104,540 matches
-
a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că, mama fiind evreica, cei doi tineri Smetana sunt evrei. Ei și toate generațiile viitoare... Domnule, îl întreb pe agricultorul Itzhac Smetana, ai fost la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit arhive și am citit toate biografiile care s-au scris despre Bedricht Smetana. Exceptând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vezi, ridică-ți fruntea! STIMATE PRIETEN la aniversarea scriitorului Ioan Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne fie necurmată aducere aminte de căderea bunătății și învățătura spre pedeapsă pe care pentru neascultare, neamul omenesc
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vrăjmașului patima este cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea definitivă a dușmanului. Sfântul Ioan Scărarul arată legătura indisolubilă dintre trup și suflet, cum unul pe altul se pot înălța sau prăbuși, printr-un frumos dialog în care sufletul întreabă soțul despre războaiele pricinuite: Cum și în ce fel îmi voi lega propriul prieten (scil. trup) și-1 voi judeca, nu știu; căci înainte chiar de a-l lega el îmi și scapă, înainte de a-l judeca mă împac cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
despre ultimul lucru care s-a întâmplat după cădere: faptul că au auzit glasul lui Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un îndemn: Hai, cugetă, nenorocitule, hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
știi acest lucru. Această întrebare pe care Dumnezeu o adresează lui Adam este de fapt o invitație la mărturisirea păcatului săvârșit, la o veritabilă întoarcere spre El. Dumnezeu l-a căutat pe Adam, care s-a ascuns, și l-a întrebat: Unde ești? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci? (Facere 3,11). Felul cum este pusă întrebarea: Nu cumva îi favorizează lui Adam un răspuns pozitiv, dându-i prilej de a se pocăi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera avortul o crimă cu premeditare. La judecata divină va fi pedepsit chiar mai aspru decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini dorințele, dar mai ales
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
îl împiedică să fie născut. Și pentru aceasta Sfântul Ioan pune acest păcat nu numai asupra femeii care poartă copilul, ci și asupra bărbatului. Pentru Sfântul Părinte, avortul apare ca o urmare firească a beției și a desfrâului, de aceea întreabă: pentru ce nu o lași pe desfrânată să fie o simplă desfrânată, ci o faci și pe ea o criminală?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 24 despre Epistola către Romani, în NPNF seria I, vol. 11, p. 520
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
păcatul săvârșit. V. Cauzele și gravitatea acestei odioase crime Cauzele care pot genera avortul sunt nenumărate, am putea spune chiar, câte cazuri, tot atâtea motive. Însă, în toate cazurile, deși motivele sunt diferite, pierderea și durerea este aceeași. Când sunt întrebate despre factorii ce le determină ca să recurgă la avort și sunt interogate în legătură cu cauzele acestuia, multe dintre femeile de astăzi invocă faptul că se gândesc la ceea ce vor spune cei din jurul lor când vor afla că sunt însărcinate și de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mai lua o asemenea hotărâre, indiferent ce ar spune cei din jur. Trăiesc cu o frică în mine de care nu mai pot scăpa. Am coșmaruri în care îmi apare o fetiță care fuge spre mine cu brațele întinse și întreabă mereu: „De ce, mămico, de ce?” Apoi mă trezesc udă de transpirație. Acest vis și privirea fetiței mă urmăresc continuu de când am avut acea intervenție. Eu sunt cea pedepsită, nu prietenul meu Între timp m-am realizat pe plan profesional, dar sufletește
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
din natura interesantă a Sfântului Grigorie în calitatea sa de scriitor rezidă în faptul că ne constrânge să ne punem aceleași întrebări despre caracterul său literar, originalitatea și consecvența sa, pe care ni le punem în fața oricărui autor mare. Ne întrebăm, care este esența lui, ce îl distinge de alți autori ai aceleiași perioade sau ulterioare și, în ultimă instanță, cea mai dificilă întrebare, de ce este important sau interesant pentru noi acum? Sfântul Grigorie este un bun exemplu al modului în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la Filip. 2, 9 în privința imposibilității denumirii lui Dumnezeu și în Contra Eunomium (CE) 1.683, 2.587, 3.9.41
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de Brzezinski îmi scrie că aș avea posibilitatea de a cânta într-un concert simfonic în Varșovia și nu trece mult și primesc o scrisoare de angajament din partea Societății filarmonice de acolo, semnată de președintele Filarmonicii Dl. Hoyvrscky, care mă întreabă în ce condiții aș veni. Natural că am răspuns cu entuziasm unei propuenri atât de însemnate, arătând și pretențiile mele materiale, care sunt acceptate (20 000 de lei) comunicându-mi-se că voi cânta sub bagheta vestitului dirijor polonez Gregor
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă la care o creatură poate avea acces nu face cumva ca această metafizică a devenirii să ne lase nesatisfăcuți într-o oarecare măsură? Această dorință, deși
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cf. Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
se amăgesc înseamnă a le face un elogiu. Ideea că reușeau să-și publice textele doar pentru că așa voia cenzura și că, prin urmare, aveau atâta curaj cât le îngăduia aceasta, le e complet străină. La fel de bine, ne-am putea întreba, fiecare dintre cei care am avut pagini, capitole sau cărți întregi căzute la controlul ideologic, adică marea majoritate a scriitorilor români de dinainte de 1989, de ce unora li se permitea și altora nu? Ce jocuri de glezne, ce pacte invizibile, ce
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache. îmi amintesc și eu. E vorba, pare-mi-se, e
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
deasupra, tot cam de două degete, și o lași să prindă consistență. Peste stratul acesta pui carnea zdrențuită (fără oase) și o lași să se prindă. Când o servești, o scoți din formă, răsturnând-o pe o farfurie rotundă." - Gata? (întreabă Păstorel, n.n.) - Bineînțeles, zicem noi, abia mai putând să nu ne întindem mâna și să rupem o halcă din piftia de cocoș bătrân. Așa vom întâmpina anul ce vine, ridicând un pahar cu pelin sau un vin negru de busuioacă
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
creștin și chemat și asta mi se pare o prostie - îi înjur și-i iubesc... Prea mulți pixeli, prea multă nostalgie... Poate e mai frumoasă așa - mi se spune - mai frumoasă, mai sălbatică... Ce-mi doresc de ziua mea - mă întreabă o prospătură pe mail... Ce aș putea să-mi doresc? Să fie pîine în lume, plus un duș împreună. Copiii cuminți nu mint niciodatî Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile, Dumnezeu mi-a desfăcut prejudecățile... Eu sînt copil cuminte, nu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
Viitorul? O proiecție a minții sau un urs care are grijă de mine, un vrăjitor bătrîn? M-am simțit apărat toată viața de o forță necunoscută, fără limite. Hainele mele înaintează spre mine. Și nu mi-e frică deloc. Mă întreb cine sînt. Cine sînt hainele mele care înaintează spre mine. (Și pe cine am iubit pînă la urmă? Mama, Domnica, Zvera. Dar iubitele aruncate din mers pe autostrada memoriei? Le-am iubit? A fost ,ceva între noi"?) Versurile au fost
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
citind? |sta e răul absolut, Savatie? Versurile mele? Am 30 de ani și mi-ar fi plăcut să construiesc o șosea. Sau casa poporului, ca Pop. Sau să fiu un tehnician, un om simplu, o rotiță în angrenaj, care nu întreabă pe nimeni nimic. Azi sînt un tehnician, dar nu mai pot fi un om oarecare. Am scris versurile alea pe care nu pot să mi le explic. & i-am ajutat pe alții să facă literatură. & din chestia asta nu înțeleg
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
de colaborare partenerii discută între ei. Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie de instrucțiuni precise, la obiect: el nu știe să condamne sau să elogieze. Este motivul pentru care sunt obligat să mă întreb la tot pasul de ce îi pretind ordinatorului să facă o anumită operație: din obișnuință ori din necesitate? Muzica pe care o compun face parte din categoria creației experimentale, ceea ce înseamnă că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]