14,475 matches
-
despre care au studiat. Am propus ca fiecare elev să contribuie cu un volum de poezii pentru minibiblioteca clasei. Rebus: Pe verticala A - B soluția (FIGURI de stil) A 1. 2. 3. 4. 5. 6. B Orizontal: 1. A atribui însușiri necuvântătoarelor. 2. Însușire deosebită a unui obiect. 3. Procedeele artistice ne ........... vocabularul. 4. A citi un text sau a ............ 5. Asemănarea unui obiect. 6. În titlul Cioc! Cioc! Cioc! întâlnim ............ METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA - ÎNVĂȚAREA NOȚIUNILOR GRAMATICALE Studierea la clasele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
studiat. Am propus ca fiecare elev să contribuie cu un volum de poezii pentru minibiblioteca clasei. Rebus: Pe verticala A - B soluția (FIGURI de stil) A 1. 2. 3. 4. 5. 6. B Orizontal: 1. A atribui însușiri necuvântătoarelor. 2. Însușire deosebită a unui obiect. 3. Procedeele artistice ne ........... vocabularul. 4. A citi un text sau a ............ 5. Asemănarea unui obiect. 6. În titlul Cioc! Cioc! Cioc! întâlnim ............ METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA - ÎNVĂȚAREA NOȚIUNILOR GRAMATICALE Studierea la clasele primare a noțiunilor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Propoziția este alcătuită din ............ A. ADJECTIVUL În clasa a III-a elevii descoperă elemente de morfologia și stilistica adjectivului, având la bază practica limbii române populare și literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele care denumesc însușiri din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
din versurile: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună... Pe când codru negru tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată însușirile lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii denumite de substantive se numesc adjective. Însușirile se pot referi la culoare, formă, mărime, gust, fire, fel de a fi, trăsături fizice. Exemple de exerciții pentru consolidarea capacităților și competențelor lingvistice privitoare la adjectiv. 1. Găsiți
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
tace... Se ridică mândra lună.” (M. Eminescu, Somnoroase păsărele) Elevii observă relația între nume și adjectiv: „somnoroase păsărele”, „codru negru”, „mândra lună”. Descoperă că partea de vorbire care arată însușirile lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii denumite de substantive se numesc adjective. Însușirile se pot referi la culoare, formă, mărime, gust, fire, fel de a fi, trăsături fizice. Exemple de exerciții pentru consolidarea capacităților și competențelor lingvistice privitoare la adjectiv. 1. Găsiți însușiri opuse: mare bogat harnicdulce rece rău 2. Aplic tehnica ciorchinelui
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii denumite de substantive se numesc adjective. Însușirile se pot referi la culoare, formă, mărime, gust, fire, fel de a fi, trăsături fizice. Exemple de exerciții pentru consolidarea capacităților și competențelor lingvistice privitoare la adjectiv. 1. Găsiți însușiri opuse: mare bogat harnicdulce rece rău 2. Aplic tehnica ciorchinelui: Pe tablă scriu substantivul „copil”. Fiecare elev completează cu un adjectiv potrivit, pentru substantivul dat, obținând o configurație: 3. Căutați adjective potrivite pentru substantivele: elev; copac; apă; pasăre; floare. 4
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Deci persoanele pronumelui personal sunt: I cea care vorbește; a II-a cu care se vorbește; a III-a despre care se vorbește. Formele pronumelui personal la: numărul singular: eu, tu, el, ea; numărul plural: noi, voi, ei, ele. Pentru însușirea cunoștințelor despre pronumele personal se poate da tabelul următor: Persoana Nr. singular Nr. plural I eu noi a II-a tu voi a III-a el, ea ei, ele 77 3. Tehnica „petalelor” Împart elevii clasei în cinci grupe și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
elevului) 3. (trei) (numele și prenumele elevului) 4. (patru) (numele și prenumele elevului) 5. (cinci) (numele și prenumele elevului) ... ... ... 5. Alcătuiți un calendar cu datele de naștere ale membrilor familiei. 6. Scrieți un text cu titlul „Sărbătorile primăverii”. D. VERBUL Însușirea intuitivă a verbului începe din grădiniță. Noțiunile științifice se învață în clasa a III a. Prin recunoașterea cuvintelor care arată acțiuni în textele studiate, elevii reușesc să înțeleagă ce fac obiectele. Exemplu: Recunoașteți cuvintele care arată acțiuni: „În cele dintâi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
numerotării fețelor cubului. Părți de vorbire (recapitulare) 9 SUBSTANTIVUL - este partea de vorbire care denumește: ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Felul: comun - școală; propriu - România . Numărul: singular - un pom; plural - doi pomi . 9 ADJECTIVUL - este partea de vorbire care arată însușirea unor ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Exemple: bun, frumos, colorat, parfumați, harnici etc. Adjectivul se acordă în număr cu substantivul pe care îl determină (însoțește). 9 PRONUMELE este partea de vorbire care ține locul unui substantiv. Persoanele pronumelui: I - cea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
DISCURS INDIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-indirect liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă cel puțin una din trăsăturile ENUNȚULUI personajului (cîteva din trăsăturile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-a oprit. Mașina s-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
FUNCȚIEI (care este legată de alte unități în manieră metonimică, și nu metaforică: legată de ele prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis (care se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din cele două însușiri esențiale pe care le are un AGENT (sau PRATTON), după Aristotel. Judecata (dianoia) este viziunea despre lume a unui agent, concepția despre lucruri a unui agent; ea este dezvăluită de sentimentele, credințele, afirmațiile și judecățile sale. 2. TEMA sau, mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NIVEL DIEGETIC, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. metaforă [metaphor]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, prin aceasta atribuindu-i lui B o însușire sau mai multe dintre însușirile lui A, sau investindu-l cu însușiri asociate de A (fie "O femeie este un trandafir", unde "trandafir" se identifică cu "femeie", sau "Toamna vieții mele se apropie repede", unde "toamna" înlocuiește ceva de genul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
metaphor]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, prin aceasta atribuindu-i lui B o însușire sau mai multe dintre însușirile lui A, sau investindu-l cu însușiri asociate de A (fie "O femeie este un trandafir", unde "trandafir" se identifică cu "femeie", sau "Toamna vieții mele se apropie repede", unde "toamna" înlocuiește ceva de genul "partea finală"). ¶Jakobson a argumentat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, prin aceasta atribuindu-i lui B o însușire sau mai multe dintre însușirile lui A, sau investindu-l cu însușiri asociate de A (fie "O femeie este un trandafir", unde "trandafir" se identifică cu "femeie", sau "Toamna vieții mele se apropie repede", unde "toamna" înlocuiește ceva de genul "partea finală"). ¶Jakobson a argumentat într-un eseu important că în centrul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe care le povestește. Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diverse trăsături ale povestirii (Diligența lui Hitchcock). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978. Vezi și NARATOR CREDITABIL. narator nedramatizat [undramatized narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR DRAMATIZAT. narator omniprezent [omnipresent narrator]. Un narator ubicuu; un narator cu însușirea de a fi în două sau mai multe spații diferite în același timp, sau de a se deplasa liber înainte și înapoi, între scene care se desfășoară în locuri diferite. ¶Naratorii omniprezenți sînt tipici pentru istoriografie și nu sînt cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spune că narațiunea are două părți: ISTORIE și DISCURS. Povestirea implică totdeauna o secvență temporală (constă din cel puțin o modificare a stării de lucruri din timpul to într-o altă stare de lucruri la timpul tn), și aceasta este însușirea ei pe drept cuvînt distinctivă. Desigur, relațiile temporale între situațiile și evenimentele care formează o povestire nu sînt singurele posibile: aceste situații și evenimente pot fi legate cauzal, de exemplu. Mai mult, într-o narațiune "adevărată", în opoziție cu simpla
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj central [focal character]. Personajul din al cărui PUNCT DE VEDERE se prezintă situațiile și evenimentele narate; personajul ca FOCALIZATOR. În Ambasadorii, Strether este personajul central. personaj dinamic. Vezi PERSONAJ "ROTUND". personaj "plat" [flat character]. Un PERSONAJ înzestrat cu o ÎNSUȘIRE sau cu foarte puține însușiri și care este extrem de predictibil în comportament. Doamna Micawber din David Copperfield este un personaj plat. ¶Forster 1927 [1963]. Vezi și PERSONAJ "ROTUND". personaj "rotund" [round character]. Un PERSONAJ complex, multidimensional, imprevizibil, capabil de comportamente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din al cărui PUNCT DE VEDERE se prezintă situațiile și evenimentele narate; personajul ca FOCALIZATOR. În Ambasadorii, Strether este personajul central. personaj dinamic. Vezi PERSONAJ "ROTUND". personaj "plat" [flat character]. Un PERSONAJ înzestrat cu o ÎNSUȘIRE sau cu foarte puține însușiri și care este extrem de predictibil în comportament. Doamna Micawber din David Copperfield este un personaj plat. ¶Forster 1927 [1963]. Vezi și PERSONAJ "ROTUND". personaj "rotund" [round character]. Un PERSONAJ complex, multidimensional, imprevizibil, capabil de comportamente surprinzătoare și, în același timp
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe parcursul unei traiectorii narative și specificat în plus ca un actor la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ. ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și AUXILIANT, MODALITATE, ROL TEMATIC. rol tematic [thematic role]. Un set de însușiri și comportamente care, în conjuncție cu cel puțin un ROL ACTANȚIAL, definesc un ACTOR. Există roluri profesionale (doctorul, profesorul, fermierul, preotul etc.), unele familiale (tata, mama vitregă, fratele mai mare etc.), unele psihosociale (pedantul, snobul, paranoicul etc.) ș.a.m.d.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
multe modele de recurență: În fiecare vară, duminicile, Maria mergea la cinema"). ¶Genette 1980. stare [state]. Condiția unui sistem (sau a unei părți din el) la un anumit punct de operare; un set de elemente caracterizate de un număr de însușiri și relații la un anume timp sau loc; o situație. NARAȚIUNEA este reprezentarea uneia sau mai multor schimbări ale stării de lucruri. ¶Beaugrande 1980; van Dijk 1974-75; Genot 1979. Vezi și EVENIMENT, MOTIV, ASERȚIUNE STATICĂ. stare-țintă [goal-state]. Vezi SCOP. statut
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATUL; TIMP POVESTIT. ¶Chatman 1978. Vezi și TIMPUL DISCURSULUI, DURATĂ. timpul povestirii [Erzählzeit]. TIMPUL DISCURSULUI; timpul ocupat de reprezentarea situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]