5,591 matches
-
unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura celesta,plutind nestingherităpeste universu-mi teluric,te contopeșticu gândurile-mi nocturneși mă învălui,cu grațiaunei lebede negre,în privirea-țide căprioara rănită,mă înrobeșticu fiece vorba,zidindu-mă în turnurile-țisemețe...Tu,cetate de necucerit.... V. STARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014. O altă noapte mă strivește
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
fi scufundat în valuri,Să fie a "Peștilor" regina,La gât, cu un șirag de perle,A "Racilor" stăpâna.... V. NATURĂ ȘI IUBIRE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. LEBĂDĂ Albă că o orhidee, Învăluită-n sal de fulgi, Pe-oglinda lacului plutește, În urma ei....câteva dungi. Sidefie că o perla, Grațioasa că zefirul, Catifelata, ispitoare, Buzele, ca trandafirul. Mireasă Soarelui în flăcări, Îl așteaptă să coboare, Și-și petrece noaptea nunții, Sub sălcia plângătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Sub sălcia plângătoare, Lacrima de fericire, O ascunde între pene, Gâtul fin se încovoaie, Visul pătrunde pe sub gene, O pasare cântă romanța, Undeva, într-un copac, Ea se unduie, împlinită, Baiadera de pe lac! Citește mai mult LEBĂDAAlbă că o orhidee,Învăluită-n sal de fulgi,Pe-oglinda lacului plutește,În urma ei....câteva dungi.Sidefie că o perla,Grațioasa că zefirul,Catifelata, ispitoare,Buzele, ca trandafirul.Mireasa Soarelui în flăcări,Îl așteaptă să coboare,Și-și petrece noaptea nunții,Sub sălcia plângătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
s-a pogorât cuvântulDintr-un plai sfințit de DomnulCare să sculpteze omulCa o dalta fină, linăAsta-i limba cea română!... V. IUBITA SCRIPCARULUI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. Iubita Scripcarului Scripcarul te învăluie Și te înaltă, Din corzi Te cerne în esență ... Te absoarbe Te împresoară În declarații mărețe și oarbe Cu iubirea te doboară Scripcarul te vinde Oricărui trecător Te face cadou că pe un decor De cantul și farmecul tău Lumi
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Ministerului Internelor si Reformei Administrative... Sunetul telefonului de pe biroul șefului Secției de Poliție a tensionat și mai mult atmosfera și toate privirile s-au îndreptat către omul care le făcea semne de atenționare în timp ce scria și repeta cuvintele lui Tudor învăluite într-un amestec de emoție, bucurie, speranță și furie: "...un autoturism de culoare albastru deschis, marca Wolkswagen, cu numărul..., o casă încuiată într-o comună, posibil pe șoseaua..."! - Bine, mulțumesc! Rămâneți acasă, vă rog! Vă voi căuta eu personal și
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
moleșeală dulce și înceată se cobora de la cap, curgând alene către tălpile picioarelor ce tremurau ca pătrunse de frig. Ochii priveau fix la perdeaua murdară ce se depărta încet, puțin câte puțin, pierzându-se în ceața ce începuse s-o învăluie. A întins mâna să se prindă de pervaz dar nu a mai apucat. L-a simțit cum lunecă pe sub palmă, la fel ca și zidul ce-și apăsa asperitățile pe vârful degetelor ei. A mai apucat să pună palma pe
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
l-ați văzut în poze și că...știți cum arată. Cei din jur încetară râsetele. Tânăra insistă: -Dacă l-a văzut vreodată careva, îl rog să-l descrie. Bunul simț le astupă gura la toți. Prin pânza tăcerii care-i învăluia, doar izvoarele ciripiturilor se scurgeau lin peste ei. În depărtări, cunoscutele silabe alergau ghidușe și se jucau de-a v-ați ascunselea prin urechiile lor, ca o confirmare că nimeni nu-și pierde timpul cu studiul atlaselor ornitologice. Sunt atâtea
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
omenire! Trezește-te omenire...nu vezi cum zarea toată Se-ntunecă de teamă, durere și război? Nu simți cum duhul geme și inima tresare De-atâta nepăsare și lacrime șuvoi? Privește-n jurul tău...e-atâta nedreptate.... Atâta ură cruntă învăluie pământul Și-aleargă fiecare s-adune...să tot strângă De parcă au uitat ce-i dragostea, ce-i cântul... Trezește-te omenire...sunt vremurile tulburi Nesiguranța bate la porțile iubirii... Istoria ne-nvață...greșeala se plătește Și-n urma ei rămân
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
astea colcăind de râme” etc. etc.). Acest mixaj (acest metisaj, acest puzzle) este inițiat, manevrat, condus cu o evidentă dexteritate, dar și cu detașare, cu un soi de sarcasm, cu un sentiment al absolutei relativități, al nimicniciei, în care autoarea învăluie, deopotrivă, genuri, specii, referent, semn, eu narativ, eu empiric. De altfel, textele se (auto)comentează permanent, sunt, în egală măsură, metatexte. De reținut, însă, că luciditatea analitică, scepticismul, acționează, de preferință, la suprafață, în fenotext. Iată ce aflăm: “Capricornul (autoarea
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
zburdând copilărește cu vântul prin livezi, Să ne-mbătăm de mustul boabelor luminii Și să ne mângâiem cu gândul brazilor de-a pururi verzi! De ce-am avea nevoie de cuvinte Când sufletele își găsesc limbaj universal atât de bine Învăluite-n valurile colorate și-nspumate A minunatei toamne care vine? Referință Bibliografică: ANOTIMP FĂRĂ CUVINTE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile
ANOTIMP FĂRĂ CUVINTE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374764_a_376093]
-
le trăiesc și astăzi și le aștern pe hârtie neschimbate pentru autenticitatea lor: “18 octombrie...lupte grele... Vida Baci doarme, de fapt se odihnește, lupte grele, deci, în direcția Kaptalan-Komoros, unul din caii mei a murit...Eram la marginea satului învăluiți în pânza densă a unei ceți ce se lăsase peste tot pământul, într-o dimineață, pitisem caii și căruța într-un lan de porumb, eram foarte obosiți, peste zi muncisem de ne spetisem cărând la muniții. Acum ne odihneam, eu
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
BANCA DE SUB TEI... Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul, Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul, Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floare Și, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul, Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul, Spre-a zugrăvi magia și acel sfânt fior, Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor... Și, dacă de pe cer, regina nopții blândă Contur de aur țese cu raza
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
PE BANCA DE SUB TEI...Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul,Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul,Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floareși, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul,Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul,Spre-a zugrăvi magia și acel sfânt fior,Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor...Și, dacă de pe cer, regina nopții blândăContur de aur țese cu raza ei
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
venit, s-a așezat la catedră și - preț de câteva momente - a privit insistent tăblia mesei de parcă cine știe ce minune ar fi descoperit acolo. Atitudinea ei a făcut ca să înceteze rumoarea din sală. În liniștea înstăpânită, dirigintă și-a ridicat ochii învăluindu-ne cu o privire severă și mustrătoare: „Toată clasa are scăzută nota la purtare!” - ne-a anunțat ea. „Ce va venit ieri, de ați fugit cu toții de la ore?” Anunțul acesta sec a căzut ca un trăznet asupra mea. Inima prinse
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
al unui sat”: „Dealul are demnitatea și măreția codrilor lui, a izvoarelor limpezi, candelabrele pomilor înfloriți și plini de rod, larma, veselia și nebunia bahică din perioada culesului de vii”. A iubit ca nimeni altul, caii, pe care i-a învăluit cu acea căldură izvorâtă din marele său suflet și talent. I-a iubit pe ostașii români și le-a descris tragedia cu toate suferințele îndurate pe front și în prizonieratul din iadul siberian. Le-a revelat omenia și comportamentul din
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
mea din acea dimineață. Am deschis ferestrele și ușile să simt că am spațiu, probabil aveam o acută nevoie de libertate, apoi am adus în sufragerie micul dejun și cafeaua fierbinte. Tolănită pe canapea, am mâncat câteva fursecuri cu stafide, învăluită de ritmul muzicii, izolată de orice concept legat de viața cotidiană. Mă acaparase muzica, a cărei voluptate îmi stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobită de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam cred, în armonie cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IARNĂ PE VECI ( II ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara moare pe poteci, Iarna ne învăluie pe veci, Aripi largi cu ciocuri de cleștar, Se rotesc pe cer, cerșind cuibar. Primăvara moare pe alei, Plâng în teci aromele de tei, Ceru-i plumburiu... Peste oraș Fulgi plutesc, se frâng în lin relaș. Orizonturi gri, neclare forme
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
doar sex pasager cu o necunoscută într-o seară de toamnă târzie. Am petrecut câteva ore bune în duminica următoare, gândindu-mă la el și la seara de dinainte pentru că îmi făcea plăcere și eram cuprinsă în mrejele misterului, care învăluiau atitudinea mea din seara trecută. Experiența aceea reprezenta ceva singular în viața mea, nu știu dacă văzusem în filme așa ceva, cert era că nu mă recunoșteam în fata îndrăzneață și lascivă de pe terasă. Întotdeauna avusesem ideea că o domnișoară trebuie
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
am să pot să exist fără tine De înceta-vei să fii doar al meu, Când sufletul și-a făcut icoană din tine, Făcându-te stăpânul gândului și al trupului meu? Oare cum va fi de-ai să uiți începutul Învăluit în miresme de toamnă și flori, Oare cum va fi când veni-va-mi răspunsul, Te-am uitat, iubito, te-am pierdut prin culori! Oare care din noi doi va fi cel dintâi-ul Ce-o lepăda în goană iubirea
TU SAU EU? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371763_a_373092]
-
de treabă, cântând cu vocea ei cristalină un cântec de dor și alean. Tovarășii o ascultau fermecați și munceau mai cu spor. Nu departe de ea, un tânăr străin abia angajat la fermă se opri din cules și se lăsă învăluit de vocea aceea dulce. Inima îi tremură de doruri și tristeți doar de el știute, în timp ce lacrimi demult îngropate mustiră timide în ochii albaștri. Un impuls nestăvilit îi purtă pașii către locul de unde izvora acea cântare îngerească și soarta lui
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
zilei și ar fi mai bine s-o ia din loc. Ieși din casă cu senzația că o arde ceva în ceafă. Știa ce și se întoarse cutremurată să înfrunte privirea de jar rece, ce o fixa din omătul înghețat, învăluit în misterele serii. Aruncă înspre el cu o scândură ce zăcea la ușa cotețului înjghebat sub sălița de blăni, pe care se cobora provizoriu. Lupul își arată colții într-un mârâit supărat dar nu se mută din loc. Lina se
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
mă confund cu locul acesta fabulos, unde risipa de frumusețe este de-a dreptul incredibilă, chiar revoltătoare. Tabăra este amplasată pe colțul unei plaje imense cu nisip alb, ca pudra, între șiruri răzlețe de palmieri, arbori de cacao și mango, învăluiți în acel verde-smarald unic ( imposibil de comparat cu altceva! ) și marea albastră-verzuie, turcoaz, îngemănată cu cerul. N-am prins până acum un apus mai frumos ca acesta, un Soare roșu ca sângele, care se scurge în nuanțe de negru spre
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
revine Creste-n derivă că o floare , Ca o pasăre te-ai rătăcit în mine Cu aripi rănite încercând să zboare. Mai sunt aici ,de m-ai putea vedea O lacrima neștearsa în inima ta ... Și-am îndrăznit să-ți învălui că o perdea Sufletul straniu din uitări , ce mă privea . În lumea mea cea fără vise ... Printre lacrimi de dor te-am împrăștiat Și te-am păstrat în tăcerile aprinse Ca o amintire târzie de neuitat . Mai sunt doar un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
în clipa ce revineCreste-n derivă că o floare ,Ca o pasăre te-ai rătăcit în mineCu aripi rănite încercând să zboare.Mai sunt aici ,de m-ai putea vedeaO lacrima neștearsa în inima ta ...Și-am îndrăznit să-ți învălui că o perdeaSufletul straniu din uitări , ce mă privea .În lumea mea cea fără vise ... Printre lacrimi de dor te-am imprastiatSi te-am păstrat în tăcerile aprinseCa o amintire târzie de neuitat .Mai sunt doar un fir de norLanga
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]