97,255 matches
-
analiștii rasismului în contextul relației extraterestru - uman: contaminarea rasei/speciei. La finalul filmului anterior, Ripley omora toți alienii, în afară de "puiul" care avea să irumpă din cutia ei toracică. Se sinucide, pentru a anihila specia. Jeunet recurge la tipologia omului de știință debordând de hybris pentru a înscena renașterea lui Ripley: ea e clonată, cu puiul de alien înăuntrul ei, pe care îl extrag înainte de a o ucide. O păstrează în viață deoarece cele două organisme "se încrucișaseră" genetic: Ripley are acum
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
demonstrație amănunțită asupra fiecărui moment dramaturgic, reliefează, uneori prin comparații, centrarea Oedip-ului enescian pe teza inocenței și a redempțiunii prin ridicarea într-o dimensiune metafizică. "Cunosc puține afirmări atât de elevate ale umanismului" conchide Guido Paduano. Cu nu mai puțină știință, Franco Serpa caută rădăcinile preelenice ale mitului lui Oedip urmărindu-i evoluția de la prima mențiune, prin straturile succesive ale memoriei, până la forma dată de Sofocle, cea adoptată de civilizația noastră. Contestând majoritatea lecturilor acceptate - nu este o dramă a destinului
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
pentru toți. Conul, îngustat spre vîrf, nu devine cilindru otova, însă fiecare poate, într-o lume a dependențelor din ce în ce mai mari și, totuși, din ce în ce mai subtile, să-și caute o poziție convenabilă. Și să o "negocieze", mai degrabă decît să o impună: "științele umane sînt discipline ale dezbaterii, nu ale propovăduirii" (spune, convins, Ion Bogdan Lefter). Un refuz, prin urmare, de-a recunoaște vreodată "falimentul" discuțiilor, pe teme oricît de "bătute". Cît timp presa reacționează, cît timp există "cazuri" (cu toate exagerările de
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
supraviețuire". Radu Aldulescu cunoaște bine psihologia și, nu în ultimul rând, ignoranța, uneori vastă, cum ar fi zis G. Călinescu, a celui căruia i se adresează și a celui prin intermediul căruia vorbeste; nu uită nici o clipă mijlocul de comunicare, are știința dozării - știe cât să spună (de obicei nu mai mult, dar nici mai putin decât trebuie) și mai ales cum să spună, adoptând un stil colocvial deopotrivă brutal și rafinat, implicându-l pe cititor, fără a friza spectaculosul ieftin și
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
le-a băgat în seamă de vreme ce, prin ricoșeu, s-a străduit cu abnegație să evite și să excomunice eventualele lor sugestii și contagiozități. Prin recule, armonicele naturale și-au fundamentat statul lor de drept - sistemul spectral -, în care dexteritatea și știința fizicianului au jucat rolul lui ancillae musicae, în timp ce talentul și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special cea europeană, a indus un anume sens restrictiv (în plan cantitativ) organizărilor spațiale, impunînd o tendință ordonatoare, simplificatoare
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
culturii la Universitatea din Cluj. Deși colabora la "Gândirea", e plauzibilă, după cum va mărturisi în 1941, ipoteza că, ocupat cu treburile diplomatice, i-a scăpat notița infamantă a lui Dan Botta. S-ar putea să o fi ignorat cu bună știință, dintr-un calcul: Dan Botta era simpatizant declarat al extremei drepte, aflată în ascensiune, iar diplomatul Blaga evita înțelept implicațiile politice, fie și printr-un nedorit ricoșeu. În primăvara și vara lui 1941, când schimbul de replici tăioase între cei
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
de pus la muzeu); pentru un studiu al mentalităților însă, nu este lipsit de interes detaliul că multe dintre numele scriitoarelor antologate capătă rezonanță prin asocierea (ca fiice, soții, amante) cu personalitatea unor bărbați celebri (scriitori, savanți, publiciști, oameni de știință). De la această condiție de satelit până la aceea de victimă nu este decât un pas. O demonstrează unul din textele antologiei, cel mai vechi se pare, extras din memoriile Elenei Hartulari. Episodul, cutremurător, în fond, dar involuntar umoristic și absurd din
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
culturii are efecte depolitizante și conformiste. După ce s-a constatat că nici măcar cele mai extremiste forme de antiartă nu au reușit să submineze consumul de artă, teoreticienii au formulat celebrul paradox al legitimării pe care Babias îl ignoră cu bună știință deși se folosește de efectele lui: cu cât experimentele reușesc să diminueze mai mult autonomia artei, cu atât aceasta devine proprietate exclusivă a puterii de expunere. Dincolo de inexactități (Rammstein nu intraseră pe piața americană în 1998), exagerări și speculații (Marilyn
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
Universității și alte piețe dau în clocot! Johannis e pus cu spatele la zid. De la el se așteaptă soluția, pe care nu prea are cum s-o dea. Degeaba bate șaua, măgarii se fac că nu pricep ! Sau îl ignoră cu bună știință! Se încearcă aceeași schemă ca și cu Emil Constantinescu! Numai că neamțul e o piatră cam tare! De Buna Vestire, dezlegarea la „rechini”, pentru Justiție, a funcționat parțial. Am asistat, în Senatul ilegitim, la două tipuri de comportament. Unul moral
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
fi o doică ce alege pentru spectatorul cu suflet de copil sticluța cu esențe aromate de fructele artei. E greu de știut până unde se soarbe din umor și mai ales care-i „sticluța” cu nectarul umorului. În aceasta consistă știința și harul regizorului Nae Cosmescu. Un spectacol la îndemâna sa este frescă grandioasă de înaltă explozie coloristică, dinamică și cu verb, pe când un spectacol la îndemâna amatorilor poate pricinui o prăpădire monstruoasă a ceea ce s-a clădit într-o istorie solară a
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
gânduri care adânc mă umilesc, Stau cu ochii deschiși și vreau să mă trezesc, Contemplu asupra acestei alunecânde lumi, Cât de departe de noi, e casa de nebuni? Trăiesc într-o lume fără credință, Prostituția respectată mai mult ca o știință! Bolnavii în loc să fie tratați, se sting pe rând, Copiii se culcă-n foamete și se trezesc, plângâd. Pleoape încărcate de lacrimi și durere, Ignoranța-n societate devenită plăcere, Bătrânii se pierd în amintiri și-n speranțe, Familii destrămate, în suflete
ÎMBIBAȚI ÎN PĂCATE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382739_a_384068]
-
bunicul de filozofie. - Și cu managementul educațional ? întrebă colegul. - Am citit totdeauna studiile de didactică existente și sunt totdeauna la curent cu orice noutate, apărută în străinătate. Am urmat masterul în “Management educațional și evaluare” la Facultatea de Psihologie și Științele Educației la Universitatea București, la curs de zi. De aceea mă aflu acum, aici. În 2000, numai universitatea bucureșteană avea această specializare și toți colegii mei erau licențiați în Științele Educației. Am dat concurs de admitere scris, cu două probe
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
în “Management educațional și evaluare” la Facultatea de Psihologie și Științele Educației la Universitatea București, la curs de zi. De aceea mă aflu acum, aici. În 2000, numai universitatea bucureșteană avea această specializare și toți colegii mei erau licențiați în Științele Educației. Am dat concurs de admitere scris, cu două probe și am obținut 9,80. Colegii mei învățaseră în facultate disciplinele de la probele concursului de admitere. Eu le-am învățat singură. Am studiat cu plăcere toate cărțile date ca bibliografie
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
anului 1800. Bunicul îmi vorbea și despre lucrările de artă, despre viețile pictorilor și sculptorilor. Aveam și câteva cărți din acest domeniu în casă - despre Rodin, Rafael... dar cel mai mult m-au impresionat sacrificiile făcute de unii cercetători, în numele științei, povestite într-o carte despre viețile și descoperirile făcute de aceștia. Cred că acești oameni mi-au rămas ca model pentru toată viața... cu riscul de a deveni o idealistă ... spuse Camelia. Din clasa a patra începusem să rezolv de
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
ierbar, în care scrisesem la fiecare plantă culeasă, denumirea în limba latină - „Galanthus nivalis” pentru ghiocelul cules de pe “Dealul Melcilor”, de la poalele muntelui Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele Naturii”, așa că material de citit aveam, din belșug. Bunicul îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
sugerează armonia și echilibrul ca lege fundamentală a creației.Motivul luminii este prezent în majoritatea creațiilor literare ca:lumina cerească,atingerile luminii,Luceafărul se naște din lumină(M.Eminescu);lumina dezleagă minții taina, principiul de existență al lumii,iluminarea prin știință(O.Goga,T.Arghezi);misterul ca frumusețe a lumii,cunoașterea prin iubire nu risipește vraja lumii(L.Blaga);lumina divină a credinței,lumina idealului,lumina cunoașterii filozofice,lumina sufletului(L.Rebreanu)etc.Lumina înseamnă un,, Tot’’.Acest,,Tot “cuprinde:Lumină-Naștere-Cunoaștere
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
conferință ținută de acești doi cărturari în anul 1263 în prezența lui dom Jacques, regele Aragonului și a reginei, soția sa. Această conferință este vrednică, foarte vrednică de ținut minte. Cei doi cărturari erau savanți în limba ebraică și în știința antichității. Talmudul, Targumul, arhivele sanhedrinului fiind de față, întinse pe masă. Zechiel susținea că Isus Cristos a fost osîndit sub domnia regelui Alexandru Jannus și nu sub tetrarhul Herod, după cum se spune în Toldos Jeschut și în Talmud. Evangheliile voastre
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
superstiții, prejudecăți, reprezentări alegorice ale păcatului, grefate pe o teroare ancestrală în fața a ceea ce este necunoscut și nestăpînit, în fața lumii de fantasme, de spectre, de temeri și dorințe trezite la viață de suprafața ei netedă. Chiar și mai tîrziu, după ce știința optică și cea psihiatrică au înregistrat importante progrese, această temere s-a perpetuat, chiar dacă proiecțiile ancestrale ale diavolului în oglindă sînt înlocuite astăzi cu realitatea psihică. Intervin complicațiile omului modern care de multe ori descoperă o reprezentare de sine "străină
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
Noi, matematicienii, cînd scriem un articol, începem cu finalul - teorema este enunțată și apoi începe demonstrația ei, scriitorul procedează invers, lasă cititorii să tragă concluzia. În 1984, la doi ani după ce am venit în Statele Unite, am scris o carte de știință care a avut impact în mediile specializate de aici. La lansare, cineva mi-a spus, iată, pot scrie cu ușurință (deși nu era așa), drept pentru care îmi oferă un subiect interesant, viața sa. Era proprietăreasa mea de la New York, o
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
facem distincția între participarea în activitățile culturale, pe de-o parte și examinarea evoluției culturale, pe de alta, studiile literare ca disciplină academică pot avea o bază științifică (și știu că în tradiția Anglo-Saxonă accepția acestui cuvînt trimite imediat la științele naturale). Totuși cred că, în sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
un psiholog care fac cercetare științifică. De aceea am vrut să fac distincția între cunoaștere și angajare. Angajarea e mereu acolo de îndată ce cineva exprimă o judecată de valoare - și cunoașteți desigur poziția marxistă care afirmă că autonomia oricărui om de știință e restrînsă de poziția lui/ei de clasă. Eu vreau să infirm această idee. Știu că poziția noastră socială poate influența munca noastră științifică, dar pe de altă parte mai știu că putem încerca să creăm condițiile prin care efectele
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar risipi în neant, contrazise de adevărurile științei. Dar, în acest fel, n-ar mai exista mituri și mitologie, cu
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar risipi în neant, contrazise de adevărurile științei. Dar, în acest fel, n-ar mai exista mituri și mitologie, cu rostul lor pentru a descifra concepția despre viață, lume și dumnezeire a omului originar și chiar pînă tîrziu dincolo de Evul Mediu, păstrate arareori chiar și azi - în zonele
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Mediu, păstrate arareori chiar și azi - în zonele izolate de circuitul civilizatoriu. Să amintesc că o tradiție precum ceremonialul Dragobetelui s-a păstrat și azi în anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu agricultura practicată ca în vechime, analfabetismul fiind încă o realitate incontestabilă, nu trebuie nesocotit. În bună măsură, toate aceste mituri și tradiții s-au conservat bine pînă, repet, chiar în interbelic, știința (inclusiv medicina) pătrunzînd aici tîrziu și ineficient la început. De aceea, tocmai, mai toate miturile citate neanalitic și fără suport teoretic de T. Pamfile s-au conservat, aici, la noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]