la epiteliul cutaneo-mucos al arealului ano-genital astfel încât prezentarea antigenelor virale sistemului imun este limitată. După infecția naturală, răspunsul imun mobilizează efectorii rezistenței nespecifice (înnăscute) și specifice. Răspunsul specific constă în sinteza unei cantități modeste, dar măsurabile, de anticorpi virus neutralizanți sistemici și secretați local. Titrul anticorpilor depinde de nivelul viremiei și de persistența infecției. După vaccinare, titrurile obținute sunt de zeci-sute de ori mai
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Răspunsul imun mediat celular contribuie esențial la vindecarea infecției sau la regresia unor leziuni citologice asociate. Celulele Langerhans prezente în submucoasa epiteliului cervical recunosc celulele infectate HPV și stimulează vindecarea prin acțiunea conjugată a limfocitelor helper și citotoxice. RĂSPUNSUL IMUN ÎNNĂSCUT Răspunsul imun înnăscut este faza inițială a apărării imune, eficientă împotriva unei game variate de genotipuri HPV (Dillner J. și colab., 1999). Răspunsul imun înnăscut influențează și răspunsul imun adaptativ care este restrâns numai la genotipul care a inițiat infecția
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]