3,030 matches
-
tremur, popoarele de astre/ Roiesc în strălucire. Luceferi nemișcați/ Privesc fără clipire ai nopții împărați.../ Și veacuri mii și mii/ Trecut-au peste lume și razele-aurii/ Cădeau pe cei ce astăzi dorm somnul din mormânt.../ Și de-ar pieri în țărână nemernicul pământ,/ De-ar bate ceasul morții și veșnicul apus/ Tot zâmbetul de stele ar fi acolo, sus779. Aceste ascensiuni și coborâșuri sunt tendințele omului spre universalizare și ale divinului de întrupare, arcuri reflexe devenite poem. Dar nimeni, fără să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
e decât misterul./ N-am fost magie./ Mâna mea s-a răsucit în suflet./ Ordinea și apa nu s-a-ntins/ la malul cerului să ceară/ binecuvântarea ta.// În afara lui nu e decât cerul/ un biet pământ cu doruri înstelate,/ țărână. Și dincolo de ea/ n-a fost decât ce nici măcar o minte/ din cele ce trăiau / nu și-ar fi putut închipui că exista.// Iar să te știu n-a fost magie,/ iubita mea cu ochii de neant/ și pielea limpede
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Morișca rotitoare/ A semnelor pe cer1026. În realitate, deci, pământul, principiu cosmic complementar cerului, este sămânța din care au fost create ființele. Funcția sa generatoare își găsește expresia latină în înrudirea dintre humus și homo. Amestecul celor patru feluri de țărână utilizată la creația omului, culese din punctele cardinale, reflectă această construcție ca și în legenda lui Ghilgameș ori în prezentarea din Timaeus a lui Platon. Sub impregnarea permanentă a timpului, firmamentul influențează viața. Și poeții imortalizează aceste instantanee care ne
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înlănțuite/ marea și cerul!1030. Și dacă bărbatul este plasat acolo unde se sfârșește pământul și femeia acolo unde începe cerul 1031, avem adevărata dimensiune a rolului ființei umane în contextul lumii create de Marele Arhitect. Uneori, însă, dependența de țărâna din care face implicit parte prin trup îl determină pe poet să se simtă sclav etern, de unde și dorința lui de a cuprinde infinitul, la fel ca Icar și Enoch. Pământule, dă-mi aripi:/ săgeată vreau să fiu, să spintec
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ascund artefactele ce împlinesc arcanele și frământă inițiații în fața idealului lumesc de a ști, de a cunoaște, versurile unduind spiritul lor copleșit de meditație și venerație. Călugării și-au închis rugăciunile în pivnițele pământului. Toate-au încetat murind sub zăvor... Țărâna e plină de zumzetul tainelor, dar prea e aproape de călcâie și prea e departe de frunte. Am privit, am umblat, și iată cânt: Cui să mă închin, la ce să mă închin?1038. Poeții rămân nemuritori pentru că universul cristalizat în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
închin?1038. Poeții rămân nemuritori pentru că universul cristalizat în vers rămâne el însuși peren. Sunt iarbă; mai simplu nu pot fi1039, spune poetul și mai mult decât de a se identifica cu pământul nu îndrăznește. Și totuși recunoaște că însuși țărâna e parte din lumea de dincolo. Prin intermediul semințelor, la fel ca în Biblie, grăuntele de grâu va încolți și prin moarte simbolică va asigura roadele: Nebunule! Ceea ce semeni tu nu prinde viață, dacă mai întâi nu moare. Și ceea ce tu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cântecul, nefiind niciun om care să nu fi scris o poesie măcar o dată-n viața lui. În căutarea mea de a descoperi minunile elaborate de creierul uman am găsit o panoplie ideatică de excepție: poetul sesizează aparteneța corpului său la țărână și faptul că acesta își deschide porii fântânii pentru ca, prin legătura realizată în starea de somn, să-și atingă originea, conștiința de sine. Mi se umple cu pământ/ Trupul ca în somn odată/ Și prin porțile fluide/ Mă întorc în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
undeva în Templul Înțelepților, undeva unde suspendarea realității devine certitudine atunci putem ajunge la starea subconștientă și psihică în care comuniunea cosmică se realizează de la sine. A-nfruntat vidul și jarul vieții Prinzând rădăcini în glii sau în mâl Scuturându-și țărâna din pletele-i îndărătnice străbătându-i rărunchii pe mii de căi Hrănindu-se din râu sau din mare Păcălind vântul ci mereu drept Stâlp strigându-și vigoarea Stâlp turbat și luminos Stâlp sfredelind pietrele...1309 E greu de înțeles cum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și l-a trimis pe Moș Gerilă după Moș Crăciun, Păunescu are dreptul la un loc în cămara sufletului românesc. *STTL, inscripție latină înscrisă între cele patru brațe ale crucii, prescurtare de la „urarea” Sit tibi terra levis (Să-i fie țărâna ușoară!) Lada cu vechituri Motto: „Tempus edax rerum” (lat. „Timpul înghite totul”) (Ovidiu, Metamorfoze) Trebuie că a ajuns cuțitul la os sau foarte aproape, din moment ce domnul președinte Băsescu s-a agățat de sintagma „interes național”, formulă care ar putea atinge
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
compromiterea morală a legionarilor. Oamenii se prăbușeau rând pe rând, mai ales cei bătrâni și bolnavi. Uneori erau duși la infirmerie. În rest se salvau în liniștea și bucuria divină, „Unde nu este durere, nici întristare, nici suspin”. Fie-le țărâna ușoară, dacă or mai fi avut parte și de mormânt. Lumea e oarbă și astăzi, orbită de actul calomniei, al minciunii și al dezinformării, de frica de a ști altceva decât ceea ce debitează oficial stăpânirea. Un doctor, un muncitor și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mâini la spate... Și aveam niște chiloți lungi pe mine, și așa m-au dus la colonie. Opt kilometri pe jos... Ardea nisipu’ ăla la picioare ca jaru’. Și ei mă-mpingea cu calu’, și cădeam cu gura în țărână, în pietrișu’ ăla... Mă ridicau cu câinii la spatele meu... Și așa m-au adus până-n colonie. Și când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
agricole de productie - Decretul nr. 485 din 28 noiembrie 1978 Suportarea de către unitățile socialiste care preiau produse agricole a contribuției statului la constituirea fondurilor necesare plății pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție și țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate - Decretul nr. 525 din 26 decembrie 1978 Stabilirea unor măsuri în legătură cu lichidarea patrimoniului unităților sanitare cu plata, ca urmare a încetării activității acestora - Decretul nr. 528 din 26 decembrie 1978 Reglementarea schimbării autovehiculelor și
LEGE nr. 121 din 7 iulie 2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129258_a_130587]
-
referă la domeniul culturii și educației socialiste. Capitolul 3 Organizare și funcționare Articolul 8 În scopul îndeplinirii în bune condițiuni a sarcinilor și atribuțiilor stabilite mai sus, Consiliul Culturii și Educației Socialiste se sprijină pe o largă participare a muncitorilor, țărânilor și intelectualilor români, maghiari, germani și de alte naționalități, a uniunilor de creație, a organizațiilor de stat, de masă și obștești, care au atribuții în domeniul activității cultural - educative. Articolul 9 Consiliul Culturii și Educației Socialiste este organ deliberativ, alcătuit
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
încadrate în munca în unitățile socialiste de stat. ... (2) Pentru rezultatele obținute în îndeplinirea și depășirea planului de productie agricolă, oamenii muncii din agricultură beneficiază, potrivit legii, de salariu suplimentar. ... Articolul 35 (1) Cooperativele agricole de productie asigura unirea eforturilor țărânilor și împletirea strinsa a intereselor lor cu cele ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăți. ... (2) Membrii cooperatori au îndatorirea să contribuie la întărirea și apărarea proprietății obștești, la prevenirea și înlăturarea risipei și proaștei gospodăriri a mijloacelor materiale și
CODUL MUNCII din 23 noiembrie 1972 cu modificări până în august 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138016_a_139345]
-
legi se abroga Legea nr. 4 din 30 iunie 1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, Legea nr. 5 din 30 iunie 1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, Decretul-lege nr. 53/1990 privind majorarea pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole, precum și orice alte dispoziții contrare. -----------------
LEGE nr. 80 din 21 iulie 1992 (**republicată**) privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138175_a_139504]
-
avea loc fără intervenirea vreunui mijlocitor. Casă Rurală va înceta pentru doi ani orice relațiuni cu proprietarii și țăranii câri vor fi recurs, fie direct, fie indirect, la mijlocitori. Articolul 11 Acei câri, pentru a trage vreun folos, vor promite țărânilor să le procure pământuri prin influența lor sau prin orice alte mijloace, se vor pedepsi cu închisoarea dela o lună pînă la un an. Articolul 12 Contractele de vânzare-cumpărare se vor încheia între proprietari și săteni, sau cînd vînzarea se
LEGE nr. 121 din 17 mai 1930 pentru reorganizarea Casei Rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136882_a_138211]
-
de săteni, comunelor rurale, sau în lipsă acestora, particularilor. Articolul 23 Din prețul ce va fi rezultat în urmă revinderii că pămînt de cultură a locurilor unde au existat helestae sau bălti, ce vor fi secate de comună în contul țărânilor, se vor deduce mai intaiu cheltuelile de secare, iar restul se va varsă Casei Rurale, spre a se stinge sau micșora datoriile ipotecare contractate către ea de țărani pentru cumpărarea laturilor lor. Articolul 24 La fiecare cumpărare de moșie Casă
LEGE nr. 121 din 17 mai 1930 pentru reorganizarea Casei Rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136882_a_138211]
-
un lot pentru școala, a cărui întindere se va calcula pe bază de 6 ha pentru 100 familii. Valoarea terenurilor destinate bisericii, școalei, primăriei, drumurile și locurile rezervate în vatra satului pentru biserică și școala se va pune în sarcina țărânilor, proporțional cu prețul ce fiecare datorește pentru lotul sau, precum și pentru locul de casă ce i s'ar rezervă în vatra satului, plătind-o în același termen și în aceleași condițiuni că ratele datorite de fiecare din ei. Articolul 32
LEGE nr. 121 din 17 mai 1930 pentru reorganizarea Casei Rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136882_a_138211]
-
sub pedeapsă de a fi deposedați în termen de un an. Acest termen trecut, țăranii câri nu se vor fi stabilit vor fi deposedați fără punere în întîrziere sau judecată, ci numai prin simpla cale administrativă. Casă Rurală va restitui țărânilor sumele ce au plătit la cumpărare din prețul moșiei și sumele plătite prin amortizare, după ce va fi reținut toate sumele ce ei ar datora sub orice titlu. Articolul 35 Prin actul de ipotecă ce au constituit Casei Rurale, țăranii vor
LEGE nr. 121 din 17 mai 1930 pentru reorganizarea Casei Rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136882_a_138211]
-
cu care se confruntă agricultură românească. Va fi acordată o atenție specială analizei economice, de producție și agricole de piață. Alte probleme care să fie acoperite vor putea include: fragmentarea proprietății asupra terenurilor; lipsa pregătirii tehnice și a informațiilor din partea țărânilor; baza mai curând de subzistență decât comercială a unei mari părți din producția agricolă; niveluri scăzute de investiție și mecanizare; probleme în accesul la credite atât pentru țărani, cât și pentru industriile care prelucrează alimentele; accesul la aprovizionare; nivelul scăzut
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 6 noiembrie 2000 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2000*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136495_a_137824]
-
a caror înregistrare este prevăzută de lege. ... (2) În sensul prezenței legi, comercianții sunt persoanele fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste. ... (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriașilor și țărânilor care își desfac produsele din gospodăria proprie. ... Articolul 2 (1) Registrul comerțului se ține de către oficiul registrului comerțului, organizat în fiecare județ și în municipiul București, potrivit prevederilor cap. ÎI din prezenta lege. ... (2) Registrul central al comerțului se ține
LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144810_a_146139]
-
a caror înregistrare este prevăzută de lege. ... (2) În sensul prezenței legi, comercianții sunt persoanele fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste. ... (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriașilor și țărânilor care își desfac produsele din gospodăria proprie. ... Articolul 2 (1) Registrul comerțului se ține de către oficiul registrului comerțului, organizat în fiecare județ și în municipiul București, potrivit prevederilor cap. ÎI din prezenta lege. ... (2) Registrul central al comerțului se ține
LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147115_a_148444]
-
prin excelență, un caz personal; substantivele în dativ denumesc în general ființe umane. Când funcția de complement indirect se realizează prin alte substantive, dativul dezvoltă un sens locativ (dativul locativ): „Răsar-o vijelie din margini de pământ,/ Dând pulberea-mi țărânii și inima la vânt.” (M. Eminescu, I, p. 128), „De-abia te-i mai încălzi, mergând la drum, căci nu e bine când stai locului.” (I. Creangă, p. 214) În sintagmă cu unele verbe, expresii și locuțiuni verbale impersonale, se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să mă-nec dacă nu era el...”, • aproximația: „... Feciorul putea să aibă peste patruzeci de ani, fata cel mult douăzeci.” (L. Rebreanu) • concesia: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) • sau dezaprobarea față de alegerea făcută în realizarea unei acțiuni: „Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot.” (C. Hogaș) Din punct de vedere morfologic, capacitățile flexionare ale semiauxiliarului a putea sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Prepoziția-morfem a a infinitivului poate lipsi din sintagma infinitivului în două cazuri: • când infinitivul urmează verbului a putea (regional, și verbului a ști): „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune...” (M. Eminescu) „Eu nu cânt că știu cânta...” • când infinitivul este precedat de un pronume sau un adverb relativ: „...norocul îți râde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat.” (I. Creangă) „Și pentru băiat n-ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]