3,329 matches
-
după ce închizi gura, aceasta îți pare mult mai rece din cauza salivei calde. Dinții îmi înghețaseră complet. Dacă mi s-ar fi scos un dinte, aș fi simțit, fără durere, cum după el ies și ceilalți dinți, ca trași de o ață. — Acum trebuie să respiri doar pe nas, îmi spuse Mik. Într-adevăr respiram foarte ușor; părea că nările mi s-au dilatat infinit și că brusc aerul a devenit năvalnic și proaspăt. E-te-te-te, mă opri Mik cu o mișcare panicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care (după cocaină) izvorau din mine sentimentele cele mai ticăloase, cele mai pline de animalitate? Cum să explic această apariție a cărei constanță și inevitabilitate mă făceau să cred că sentimentele mele cele mai umane sunt legate, parcă cu o ață, de sentimentele mele ticăloase și că tensiunea maximă, adică pierderea unora, atrage după sine ieșirea la lumină a celorlalte, ca-ntr-o clepsidră în care golirea unei jumătăți înseamnă umplerea celeilalte jumătăți. Se pune deci întrebarea: definește oare această alternanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
uita la televizor... Aceleași figuri, aceleași probleme, aceleași discuții... Ar fi vrut ca, după atâția ani de la Revoluție, să-și poată spăla creierul la propriu, să-l aibă din nou proaspăt și frumos, așa cum era în vremea studenției. Îl trăgea ața să dea o fugă la Bucura, să vadă ce-i cu casa, să se joace cu Toni, să vadă dacă badea Ion îi terminase mobila, să mai vorbească cu Carmen despre nunta ei... Discută cu Camelia, care, după ceva proteste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
e Nora și al lui Elisav, Vasile. Dl profesor se gândea, desigur, la un fragment din Poarta neagră, unde Arghezi îl descrie, în detaliu, pe filfizonul de director al închisorii Văcărești, în timp ce-și „pune cu migală mănușile de ață cenușie, interesat, la fiecare deget, de forma splendidă pe care o căpăta încălțat, frecându-le cu un lung masaj satisfăcut, de la rădăcină la vârfuri, și beat de plăcere, ca și cum s-ar masturba la cinci organe deodată, înrădăcinate ca bananele pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
unei femei toată puterea, să faci ce vrei cu ea, să o silești să facă orice ți-ar trece prin cap, s-o faci nenorocită sau fericită aproape în aceeași clipă și apoi să nu mai poți schimba nimic... Cu ajutorul aței am mișcat paiața cum am vrut, în danțurile cele mai capricioase, și acum, ața rupându- se, paiața rămâne nemișcată, oricât m-aș strâmba, oricât aș întoarce în mână firul rupt și oricâtă arta aș depune.” Procesul emancipării personajului feminin în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
facă orice ți-ar trece prin cap, s-o faci nenorocită sau fericită aproape în aceeași clipă și apoi să nu mai poți schimba nimic... Cu ajutorul aței am mișcat paiața cum am vrut, în danțurile cele mai capricioase, și acum, ața rupându- se, paiața rămâne nemișcată, oricât m-aș strâmba, oricât aș întoarce în mână firul rupt și oricâtă arta aș depune.” Procesul emancipării personajului feminin în romanul românesc se realizează, iar „păpușa” va rupe firele cu ajutorul cărora a fost manipulată
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Șerban (care a fost pentru al doilea an consecutiv selecționerul festivalului): Sienna Miller e o revelație. Nici nu-mi vine să vorbesc prea mult despre film, mai spun doar că centrul de putere se deplasează ca o mărgică pe o ață de pescuit, de la un personaj la celălalt, și că termini filmul mai derutat de cum l-ai început, fără să știi de partea cui e adevărul. Ca și-n viață. Interviu i-a plăcut și lui Victor Rebengiuc, invitat al festivalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de învățare- școlară sau extrașcolară. În momentul în care învățătorul își propune această temă, este obligatoriu să aibă în vedere dotarea cu materiale auxiliare ca: nisip, pietriș, sticlă/oglindă pentru reprezentarea apei, carton, bețișoare pentru construirea cuștilor, sârmă, sfoară, polistiren, ață, ace cu gămălie, precum și alte materiale reprezentative și sugestive care să întregească diorama. De aceea, ori cadrul didactic va asigura toate aceste elemente, anunțând tema de lucru la începutul orei respective, ori îi va înștiința în prealabil pe elevi, pentru ca
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
arșiță, nu departe de umbra cea întremătoare a unui gutui care dă direct în stradă, încărcat de fructe ce abia la vremea brumelor târzii își vor arăta toate cele. Doar lucruri nesemnificative, doar nimicuri, doar fleacuri. Către acestea mă trage ața, chit că, iată, multe se petrec pe scena politicii. Stolojan va accepta candidatura la prezidențiale, Isărescu nu vrea cu țărăniștii, așa cel puțin îmi pare a fi acu, la această însemnată oră politologică și editorialistică (duminică de Schimbarea la față
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
că nu e așa, că nu trebuie, că nu e cazul, numai că știu destule, am priceput multe, ani bunișori mi-am plimbat figura bleagă prin tot soiul de conclavuri politice ca să nu văd ceea ce e de văzut: ca o ață albă de din dosul unui petec în turul nădragilor se ivesc interesele cele doar personale ale multor oameni publici autohtoni. O voce de din dosul minții (nu al inimii) pare că-mi șușotește cum că nu se poate fără așa ceva
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o carte pe dantelă. Firește, lesne de ghicit, o astfel de carte este imposibil de scris, pentru că nu prea ai cum să scrii cuvintele pe dantelă, aceasta având găuri meșteșugărești nespus de multe, ochiuri, cum sunt numite acele rotocoale de ață împletită. Așa încât îmi îngădui să spun că o carte pe dantelă este, probabil, cartea cea mai limpede imposibilă și, de aceea, cartea cea mai râvnită în această lume unde aproape totul este posibil. Marea temă a literaturii actuale cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
debili, iar mama și tatăl lor sunt bețivi. Și de aceea ei sunt proști și au ochii tulburi. Dacă-ar ști el cine este Lenin, cred că i-ar părea foarte rău. Sașa l-ar omorî. Dacă leagă strâns cu ață toate cărțile, n-ar mai putea nimeni să le dezlege și doar le-ar număra. Dar poate el să le lege oricât de strâns, pentru că pe-ale lui tot le dezleagă și se uită prin ele. Ba, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
șterpelește distrat, neuitând totuși să-nsemne, în vederea continuării delectării Nastasiei Filipovna, prin „îndoirea“ filei... (detest tipii, de orice calitate intelectuală ar fi, da, monștrii ce boțesc astfel, nonșalanți și bestiali, „obiectul plăcerii“... Mâșkin putea improviza un semn, o sforicică, o ață, ceva acolo... sau să memoreze numărul... ba nu, exclus!, Idiotul nu prea ține minte, avea și crize epileptice, mă rog... o!, în nici un caz, mă înfurii brusc, scăpat de mila asta livrescă față de prințul neglijent, sadic cu hârtia moale a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini în care aburea o tochitură de îți lăsa gura apă... Călugărul a tăiat mămăliga în dărabe potrivite cu o ață deslegată de pe piciorul mesei și m-a îndemnat să facem rugăciunea după cuviință... Astăzi putem mânca de dulce. Așa că așază-te și să gustăm din cele ulcele. Ca de fiecare dată, am gustat cu precauție... Cine știe ce minuni o mai fi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcută acea carte cu vicleșug de călugări, pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă”. Parcă am mai auzit eu de treburi făcute „cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Nu știu cum, dar pe unii din slujitorii bisericii îi trăgea ața mai mult spre minciună decât spe dreptele pravile, părinte... Nu se poate spune chiar așa... Cu asemenea fapte însă ne-am întâlnit și... ne mai putem întâlni, dragule. Spunând acestea, călugărul a plecat capul, ca și cum s-ar fi simțit vinovat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit nici au mai purtat grijă de metoh și de sate ce-au lăsat tot de s-au pusteit”. După câte am văzut până acum, părinte, pe călugării de la mănăstirile grecești - și nu este singurul caz nu prea îi trăgea ața la treabă! Ei așteptau să le cadă totul de-a gata. Ba mai mult! Se bazau pe proverbul „Boii ară și caii mănâncă!” Sau, cu alte cuvinte, profitau de buna credință a bieților călugări din mănăstirile Moldovei! Dacă-i să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o asemenea trusă. Aș mai adăuga că doftorul, spițerul și gerahul (chirurgul) trebuia să aibă grijă de boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească. Iată ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în hrisovul din 1 aprilie 1766: „fiind om cu capul și slobod și de a nu să mai căsători” îl scutește de dări pentru că: „De
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe Tarcău «Vitoria era deasupra tuturora: avea într-însa o putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dânsa ca la apa cea bună...» Crâsnicul lui Sadoveanu Aici, la Măgura, pe Fundu Aței, de-a lungul pârâului Radu, venea Sadoveanu să pescuiască păstrăvi. Aici, între două cârlige, a aflat de la bătrâni povestea Vitoriei Lipan. Întâmplarea este reală, un fapt divers tragic, doar inefabilul s-a prins în crâsnicul conului Mihai și a zburat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
În Panama, acționarul majoritar are un capital de 25.000.000 de USD, capital majorat în perioada în care, în județul Neamț, Forestar SA participa la licitații, deși înregistra datorii ”semnificative” față de Romsilva și subunitățile acesteia. Ce mai contează?... Fundu Aței În Tarcăul lui Lipan trăiesc acum peste 3700 de suflete. Comuna e formată din satele Ardeluța, unde armata noastră are o superbă cabană, Schitul Tarcău sau Șichiva (Cichiva), Brateș, Cazaci, Tarcău, Straja, Lunca. Curentul electric a urcat până la Ardeluța și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prea aș fi de acord... Dacă e una care să pună piciorul în prag... - În pragul cui? - În pragul bărbatului. Cum a fost în Anglia. Când îmi spune soția o treabă, da, domne, și cu asta am terminat... Pe la Fundu Aței mai sunt femei ca Vitoria. Dacă bărbatu’ a plecat devale și n-a mai venit, se duce după el. Îl caută până la Dumnezeu! E o mentalitate rămasă. - De la creștinism? - Nu. Pentru omu’ ei cu care conclucrează, merge până la moarte. Orașu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
oamenii acestor locuri din care mă trag și eu. Ne aflăm lângă sfânta Biserică, dar nu pot să tac. Urmașii Craiului nu mai fac onoare bunicilor noștri, care erau mult mai săraci ca noi și nu furau un capăt de ață. Să lași tu o casă de copii fără o vacă în bătătură și să fii liber să-ți faci de cap... Bătrânii mei făceau zămnic în pământ și acolo lăsau poloboacele cu vin. Fără lacăt, fără drugi. Pusese bunicul o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
camera în care dormise Felix și începu să scotocească, trăgând toate sertarele dulapului și ale toaletei și nemaiînchizînd nici unul. Scoase o rochie de tul cu multe G. Călinescu volane și o aruncă pe brațul tânărului, mănuși de piele și de ață lungi până la coate, sticluțe, gheme, o perniță de ace și alte nimicuri, dîndu-le pe toate acestuia. Apoi îi făcu semn să o urmeze. Ajungând în capătul scării, începu să coboare cu o repeziciune de pisică, abia urmată de Felix. Din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ei fără nici un regret, și mai degrabă arunca o rochie la gunoi, decât s-o repare. Felix venea supus și pre-gustînd voluptatea apropierii. Otilia îl trăgea spre ea cu o dulce violență, țâțâia din gură nemulțumită, atârna un fir de ață în gura lui Felix, ca să nu uite (superstiție pe care o cultiva mult), și apoi cosea nasturele, în vreme ce Felix îi sorbea parfumul părului ei risipit sub chiar obrajii lui. De la o vreme, nasturii, fiind cusuți prea solid, nu mai cădeau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
apărător dezinteresat, devotat, pe soțul tău, pe tatăl fiului tău. Pe cine altcineva poți conta? Iubita ta mamă, și soacră mie, vinde tot ce are în casă, vrea să petreacă și să nu mai rămână și altuia un capăt de ață. Socru-meu abia ți-a dat baraca asta, ca să ne asigurăm un adăpost, sub demnitatea ta. Dar n-avea grijă, nu cer decât un pic de iubire, și las' că-ți realizez eu toate dorințele tale. Rudele? Îți dau voie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trebuie să ai bani. Titi: Nu mai joc, m-am plictisit, mă duc mai bine să mă legăn. Aglae: Olimpia, și tu, Aurica, să fiți cu ochii în patru, să nu ia cineva vreo hârtie, vreun lucru, nici un cap de ață, aici eu răspund, ca unica rudă mai de aproape. Vasiliad: Toate îngrijirile, în caz de astea, de apoplexii, de tromboze, le găsesc inutile. Mai devreme sau mai târziu, bolnavul tot moare. E numai o supărare pentru familie, afară de cazul când
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]