12,626 matches
-
al articulării discursului, al transparenței oraculare sau al obscurității oraculare, o inimitabilă, princiară gesticulație, un ceremonial de zile mari, un mod de „a face ordine” și de a stabili ierarhii printre cuvinte, printre lucruri, un mod de a veni în întâmpinare și în același timp de a sfida așteptările; nu se poate face abstracție de acest mod de existență al „ conținutului” poeziei sale. Cu atât mai izbitor, cu cât poetul însuși pare a face abstracție de el; dar gestul renunțării, vorbele
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Premiul revistei „Luceafărul” (1981) ș.a. Disponibilitatea pentru registre variate ale scrisului este evidentă din primele pagini pe care T. le semnează în revista școlară „Vlăstarul”: versuri, proză, cronică de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
peste nici trei luni va prefera să moară decât să se retragă fără ordin de pe pozițiile apărate. T. și-a început cariera într-un moment oportun, când luptele dintre curentele literare, depășind apogeul, intraseră în declin și când criticii de întâmpinare, activi anterior, tăcuseră ori trecuseră la alte preocupări. Firea lui reflexivă, cultura largă și formația universitară l-au făcut discipol al lui Mihail Dragomirescu, acesta privindu-l, de altfel, ca pe „unicul adept al curentului de la «Convorbiri critice»”. Un discipol
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
231-240; Ion Lotreanu, Critica debutului, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 427; Cornel Ungureanu, „Prima verba”, O, 1976, 8; Al. Dobrescu, „Prima verba”, CL, 1976, 3; Cornel Moraru, O carte despre debutanți, VR, 1976, 4; Culcer, Citind, 14-17; Vasile Chifor, Critica de întâmpinare, T, 1978, 1; Petru Poantă, „Prima verba”, II, ST, 1978, 10; Iorgulescu, Scriitori, 348-350; Ungheanu, Lecturi, 301-306; Costin Tuchilă, „Prima verba”, II, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 352; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 110-112; Culcer, Serii, 104-109; Grigurcu
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
adevărul și puternicul, de la informațiile critice până la articolele de idei. Pozițiunea noastră va fi cea criticistă. În numele spiritului și al valorilor vom lua atitudini față de toate manifestările culturii” (Programul paginii culturale). Ponderea principală revine criticii literare, dublată de recenziile de întâmpinare (întotdeauna cu observații la obiect, cu aprecieri de valoare nuanțat contextualizate), difuzată prin rubricile „Aspecte literare” (Ionel Jianu, Les Thibault), „Pe marginea cărților”, „Cronica literară” (Emanoil Bucuța, Eminescu în manuscrise și în viață) sau prin articole mai ample, autonome în
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
Panorama, 628-630; Horea Poenar, Trei pentru un canon, ST, 2001, 4; Iulian Boldea, Promisiunile postmodernismului, VTRA, 2001, 4-5; Doina Curticăpeanu, Drogul bibliotecii, F, 2001, 7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 259-260; Dan C. Mihăilescu, Noile forțe ale criticii de întâmpinare, LAI, 2002, 26, 27. A. Tr.
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
de imagistică simbolică: „gloria și orgoliul nopților mele zăbrelite cu trestii/ akheronule nu vrei să-mi tai încă preatimpuria cale / din când în când vocea ta mă împresoară ca pe un vânat: / rămâi! rămâi! akheronul meu e mereu lângă tine, / întâmpinarea florilor de gheață trebuie s-o faci fără durere / chiar dacă sângele nu va mai avea putere să-ți înmiresmeze / trupul, chiar dacă fratele te va vinde ca pe un inel, / chiar dacă iubita nu va înceta să te urască pentru rănile tale
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
intrarea în sumar prin însemnările de călătorie ale lui Al. Sahia (în Palestina) și George I. Duca (în Laponia, Suedia, America de Nord). Din 1932 în paginile revistei se desfășoară o veritabilă competiție, la care participă redactori și colaboratori, unii venind în întâmpinarea gustului public pentru pitorescul, exoticul, insolitul zonelor îndepărtate ori din imediata apropiere, alții exploatând și posibilitățile speciale ale reportajului de a se pronunța în problemele actualității politico-sociale. Reporteri pe mapamond sunt Petru Comarnescu (Deșertul Californiei, Tipuri americane), Mircea Eliade (În
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
figurează ca redactor la „Literatorul” lui Al. Macedonski. După război va colabora la „Letopiseți”, „Revista critică”, „Ideea europeană”. La „Sburătorul” susține, încă de la apariție, „Cronica ideilor”, dar în toamnă renunță, printr-o scrisoare adresată lui E. Lovinescu, la cronica de întâmpinare, ceea ce va stârni o replică din partea criticului, sub titlul E cu putință o disociație? Mai semnează cronică dramatică în „Luceafărul”, iar în 1921 va inaugura o îndelungată colaborare cu „Viața românească”, fiind apreciat de G. Ibrăileanu. Susține rubrica „Masca timpului
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
este „Rubrica cititorilor”, compusă din „Întrebări” și „Răspunsuri”, din care adesea se preiau idei și subiecte ce vor deveni articole. Sugestii de lectură fac uneori Victor Anestin și Al. Dima la „Cărți recomandate” sau „Cărți bune”, unde scurte recenzii de întâmpinare la volume recent apărute sunt urmate și de un fragment expresiv. Cititorii pot afla astfel despre Pățaniile lui Vasilache sau Istoria unei paiațe de Collodi, despre romanul lui H. Stahl Un român în Lună, despre Copiii Căpitanului Grant de Jules
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de creștere și dezvoltare. Familia trebuie să înțeleagă faptul că școala marchează în viața copilului o nouă etapă de o covârșitoare importanță în dezvoltarea personalității sale. De aceea nu numai copilul ci și părinții trebuie să se pregătească temeinic pentru întâmpinarea acestei etape și să continue, zi de zi, să se ridice la înălțimea exigențelor cerute de instrucția și educația elevilor. Nu există părinți care să nu dorească o bună reușită la învățătură a copilului său. De aceea apar întrebări de
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
comportamentală reprezintă una dintre cele mai bune soluții pentru creșterea și educarea copiilor care au primit diagnosticul de ADHD. În consecință este recomandat ca părinții să ceară ajutorul specialiștilor în domeniu în vederea stabilirii unui program eficient, care să vină în întâmpinarea nevoilor copiilor cu această condiție medicală. Una din principalele dificultăți întâmpinate de copiii cu ADHD este organizarea și ducerea activităților la bun sfârșit. Rolul părinților în corectarea acestei probleme este extrem de important însă aceștia trebuie să acționeze cu mult tact
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
specificul fiecărei vârste, cu nevoile individuale ale fiecăruia, cu particularitățile modului de integrare a copiilor în viața socială. Principala cauză o constituie lipsa de comunicare între școală și familii și faptul că adesea practicile școlare eșuează în a veni în întâmpinarea nevoilor multor familii de elevi. Este confirmat faptul că școlile pot, și chiar joacă un rol important în întărirea interdependențelor dintre școală și familii. Unii părinți se întorc către școală pentru a fi îndrumați, alții trebuie încurajați sau cooptați prin
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
situațiile problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școala familie este determinantă în educarea copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și rezolvarea problemelor de viață. În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia și școala, trebuie să aibă același scop - formarea personalității umane integrale și armonioase.
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
educării copilului. Ca părinți, este necesar să conștientizăm faptul că trebuie să ne reinventăm în permanță pentru a putea înțelege și ajuta copilul aflat în diferite etape de vârstă, că trebuie să ne informăm în permanență pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copilului nostru și de ce nu...să redevenim noi înșine învățăcei pentru a fi niște părinți cât mai buni, capabili de a avea o influență pozitivă asupra propriilor copii atât prin puterea exemplului cât și prin sfaturi pertinente. Astăzi familiei
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și, mai ales, cultural. Liderii politici moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
îndeplinească toate cerințele necesare pentru a putea fi folosit ca bază în negocierea CSC, pentru că acesta se referă la perioada de dinaintea aderării, 2004-2006. Prima cerință se referă la demonstrarea faptului că proiectele și acțiunile ce se cer finanțate vin în întâmpinarea obiectivelor europene. Programarea se bazează pe principiul „coerenței interne” și al complementarității între fonduri pentru realizarea coeziunii interne. Adică trebuie formulată o strategie explicită prin care să se maximizeze impactul proiectelor prin acțiuni complementare în diverse zone. Astfel, programarea este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
riscul de a-și asigura o existență decentă (inclusiv prin acces la educație și formare profesională în acord cu cerințele pieței). Piața liberă, de asemenea, trebuie restructurată în sensul creșterii oportunităților pentru cei săraci și pentru a veni și în întâmpinarea strategiilor antisărăcie (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot sprijini construirea unor bunuri publice/comunitare, cum ar fi școli, dispensare, drumuri de acces în comunitățile deprivate. Prin sprijinirea unor astfel de proiecte pot fi generate locuri de muncă temporare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de observație În vederea obținerii datelor. Această cercetare și-a propus să scoată În evidență structura personalității delincventului tânăr cu modificările survenite În urma impactului cu mediul carceral și posibilitățile existente pentru ameliorarea acestora În vederea modelării unui comportament care să vină În Întâmpinarea cerințelor sociale. Trăsăturile personalității deținutului latente devin active În momentul În care sunt completate de o altă serie de elemnte Într-o stare de manifestare accentuată. Astfel, omul nu se naște „rău“, el se formează În societate. Prin ipoteză am
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
capitalismului, vânzătorul se află în fața unei persoane, cu gusturi ferme, adesea capricioasă, pe care trebuie să o mulțumească. În funcție de sexul, vârsta, îmbrăcămintea, modul de a vorbi etc. ale clientului, el încearcă să-i ghicească gusturile, dorințele și să vină în întâmpinarea lor. Ceea ce fac studiile de marketing la nivelul pieței, vânzătorul e dator să facă din ochi la locul său de muncă, iar funcția persuasivă a reclamei e preluată printr-o figură zâmbitoare și o politețe ireproșabilă. În ambele ideal-tipuri, vânzătorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizare a conținuturilor, un anumit grad de înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție în planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o performanță a lui, după posibilitățile lui; repartizarea copiilor în învățământul special pe timp nelimitat constituie excepții, procedându‑se astfel numai în acele cazuri în care s‑a demonstrat că instruirea și educarea în clasele obișnuite nu pot veni în întâmpinarea necesităților educaționale sau sociale ale copilului ori atunci când e necesară pentru binele copilului sau al celorlalți; - școlile speciale pot servi ca: resursă valoroasă pentru dezvoltarea școlilor incluzive, centre de instruire și resurse de personal pentru școlile incluzive, centre ce pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
modalitățile de organizare a activităților didactice determină apariția dificultăților în învățare din partea unor elevi, care pot culmina cu dezvoltarea unor conduite de evitare sau respingere a școlii. Iată de ce, abordând o perspectivă curriculară deschisă, transparentă și flexibilă, putem veni în întâmpinarea cerințelor unui număr cât mai mare de elevi, inclusiv pentru elevii excluși în mod curent din școlile obișnuite. De asemenea, educatorii își pot schimba atitudinea față de cerințele impuse de școală pentru diversitate, încurajându‑i să‑și dezvolte o nouă optică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși în procesul educațional; - copiii cu cerințe speciale trebuie să aibă acces în școlile obișnuite (școlile publice), iar aceste școli trebuie să‑și adapteze procesul didactic conform unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de cunoaștere ale fiecărui elev în parte; - școlile obișnuite, care au adoptat această orientare, sunt cele mai importante instanțe de combatere a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe spiritul de acceptare și respect, oferind șanse egale de acces
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]