26,173 matches
-
când examinează Decizia de investire II, fiecare parte poate ține seama de stadiul Proiectului în ansamblul său, de stadiul îndeplinirii pașilor-cheie precizați în planificarea dezvoltării Proiectului la data Deciziei de investire II, precum și de orice alte considerente la discreția absolută a fiecărei părți. (la 21-08-2024, Punctul 5.7. , Punctul 5. a fost modificat de Articolul 3 din ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 14 august 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 21 august 2024 ) ... 5.8. SNN, prin intermediul hotărârilor adoptate
ACORD din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266537]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). ... 31. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a avut în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
I, nr. 370 din 31 mai 2007, și Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 20 septembrie 2011, a reținut că „accesul liber la justiție nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiționată prin lege de îndeplinirea unor cerințe prealabile și de respectarea unor termene de prescripție sau de decădere. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertățile sau interesele sale legitime
DECIZIA nr. 795 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252730]
-
și B au fost umplute până la capacitatea maximă permisă, iar urina reziduală a fost verificată conform prevederilor art. 28 alin. (8) și 33. Cantitatea de urină necesară pentru analiză este de 90 ml și trebuie considerată ca un minim absolut. Articolul 35 (1) La finalizarea ședinței de recoltare a probei, sportivul și ofițerul de control doping semnează documentele incidente ședinței de recoltare a probei, indicând astfel că acestea reflectă întocmai detaliile ședinței de recoltare a probei sportivului, inclusiv orice nelămuriri
NORME METODOLOGICE din 27 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252220]
-
din caracterul specific al actului jurisdicțional la realizarea căruia contribuie deopotrivă judecătorii și procurorii, înfăptuirea justiției fiind o activitate care presupune cu necesitate o conduită morală și profesională ireproșabilă, a cărei exercitare este incompatibilă cu orice suspiciune legată de imparțialitatea absolută a celor care o îndeplinesc, ceea ce diferențiază această activitate de orice altă profesie (Decizia nr. 42 din 4 februarie 2020, paragraful 23). Sub acest aspect, Curtea observă că nici comparația cu situația deputaților și a senatorilor nu poate fi
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
16. Referitor la chestiunea vizând plata unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea a reținut că accesul la justiție și exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. Astfel, citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc motivarea în însăși
DECIZIA nr. 42 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252776]
-
preliminară din cadrul Tribunalului A., prin Încheierea penală din 7 mai 2019, a admis excepțiile formulate de inculpați privind legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală cu referire la măsurile de supraveghere tehnică și a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere dispuse prin Încheierea penală nr. 119/ST/A din 29 mai 2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului T. și prelungite prin Încheierea penală nr. 156/ST/A din 26 iunie 2015 a
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
data de 23 iulie 2015, și procesul-verbal de redare a unor convorbiri ambientale din data de 24 iulie 2015, întocmit la data de 25 iulie 2015. Astfel, în Dosarul nr. 8.023/30/2017/a1 a fost constatată, de judecătorul de cameră preliminară, nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, excluzându-se din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităților de supraveghere menționate și dispunându-se îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă și a suporților
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
că două încheieri pronunțate cu privire la același material probator sunt într-o situație de contrarietate în sensul că, pe de o parte, o instanță a considerat că anumite probe administrate în faza de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, iar o altă instanță a considerat că aceleași probe au fost obținute și administrate în mod legal. Față de această situație, în principal s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate privind pronunțarea unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
două încheieri pronunțate cu privire la același material probator sunt într-o situație de contrarietate, în sensul în care, pe de o parte, o instanță a considerat că anumite probe administrate în faza de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, iar o altă instanță a considerat că aceleași probe au fost obținute și administrate în mod legal, excedează deopotrivă condiției referitoare la legătura dintre chestiunea de drept supusă analizei și soluționarea pe fond a acțiunii penale a unei cauze. Or
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
în mod obiectiv, niciun remediu de înlăturare, devenind o stare de fapt intangibilă/iremediabilă. Ea ar reprezenta, astfel, o veritabilă civiliter mortuus în privința persoanei față de care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de condamnare, pentru că ar avea efecte absolute și perpetue în privința acesteia, încălcând marja de apreciere de care dispune legiuitorul în temeiul art. 16 alin. (3) din Constituție. ... 29. Curtea a arătat că această marjă de apreciere rezultă din trimiterea operată, prin textul constituțional menționat, la posibilitatea
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
nedemnă ca urmare a aplicării măsurii excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară [art. 14 lit. b) teza a doua din Legea nr. 51/1995]. Curtea reține că lipsa reglementării unui termen în care efectele acestei sancțiuni să înceteze constituie un impediment absolut și perpetuu în ceea ce privește dreptul persoanei de a dobândi calitatea de avocat și, implicit, de a exercita această profesie. ... 33. De asemenea, Curtea constată că perpetuitatea consecințelor sancțiunii în discuție nu este proporțională cu scopul avut în vedere
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
de impreviziune, conform art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, se arată că acesta nu diferă de textul legal care a făcut obiectul controlului Curții finalizat prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, iar prin calificarea ca prezumție absolută a cazului reglementat de articolul unic pct. 8 din Legea nr. 52/2020 nu s-a făcut corelarea cu alte acte normative, de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
direct dreptului la un proces echitabil, din perspectiva securității raporturilor juridice. De exemplu, normele criticate, prin caracterul lor neclar și incomplet, sunt susceptibile de a pune instanța de judecată în situația de a reține existența impreviziunii față de incidența prezumției absolute prevăzute de lege în raport cu o notificare formulată ulterior intrării în vigoare a actului modificator al legii de bază. Totodată, prin Legea nr. 52/2020 au fost introduse în Legea nr. 77/2016 o serie de prezumții absolute, a căror aplicare
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
de incidența prezumției absolute prevăzute de lege în raport cu o notificare formulată ulterior intrării în vigoare a actului modificator al legii de bază. Totodată, prin Legea nr. 52/2020 au fost introduse în Legea nr. 77/2016 o serie de prezumții absolute, a căror aplicare, în opinia instanței, pare, cel puțin prima facie, să intre în conflict cu Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care s-a stabilit că anumite texte sunt constituționale în măsura în care instanța
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
întro veritabilă critică de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. ... 31. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că acestea vizau în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune (Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 29). Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
731 din 6 noiembrie 2019, precitate), fiind astfel contrar art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. ... 46. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
de taxe ce vizează o cerere de recuzare reprezintă o nesocotire a principiilor consacrate în cuprinsul art. 1 alin. (3) din Constituție, cu privire la garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în art. 1 alin. (5) din Constituție, care stabilesc prioritatea absolută a aplicării prevederilor Constituției în raport cu alte acte inferioare, dar și o încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) Constituție, care impun ca cetățenii să beneficieze de drepturile și libertățile consacrate și prevăzute de Constituție, inclusiv de garantarea dreptului
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
o obligație constituțională a cetățenilor. ... 17. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, Curtea a subliniat că dreptul de proprietate, ca drept fundamental, nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 430
DECIZIA nr. 250 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273791]
-
Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 145 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273953]
-
care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie cu care acesta nu locuiește. Din această perspectivă, consideră că norma criticată ar trebui să reglementeze cu privire la conviețuirea efectivă, iar nu să instituie prezumția absolută că membrii de familie conviețuiesc. În opinia autoarelor, legiuitorul trebuie să creeze premisa beneficiului măsurii, urmând ca judecătorul care o dispune să analizeze condițiile de fond necesare. ... 11. Tribunalul Alba - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, normele
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
și completată prin Legea nr. 255/2004, sunt reglementate condițiile exercitării profesiei de avocat corelativ cu dispozițiile din Codul de procedură penală referitoare la asigurarea dreptului la apărare pentru învinuit sau inculpat, pe întreg parcursul procesului penal, precum și la caracterul absolut al nulității de care sunt lovite actele îndeplinite în lipsa apărătorului atunci când prezența și asistența juridică ce trebuie acordate de acesta sunt obligatorii, potrivit legii. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că, de vreme ce Legea
DECIZIA nr. 139 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273498]