65,481 matches
-
văd mult mai puțină lume decît aș vrea sau am plănuit... Aș vrea, de pildă, să am un dialog substanțial cu Nicolae Breban, care mă fascina în tinerețe și pe care, din păcate, îl întîlnesc doar epidermic. Apoi, cînd revin "acasă", la New York, nu fac decît să regret tot ce n-am putut împlini... Data următoare, cu toate bunele mele intenții atunci cînd îmi proiectez vizita, e la fel! M-a împiedicat, cel puțin pînă acum, cine știe ce hipersensibilitate la lucruri pe
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
le socotea un adevărat început și o efectivă pregătire a activității sale de la Dada încoace. Să desprind de acolo un scurt poem intitulat Vacanță în provincie: "Trece pe stradă domnul în negru cu fetița! Bucuria cerșetorilor la înserare/ Dar am acasă un Blichinella cu clopoței/ Să-mi distreze întristarea cînd mă-nșeli/ Sufletul e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/ Spune-mi, servitoare bătrînă, ce era odată ca niciodată/ Și tu verișoară cheamă-mi
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
limită", a împins o asemenea etică la absurd. Am putea deci să ne întrebăm - în lumina acestei concepții, unde arbitrarul divin, iar nu raționalitatea umană e hotărîtoare - dacă modernismul și industrializarea (sau pur și simplu "agricultura intensivă") vor fi vreodată acasă la noi. Dar acestea nu sînt decît consecințe, pentru uzul legiuitorilor români, ale unei trăsături care ne interesează în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît a raționalității". Ce "actualizare" a
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
cum sunt, polonezii atacau călare blindatele germane, ca pe vremea lui Pan Tadeusz. Ei sfârșiră zdrobiți. Cu viclenia lor scită, îi ocupară și rușii, după masacrul odios al ofițerimii poloneze de la Katin. Știu din copilărie cum arată niște soldați polonezi. Acasă, la Urziceni, ni se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-o zi, unul mă mângâiase pe creștet, pentru că, școlar fiind, le strigasem cu entuziasm: Vivat Magna Polonia! Mai târziu, aveam să
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
ei de penumbre, de stări elegiace și de aspirații mai mult sau mai puțin nelămurite. Revenind la interlocutorii mei, cu Gaëtan Picon am comunicat foarte bine, s-a legat chiar un fel de prietenie. M-a invitat de cîteva ori acasă la el, locuia într-un fel de mansardă, deloc sărăcăcioasă, plină de tablouri ale unor mari pictori ai secolului XX francez. Și, ca din orice atelier cu acoperișul de sticlă, se vedeau de acolo acoperișurile celorlalte case pariziene, cu o
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
centrale, de aceeași soartă au avut parte și alți miniștri ai actualului cabinet. Incidentul a fost considerat închis după ce ambasadorul Franței Pierre Ménat și-a exprimat regretul pentru cele întîmplate. Probabil că funcționarul de la barieră va fi și el trimis acasă, să-și trateze amneziile, dacă e cazul, ori ca să învețe cum arată miniștrii din România, în centrală, dacă în București n-a fost în stare. Mai mult ca sigur că cele întîmplate la Ambasada franceză va fi făcut să tresară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
cu majusculă, cuvîntul, altădată greu de semnificații, nu mai are același efect. Naratorul se întîlnește cu propovăduitorii Adevărului, un bărbat cu o "bărbuță asiriană" și o femeie de o "bunătate glacială", veniți să absolve pe cei care se aflau întîmplător acasă, ori catadicsiseră să răspundă. Deși figurile emaciate ale celor doi zîmbesc înainte de a saluta, se acumulează deja o tensiune pe care motivul vizitei inopinate ("Am trecut să vă vedem pentru a întreba dacă doriți să cunoașteți adevărul") o amplifică. Oportunitate
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
categoria prezumtivilor vinovați... Ca să nu mai spun că precedentul acesta poate fi invocat oricând de alte categorii sociale. Șoferii vor refuza să sufle în fiolă pentru că au plămânii slabi, soldații nu vor dori să depună jurământul pentru că au fost învățați acasă să vorbească frumos, nu să înjure, doctorii nu vor mai vrea să opereze pentru că tăieturile-l dor pe pacient iar profesorii nu vor mai preda ca să nu-i streseze pe elevi... Absurditatea pretenției mai-marilor Bisericii Ortodoxe Române ridică încă un
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
sau generali de Securitate, e treaba lor. Dar începe să devină treaba noastră când prea-greu atârnătoarele lor grade ne fac nouă viața un infern. Cu ce aplomb să reproșăm Europei că ne ține într-o rușinoasă carantină când noi, aici, acasă, ne întrecem în sfidare și necinste? Din păcate, s-a mers atât de departe în aberație, încât tare mi-e teamă că singura soluție - dacă BOR ține să mai joace vreun rol în viața publică românească - ar fi dizolvarea ei
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
unei după-amieze de iulie. Întreaga povestire e concepută ca dialog, schimb de replici între doi îndrăgostiți aflați la uriașă distanță unul de celălalt: ea la Praga, el într-un orășel din Noua Zeelandă. Amîndoi căsătoriți, amîndoi cu copii și slujbe importante acasă. El vrea să lase totul pentru a fi alături de ea. Iar ea se teme că ar fi o imprudență cu nefaste consecințe. El e căpitan de vapor, dispus să renunțe la cursele pe ocean pentru navigația în sus și-n
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
se îndrăgostește de una dintre femeile pe care le divorțase, dar cînd aceasta îi cere, prin simple aluzii, să-și părăsească soția pentru ea, judecătorul refuză. Nu protestînd sau argumentînd, ci pur și simplu continuîndu-i rutina, mergînd în fiecare zi acasă, la soția care îl așteaptă cu cina pregătită și cîteva vorbe convenționale. Ambiguitatea tonului lui Klima e impecabilă în acest text: care e de fapt adevărata iubire, prezența constantă și blîndă, ne-declarativă, previzibilă și tocmai de aceea fermă, definitivă
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
de la 22 de astăzi ("s-au dus la Budapesta și au afirmat că sîntem un popor de mîna a doua"). De atîta supărare pe homosexuali și oportuniști, poeta vine cu argumente domestice, relatîndu-ne cum ar prefera ea să-și snopească acasă copilul în loc să-l bîrfească prin vecini. Mă rog, gusturile, mai cu seamă, pe caniculă, nu se discută. * "E căldură mare, lumea e mai puțin atentă, mulți au plecat deja în concediu, ce mai contează o semnătură, acolo?", scrie Ioan Groșan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
pariuri, mai ales că lui Vinea, supranumit, pe lângă englezul, și Trei-testicole, nu-i rezista nici o femeie. Și, într-o seară - Sidonia avea să le povestească prietenelor, iar prin acestea să ajungă până la noi - o conduce Vinea pe Sidonia până la ea acasă. Ei se despart în pragul ușii, ca de obicei. Este iarnă. Ninge bogat. Sidonia intră în casă. Locuia la parter. Vreun ceas și ceva își vede de treburile casnice, cinează până târziu când se duce la fereastră să vadă cum
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
frumusețe. m-am gîndit pentru prima oară la supralumină" (ibidem). Intelectul este actantul farsei pe care ne-o oferă continuu poetul, în straiul sclipitor al avangardei. În felul acesta, aidoma unui fiu rătăcitor care, după un îndelungat periplu, se întoarce acasă, suprarealismul tîrziu revine la inteligența excomunicată, în paradoxala vecinătate a rețelei valéryene. Paul Aretzu, Diapazonul de sînge, Ed. Cartea Românească, 2000, 64 pag., preț neprecizat.
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
timp să se ducă la tipografie. El se ducea la biroul lui ș.a.m.d. Ce era tatăl dvs.? Poet. Poet și funcționar. (Rîde.) Și mama? Mama? Gospodină, nimic. A fost o poveste de amor între ei, cu fugit de acasă, cu blestem... și cu doi tineri care și-au văzut de treaba lor, în ciuda blestemelor. Frumos blestem, dacă, în urma lui, v-ați născut dvs.! Dar eu am fost orfan de război și mă luptam pentru drepturile mele de orfan de
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
avea voie să intre pe strada noastră un băiat străin. Tot pe strada noastră stătea unul, Manole, care avea un colț de stradă, era grădinar și avea un măgar și pleca cu măgarul dimineața să vîndă legumele. Și atunci rămînea acasă fiică-sa, care era de vîrsta noastră, adică de cinci-șase ani. Rămînea și nevasta lui Manole, care striga, cînd el pornea: Manoleee, să nu întîrzii prea mult, că te rup în bătaie! și, cum pleca el, apăream noi. Noi făceam
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
tot, și atunci le ziceam - că eu eram capul răutăților -, le spuneam (asta înainte de școală): Mai duceți-vă, măi, nu mai plîngeți! (Că, ziceau, îi bate mama.) Nu vă bate, măi, le spuneam, nici nu plouă pînă n-ajungeți voi acasă. Și plecau toți cu încredere în mine, și eu stăteam acolo, căpitanul Robert de pe Titanic, și ziceam: De n-ar începe ploaia, de n-ar începe, să nu mă ude, în sfîrșit. Și, la un moment dat, nu mai era
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
eu stăteam acolo, căpitanul Robert de pe Titanic, și ziceam: De n-ar începe ploaia, de n-ar începe, să nu mă ude, în sfîrșit. Și, la un moment dat, nu mai era nici un băiat lîngă mine și mă duceam fuga acasă. Și, cînd intram pe ușă, începea o ploaie... Și asta mă strica. îmi arăta că, stai, mă, că tu poți să faci niște drăcovenii. Și de-aici mi-am scris Zenobia. Pe Zenobia ai avut plăcerea s-o cunoști... Cînd
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
deschide seria de traduceri din cadrul colecției Proză contemporană, cel mai cunoscut al scriitorului francez, este caracterizat (mai în glumă, mai în serios, cum era de așteptat) de Luca Pițu în prefață drept odiseic. Firește că orice călătorie (oarecum) inițiatică de acasă către locuri necunoscute și înapoi acasă amintește Călătoria mitică a grecului de care trebuie să te ferești mai ales cînd îți aduce daruri, însă pentru o americanofilă prin educație ce mă aflu, recenzia la această carte va începe de bună
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Proză contemporană, cel mai cunoscut al scriitorului francez, este caracterizat (mai în glumă, mai în serios, cum era de așteptat) de Luca Pițu în prefață drept odiseic. Firește că orice călătorie (oarecum) inițiatică de acasă către locuri necunoscute și înapoi acasă amintește Călătoria mitică a grecului de care trebuie să te ferești mai ales cînd îți aduce daruri, însă pentru o americanofilă prin educație ce mă aflu, recenzia la această carte va începe de bună seamă așa: Zazie este o Lolită
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
că mama a tolerat aspectul pînă în ziua în care, fiind interesată să scape de soț pentru a se căsători cu amantul Georges măcelarul (posesorul toporului...), hotărîse că își supune fiica la riscuri mult prea mari lăsînd-o singură cu tatăl acasă... Inutil de precizat că și următoarele legături ale mamei amenință integritatea fiicei ' dar nimănui nu i se mai crapă capul pentru că 'mămica a zis așa că nu putea oricum să-i omoare pă toți, pînă la urmă și-ar face o
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Operei Naționale s-a întâmplat să stau departe de festivitatea înfiripată din recomandările prezentului. La acest ceas am ridicat cortina mea acoperitoare peste câteva decenii din veacul care s-a încheiat. Aveam 9 ani când un unchi, bariton la el acasă, m-a luat binișor de mână și m-a dus la Operă. Aceasta este singura mea amintire de pe atunci care și-a păstrat în flou-ul imaginilor pierdute conturul vizibil: ca o fotografie. Văd scena îndepărtată; văd un plan static
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
Cristina Ionica Locul tău este Acasă e sloganul publicitar al unui post românesc de televiziune dedicat femeilor. Mesajul este scandalos, dar în absolută concordanță cu tiparele tradiționale încă de mare succes la noi, conform cărora femeile stau acasă și cresc copiii. în varianta ușor modernizată, femeile
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
Cristina Ionica Locul tău este Acasă e sloganul publicitar al unui post românesc de televiziune dedicat femeilor. Mesajul este scandalos, dar în absolută concordanță cu tiparele tradiționale încă de mare succes la noi, conform cărora femeile stau acasă și cresc copiii. în varianta ușor modernizată, femeile lucrează (dar numai pentru a suplimenta veniturile familiei, cazurile în care ele chiar sînt interesate de o carieră în afara gospodăriei sînt rare și suspecte din diverse puncte de vedere), dar tot acasă
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
acasă și cresc copiii. în varianta ușor modernizată, femeile lucrează (dar numai pentru a suplimenta veniturile familiei, cazurile în care ele chiar sînt interesate de o carieră în afara gospodăriei sînt rare și suspecte din diverse puncte de vedere), dar tot acasă se simt cel mai bine, iar după ce gătesc și spală - activități de rutină pe care însă le practică dedicate, cu sufletul plin de dragostea pentru familie - își află recompensa în fața televizorului: cu o telenovelă sau cu un talk show, viața
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]