2,810 matches
-
unor sisteme teologice contradictorii, ci a dus și la intensificarea îndoielii pînă la nivelul extraordinar al epocii actuale. Indiferent de faptul că dogmatizarea textelor biblice a fost necesară din punct de vedere istoric, datorită înseși imposibilități de atunci de a întrevedea existența unui limbaj simbolic, lupta împotriva rătăcirii dogmatice nu constituie într-o măsură mai mică o necesitate istorică, ci dimpotrivă. Ar fi poate mai corect să constatăm că nu atît existența simbolismului a fost imprevizibilă, cît posibilitatea de a găsi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se orienteze filosofia: studiul critic al spiritului uman, funcție directoare a oricărei cercetări și care este incontestabil o funcție a vieții interioare. În plus în ceea ce privește cel deal doilea fapt primordial al vieții mitice știința este singura care ne permite să întrevedem toată profunzimea simbolului central al miturilor referitoare la "soarele-divinitate". Căci știința este cea care constată că soarele, sursa întregii energii fizice și a transformărilor ei, este totodată și izvorul evident al vieții și al activităților ei, condiție ambiantă a animalizării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ideologiile dominante, fiecare din ele înarmată cu un întreg arsenal de justificări. Libertatea spiritului se realizează în măsura în care omul are curajul să ridice la nivelul propriei sale conștiințe nocivitatea discuțiilor triumfurile și vexările lor -, veritabile școli ale bolii spiritului, unde fiecare întrevede falsele motivații ale celuilalt, ignorînd în același timp convenționalismul propriului său spirit fals motivat. Adevărul esențial constă în faptul că falsa motivație se află în forul interior al tuturor oamenilor și că singura cale a acestora de a se elibera
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a te iubi pe tine pentru a putea să-l iubești pe cel de lîngă tine" este identică cu formula înscrisă pe frontonul templului lui Apollo: "Cunoaște-te pe tine însuți". Pentru a ajunge să ne cunoaștem autentic, trebuie să întrevedem și în final să cunoaștem diferența dintre eul esențial și fantasma vanitoasă. Această cunoaștere nu este dobîndită imediat. Trebuie să educăm pas cu pas privirea introspectivă. Ne introspectăm involuntar și incontrolabil pe tot parcursul zilei. Cum să nu cazi în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai surprinzătoare: faptul că la nivelul evolutiv al omului există o deliberare intimă și că, dat fiind că acest fenomen există, el trebuie studiat. Odată făcut acest prim pas, ca să devină științe exacte, științele vieții nu vor putea să nu întrevadă faptul că în deliberarea motivantă sînt incluse toate problemele esențiale și toate enigmele vieții, în special problema valorilor. Prin studierea acestora se va descoperi că natura nu este un mecanism, ci o ființă vie pătrunsă absolut firesc de o intenționalitate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Transilvania. Iată ce scria Alexandru Papiu-Ilarian: „Când s-a ales Cuza Domn entuziasmul la românii Transilvaniei era poate mai mare decât în Principate”. La această soluție a dublei alegeri nu s-a ajuns după alegerea realizată la Iași. Soluția fusese întrevăzută din a doua jumătate a anului 1858, după ce a fost dat publicității textul Convenției de la Paris. Încă de la 28 octombrie 1858, Henry Bulwer (ambasadorul Angliei la Constantinopol) era pus la curent, din Iași, despre intenția românilor de a alege același
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
studiul minții umane, ajutând omul să gândească (orientarea softă. Ideologia programului „tare” al inteligenței artificiale, arogându-și dimensiuni ontologice, nu doar epistemologice, este cea mai criticată. Astfel, zarurile fiind aruncate de profeții inteligenței artificiale la extremitatea periculoasă a gândirii, se întrevede posibilitatea „descărcării” minții umane în cadrul computerului (vezi în capitolul al treilea discuția despre transumanistul Moravecă. Dacă Dennett (1978Ă este optimist cu privire la presupoziția că o posibilă achiziționare a unui nou tip de trup/hardware ar lăsa intactă personalitatea/software umană, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asumare a alegerii individuale și a responsabilității pentru celălalt, pentru bioconservatorism coincide cu denaturarea eticii, distorsionarea demnității și a unicității umane și desființarea speciei umane înseși prin erodarea statutului moral ca precondiție a democrației liberale (vezi Fukuyama, 2004Ă. Astfel, se întrevede adâncirea inegalităților dintre oameni și formarea a două clase sociale, una dominatoare (postumaniiă și alta subordonată (umaniiă, ajungându-se până în pragul unor viziuni apocaliptice asupra societății. Temerile acestor critici, fie că au o orientare seculară, fie că au o bază
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnocultural al vremii, să creeze mutații și experimente artistice, să mediteze metaforic și practic asupra condiției și speciei (transăumane. Artistul nu vede în această formă de transumanism o criză a omului, dimpotrivă, plin de optimism tehnoartistic, precum corifeii mișcării transumaniste, întrevede un început de drum pentru valorificarea potențialului uman, în noua accepție transgenică: „A fi om va însemna că genomul uman este, nu o limitare, ci punctul nostru de început” (Kac, 1998, onlineă. Prin crearea de organisme transgenice, artistul nu intenționează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
implicată în distrugerea ireversibilă. Problema este, ca de fiecare dată în legătură cu atitudinea urbanistului francez, că această gândire nu vede decât latura dezastruoasă posibilă în contextul noilor tehnologii, precum Slavoj Zizek (vezi interviul în Gutmair și Fluor, 1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
metaforă care reunește tehnologicul cu biologicul, despațializarea cu respațializarea într-o mișcare de întrepătrundere a lucrurilor, de contopire a fluidelor cu solidele sau de întrețesere a marginilor corporale. În ceea ce privește, pe de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele, mână în mână concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a zestrei istorice și culturale și în vederea formării profesionale. Există însă și critici la adresa acestei forme de educație critici mai mult sau mai puțin îndreptățite -, acestea punînd în discuție existența unui sistem educațional centrat pe performanțe înscrise în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește ansamblul acțiunilor educative care se desfășoară în cadru instituționalizat, în afara sistemului de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică a sinelui, pe care doar tendința spre confesiune și patetismul ei o lăsau să se întrevadă. „Patima detractorilor, a „reevaluărilor”, a creării unei adevărate brambureli din care cititorul obișnuit nu mai înțelege nimic, patimă a cărei aripă a lovit după 1989 fără discernământ, în mari valori ale literaturii noastre nu l-a ocolit nici pe Nicolae
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
-și facă datoria de români și cetățeni, pentru a ne feri de curente nesănătoase și de rătăciri primejdioase” [52]. În 1946 dr. Petre Topa, în condițiile social-politice de atunci, încearcă să reabiliteze instituția Asigurărilor Sociale, o instituție pe care o întrevedea altfel decât noul regim socialist care se instaura. El publică (împreună cu dr. I. Westfield) articolul „Asigurările și Securitatea socială a viitorului” (Buletinul Ministerului Asigurărilor Sociale, anul XI, nr. 4-9, 1946) publicat separat și în broșură (Imprimeria Casei Centrale a Asigurărilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
institui un tratament periodic așa de necesar în afecțiunile cronice. În această concepție de organizare a spitalului nostru, am putea spune că serviciul de bolnavi internați este o anexă a consultațiilor, iar nu (serviciul) de consultații o anexă a spitalului. Întrevedem pentru viitor și crearea unui centru de sănătate. S-a spus cu drept cuvânt, că în organizarea sanitară nu facem decât să îngrijim boala, dar nu s-o prevenim; că noi medicii cultivăm boala dar nu cultivăm sănătatea. Trebuie ca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spitalul și ambulatoriul nostru cu toate anexele lor și la dispoziția bolnavilor de care se ocupă importantele instituțiuni sociale, Asigurările sau Casa Muncii, încercând prin convenții speciale să stabilim o colaborare între aceste instituții și spitalul nostru. Din ce în ce mai mult se întrevede nevoia unei colaborări mai eficace între toate așezămintele de asistență. Printr-o coordonare a activității diferitelor instituții de stat sau similare prin convenții ale acestora cu așezămintele particulare, pot fi realizate economii importante și un progres radical medicinii colective. Noi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ABCul interpretării viselor INTRODUCERE „Zeul a creat visele pentru a arăta oamenilor calea atunci când nu pot să-și întrevadă viitorul” Papyrus Insinger, Noaptea e un sfetnic bun. Majoritatea persoanelor întrebate despre ce visează răspund: „Eu nu visez niciodată!” sau „O! Mi se întâmplă foarte rar să visez”. În general, se consideră că visul este un fenomen excepțional, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat. Umbra corespunde pulsiunilor «murdare», negative, rele, monstruozității individului. A fi agresiv, a lovi, a bate pe cineva sau ceva indică violența refulată. Cel care visează atacă, așadar se dovedește activ în raport cu ceea ce îl deranjează, îl
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a transmis o serie de acțiuni și formule liturgice ce țineau de rolul regelui cu această ocazie, formule care subliniază legătura cauzală dintre oferta suveranului și ascultarea rugăciunilor acestuia pentru venirea ploilor de toamnă. Existența acestei liturgii ne permite să întrevedem epoca de dinainte de exil, când suveranul avea încă un rol activ în cult. De aceea, nu este de mirare dacă liturgia includea motive precum alegerea neamului lui David, importanța muntelui Sionului, binecuvântarea poporului de către rege, specificarea prerogativelor sale în cadrul cultului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zîmbet blînd și melancolic. Avea aerul unui sfînt tînăr coborît dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare." Se întrevede aici o dimensiune christică a lui Eminescu și, mai ales, nu poți rămîne indiferent în fața revărsării lirice care amintește plînsul lui Achile la moartea lui Patrocle. Impresionante sînt și aprecierile despre înzestrarea poetică comparabile doar cu cele ale lui Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
decât familia. Însă familia i-a dat intuiția inconștientului, neliniștii, complexului modern al lui Œdipe, catastrofelor sexului și tocmai prin aceste aspecte, mai mult decât prin tabloul unei locomotive, Zola este modern. Termenul naturalism, împrumutat terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
confesseur" [ibidem, p.409]. Mondenă Dambreuse este antiteza celorlalte trei figuri feminine, reprezentând relația dintre legătură sentimentală și putere. Frédéric devine amantul mondenei pentru a se poziționă în societatea pariziana. Doamna Dambreuse ilustrează rolul Parizienei în cariera unui tânăr. Putem întrevedea la personajul flaubertian posibilitatea unei cariere asemănătoare cu cea a lui Georges Duroy 139. Frédéric se interesează de doamna Dambreuse în măsura în care aceasta ar putea să-l ajute în realizarea ambițiilor sale mondene. Educația sentimentală a lui Frédéric urmează o curbă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
autour d'elles, même par leurs imperfections, l'attrait redoutable d'un éveil. Îl faisait un portrait flatteur de femme indépendante, intelligente, supérieure et séduisante, qui s'était entourée d'hommes éminents, et restait cependant une mondaine accomplie". Muzicianul Massival întrevede în Michèle de Burne unul din personajele cele mai interesante ale noului Paris: "Une des femmes leș plus intéressantes du nouveau Paris" [Maupassant, Notre cœur, p.93; 70; 51-52]. Michèle de Burne nu este solitara, Mariolle consideră că Pariziana este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Parisul devine pentru femeia pariziana un oraș-pretext, oraș-scenă, pe care ea evoluează cu succes. Parisul este un decor-complice al femeii. Spațiu labirintic, el protejează un secret, o intimitate, invită la o disimulare. 2) Spectacolul textului În tradiția franceză, Philippe Sollers întrevede "posibilitatea textului că teatru și în același timp pe cea a teatrului și a vieții că text" [p.273]. În abordările moderne intertextualitatea este o modalitate de producere a spectacolului textului [v., de exemplu, Leahu, p.211-217] sau a textului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parure, p.578]. Paralelă dintre femeia mondenă și cea de purtări ușoare se estompează tot mai mult: "Et tous leș deux continuèrent le parallèle entre Nana et la comtesse" [Zola, Nana, p.91]. Simțind confuzia valorilor, Nana exclama atunci când o întrevede pe contesă Muffat: "Eh bien! Mon cher, elle a beau être comtesse, c'est une pas-grand-chose" [ibidem, p.196]. Inversarea valorilor culminează prin lecțiile de morală pe care Nana le dă contelui: "Și vous n'étiez pas des mufes, vous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]