2,651 matches
-
Elazar și Rabi Shimon spun:1 Tishrey. 1 Tishrey - anul nou pentru socotirea calendarului, a anilor sabatici și a jubileelor, pentru plantări și însămânțări.1 Shvat, anul nou al pomului, după Școala lui Shamai. Școala lui Hilel zice: 15 Shvat." Învățații Talmudului au decis în această chestiune în favoarea Școlii lui Hilel cel Bătrân. Adică nu 1 Shvat, ci 15 Shvat a devenit data folosită pentru calcularea începutului ciclului agricol în scopul zeciuielilor biblice. Statutul de sărbătoare este menționat în perioada Geonimilor
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
cărțile biblice și în care se aduceau ofrande (korban haghigá) in Templul din Ierusalim . Celelalte zile de bucurie (Moéd, la plural Moadim) nu erau numite Hag. Caracterul festiv al Tu Bishva s-a păstrat la evreii așkenazi încă din perioada învățaților numiți Rishonim (Cei Dintâi)(sec 11-15). Astfel Rabenu Gershom a cerut să nu se țină post în ziua de 15 Shvat deoarece ea se numeste An Nou și seamănă prin aceasta cu alți Rashey Shanim (Ani Noi) în care nu
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
Salonei ca scaun episcopal și centru administrativ al autorităților bizantine. A sfârșit prin a trece sub control venețian, devenind cetate întărită a Republicii până la dizolvarea ei în 1797. În secolul al XVI-lea, vestigiile palatului au atras atenția arhitecților și învățaților europeni, și au avut o anumită influență asupra curentului neoclasic. După două decenii de apogeu al puterii, longevitate nemaivăzută de Roma de la sfârșitul secolului al II-lea, împăratul Dioclețian părea obosit și măcinat de responsabilități: la 20 noiembrie 304, cu
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale. Învățarea experiențială este învățarea care are loc în urma reflecției asupra a ceea ce se face, ceea ce se află în contradicție cu învățatul "pe de rost" sau învățarea didactică. Învățarea experiențială este înrudită cu educația experiențială, învățarea prin acțiune, prin aventură, prin liberul arbitru, prin cooperare și prin serviciu în folosul comunității. Deși există conexiuni și puncte comune între toate aceste teorii ale
Învățare experiențială () [Corola-website/Science/329435_a_330764]
-
de la el. De la el s-a păstrat un număr semnificant de tradiții. Ja’far este cunoscut și sub numele de Al Sadiq și a fost fiul celui de-al cincilea Imam. La Medina, el îi învața pe oameni. Unul dintre învățații săi a fost Abu Hanifa, fondatorul uneia dintre cele patru școli de jurisprudență. De la Ja’far s-au păstrat cele mai multe tradiții. Importanta sa este atât de mare pentru șiismul duodeciman, încât una dintre școli a fost denumită Scoala Ja’fari
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
(n. 27 aprilie 1941, Erzurum, Turcia) este un învățat islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator și autor turc, auto-exilat în Pennsylvania (SUA). Născut în Erzurum, estul Turciei, în anul 1941, a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
(n. 27 aprilie 1941, Erzurum, Turcia) este un învățat islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator și autor turc, auto-exilat în Pennsylvania (SUA). Născut în Erzurum, estul Turciei, în anul 1941, a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați musulmani și maeștri spirituali foarte cunoscuți. Gülen a studiat de asemenea și principiile și teoriile științelor moderne sociale și fizice. Datorită abilităților sale
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
poet și scriitor prolific, predicator și autor turc, auto-exilat în Pennsylvania (SUA). Născut în Erzurum, estul Turciei, în anul 1941, a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați musulmani și maeștri spirituali foarte cunoscuți. Gülen a studiat de asemenea și principiile și teoriile științelor moderne sociale și fizice. Datorită abilităților sale excepționale în ale învățatului, la puțin timp el și-a întrecut colegii. În 1958, după ce a obținut
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați musulmani și maeștri spirituali foarte cunoscuți. Gülen a studiat de asemenea și principiile și teoriile științelor moderne sociale și fizice. Datorită abilităților sale excepționale în ale învățatului, la puțin timp el și-a întrecut colegii. În 1958, după ce a obținut rezultate deosebite la examene, a fost premiat cu licența de predicator al statului, și la scurt timp i s-a oferit un loc de muncă în Izmir
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
de Allah, importanța rugăciunii, viața metafizică, Coranul, zakat-ul. Fethullah Gulen s-a născut în data de 27.04.1941, în localitatea Erzurum din estul Turciei. În anii `50, acesta și-a completat studiile și educația religioasă sub îndrumarea a diverși învățați sufi. Gulen a primit primele informații despre islam și limba arabă de la tatăl său care avea pregătire în domeniul teologiei islamice (turcă: molla, arabă: mullah). Această educație primită a fost apanajul unui sistem informal de învățământ, ce nu avea legătură
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
pe baza unor discursuri înregistrate, că are anumite ambiții politice de înlăturare a ordinii existente în Turcia. Aceste acuzații nu și-au dovedit viabilitatea și Fethullah Gulen a fost achitat în 2008. Fethullah Gulen este unul dintre cei mai influenți învățați musulmani din lume. Filosofia sa de a combina islamul cu modernitatea, cu toleranța religioasă a atras milioane de adepți, care au pus bazele a sute de instituții culturale și educaționale în toată lumea. Influențat de către Said Nursi, Fethullah Gulen pune spiritualitatea
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
și tranșante despre fundamentalismul Egiptean după ce, în multe articole a evidențiat puncte slabe ale ideologiei islamiste (extremiste). Foda, declarat musulman, consideră că își apără religia împotriva distorsionărilor islamiștilor. Cu puțin înainte de asasinarea lui, ironizase o dispută nerezolvata în rândurile ulamalelor (învățaților musulmani) Abd al-Hamid Kishk, unul din cei mai mari predicatori egipteni. Acesta susținuse, în fața unei audoente, ideea că "Musulmanii care intrau în paradis se vor bucura de erecții eterne și de compania unor băieți tineri împodobiți cu cercei și lănțișoare
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
tradiției inițiate de pelerinajul la Mecca, arabii au cultivat un apetit deosebit pentru explorare și cercetare, atât prin intermediul expedițiilor, cât și prin amplele studii științifice desfășurate de-a lungul timpului. Această practică a fost moștenită și de al-Andalus, ai cărei învățați au aprofundat domenii dintre cele mai diverse. De pildă, Abū ‘Abdallăh al-Qurțubī al-Ḥasanī, primul cartograf științific, a alcătuit spre sfârșitul vieții un tratat despre bazinul mediteranean, Europa, Africa și Asia. În secolul XI, domeniul astronomiei a fost acaparat de Al-Zarqălī
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
Fatih. Aceste școli au fost numite 8 curți (seminarii) ( "Sahn-i seman" ). Ele dispuneau de 19 încăperi, 15 fiind disponibile studenților, iar portarul și măturătorul aveau câte două. Cursanții erau oameni cu mulți ani de studiu în spate, unii fiind adevărați învățați cu una sau mai multe opere scrise de ei înșiși. Pentru a putea fi admiși în rândurile acestui seminar, viitorii studenți trebuiau să absolve cursurile unui seminar de grad inferior numit "Musla-i sahn" sau "Tetimme" ( auxiliar ), echivalentul liceului de astăzi
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
În tinerețe a aderat la gruparea kharigită "șufriyya", dar ulterior a îmbrățișat islamul sunnit sub influența profesorului său ’Ayyūb as-Saḫtiyănī (m. 748) care era un cunoscut specialist în jurisprudența islamică. A urmat studii de filologie arabă încurajat fiind de doi învățați de la al-Bașra, ‘Īsă bin ‘Umar aṯ-Ṯaqafī și ’Abū ‘Amr bin al-‘Ală’. Devenit el însuși profesor, a avut numeroși elevi printre care faimoșii Sībawayhi, al-’Așma‘ī și al-Layṯ bin al-Muẓaffar. Călătoriile sale la Mecca, întreprinse aproape în fiecare an
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
printre care faimoșii Sībawayhi, al-’Așma‘ī și al-Layṯ bin al-Muẓaffar. Călătoriile sale la Mecca, întreprinse aproape în fiecare an, i-au permis să intre în contact cu o multitudine de dialecte arabe. Lui îi sunt atribuite următoarele cuvinte: “Dacă învățații nu sunt sfinți ai lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu nu are sfinți.” Al-Farăhīdī a avut contribuții majore în domeniul gramaticii și lexicografiei arabe și în cel al metricii. Se consideră că el este adevăratul întemeietor al filologiei arabe. Cercetătorii au stabilit
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
este o carte de istorie universală, ce descrie cronologic istoria lumii de la începuturi până în anul 1179. La fiecare an descris în carte, sunt prezentate biografii bine documentate ale personalităților/ oamenilor importanți care au murit în acel an: califi, viziri, judecători, învățați, oameni pioși. Alte două scrieri importante ale lui Ibn al-Jawzi aparțin genului biografic, unul dintre cele mai prolifice din literatura islamică.Sifat al-safwa este o colecție de biografii ale celor pe care Ibn al-Jawzi îi consideră sufiți adevărați, ce au
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
s-a născut în Kufa (unul dintre primele centre ale învățaților musulmani; principalul centru al șiismului și a diviziunilor sale) în 699 d. Hr. și a murit în 767 d. Hr. într-o închisoare din Bagdad. Bunicul său, Zuta se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
privește pe Abu Hanifa sunt adesea menționate conștiinciozitatea, abstinența și caritatea sa. Se spune că acesta a dat bani într-un mod generos pentru membrii din familia sa, a dat de pomană săracilor și și-a ajutat studenții. Asemenea altor învățați pioși, ziua sa era alcătuită din predat și rugăciune. Rutina sa zilnică începea cu rugăciunea în moschee, după care răspundea la întrebările studenților săi până la amiază. După rugăciunea de la amiază, Abu Hanifa preda până la rugăciunea de seară. După care se
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
al-Salt a negat faptul că Abu Hanifa ar fi afirmat că Coranul a fost creat. Juristul hanafit Abu Jafar al-Tahawi, în lucrarea sa Manaqib abi Hanifa menționa și lăuda virtuțile lui Abu Hanifa. Școlile juridice constituiau anumite cercuri formate din învățați musulmani, care căutau soluții juridice la problemele nou ivite, cu timpul sistematizându-și preceptele juridice. În limba arabă aceste școli sunt numite madhab. Fiecare musulman aparține unei școli, problemele pe care le întâmpină fiind soluționate conform preceptelor acesteia.. Conform lui
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția Lui nu este asemenea celei umane” Școala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
a școlii, în opinia adepților săi. Ibadismul este diferit atât de islamul sunit, cât și de cel șiit, nu doar în termeni de jurisprudență, dar și referitor la principii fundamentale. Legea islamică timpurie avea un caracter mult mai flexibil, unii învățați musulmani consideră că aceasta ar trebui reînnoită și jurisprudența clasică ar trebui să-și piardă statutul special. Aceasta ar însemna că trebuie formulată o nouă jurisprudență, potrivită pentru lumea nouă, așa cum propun avocații conceptului de islamizare a cunoașterii, jurisprudență care
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
trebui să-și piardă statutul special. Aceasta ar însemna că trebuie formulată o nouă jurisprudență, potrivită pentru lumea nouă, așa cum propun avocații conceptului de islamizare a cunoașterii, jurisprudență care ar înfrunta contextul modern. Această modernizare este contracarată de majoritatea ulemalelor. Învățații tradiționali susțin că legile sunt contextuale și consideră circumstanțe timpul, locul, cultura, iar principiile pe care se bazează sunt universale, precum justiția, egalitatea, respectul. Mulți învățați musulmani susțin ideea că, indiferent cât de mult a avansat tehnologia, fundamentele vieții umane
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
cunoașterii, jurisprudență care ar înfrunta contextul modern. Această modernizare este contracarată de majoritatea ulemalelor. Învățații tradiționali susțin că legile sunt contextuale și consideră circumstanțe timpul, locul, cultura, iar principiile pe care se bazează sunt universale, precum justiția, egalitatea, respectul. Mulți învățați musulmani susțin ideea că, indiferent cât de mult a avansat tehnologia, fundamentele vieții umane au rămas aceleași și se află în sfera de aplicare a legilor curente. Perioada formatoare a jurisprudenței islamice se întoarce înapoi pe vremea comunităților musulmane primordiale
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
pentru a-și aprofunda cunoștințele. La Bagdad, Ibn Tumart s-a apropiat de școala teologică al-Ash’ari și a ajuns sub aria de influență a lui al-Ghazali. Foarte curând după aceasta, el își va dezvolta propriul sistem, combinând doctrinele diverșilor învățați. Scopul principal al lui Ibn Tumart a fost unitarianismul (tawhid), ceea ce nega existența independentă a atributelor lui Dumnezeu ca fiind incompatibile cu unitatea sa, susținând astfel o idee politeistă. Ibn Tumart a reprezentat o revoltă împotriva ideii de antropomorfism din
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]