3,948 matches
-
morfologic al limbii române sunt, așadar: * cuvântul (sintetic sau perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se operează și cu alte tipuri de părți de propoziție vezi, de exemplu, părțile dezvoltate de propoziție, părțile complexe de propoziție etc. (Volumele de poezii și de povești sunt preferatele lui. de poezii și de povești = atribut complex sau, în accepțiunea clasică, două atribute simple coordonate: de poezii; de povești). (b) Propoziția 127 este cea mai mică unitate sintactică ce transmite, de sine stătător, un mesaj logic; este cea mai simplă comunicare logică, având un singur predicat. Propozițiile se diferențiază, în cadrul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la nivel gramatical (morfologic și sintactic), pe accepțiunile "clasice" nesau mai puțin controversate în literatura de specialitate, prezente în programele în vigoare pentru examenele de Limba română ale viitorilor/ actualilor profesori pentru învățământul preșcolar și primar. 79 Dimitriu, 1999, p. 44. Vezi și Gramatica I, 2005, p. 37
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contextele naționale.219 Diverși analiști și discipline academice diverse nu au aceeași părere vizavi de modalitățile de localizare și de măsurare a identității. Ar trebui găsită în instituțiile europene, în abilitatea acestora de a stimula și de a dezvolta o accepțiune a ceea ce înseamnă să fii european? Sau ar trebui să fie căutată în varietatea practicilor sociale de zi cu zi? Oriunde am căuta identitatea europeană, formele acesteia variază semnificativ în funcție de sferele sociale, geografice sau naționale. 220 Bill McSweeney, spre exemplu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
constructiviștii consideră că etnia, religia, națiunea sunt identități care ne diferențează, discursul securității umane, afirmă autoarea, intenționează să rupă această vrajă. O altă dimensiune a cercetării are în vedere statutul epistemologic al constructivismului daca este sau nu o teorie. În accepțiunea autoarei, constructivismul este o metateorie pentru domeniul științelor sociale în care relațiile internaționale se încadrează, deosebindu-se astfel de alte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realism, liberalism). Într-o altă secțiune a primului capitol analizează studiile de securitate constructiviste
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o zi marelui abator, adevărata mare bursă zootehnică, de care depinde și care influențează mai mult decât orice numărul și calitatea vitelor. Aici creșterii vitelor i se spune des industria animală. Și e o mare și puternică industrie, în toată accepțiunea cuvântului. O fabrică impresionează pentru că pe o suprafață redusă concentrează mașini, instalații, ateliere și muncitori. Abatorul insă, are o suprafață imensă, pe paralele și longitudini diferite, pe altitudini extrem de variate, cu muncitori greu de controlat. Dar e o industrie uriașă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
urmează și ea acest model și elaborează structura internă (ca sistem de relații inter-elementare al personalității), solidarizând creator părțile și decantând un gen al esenței care este legat de conceptul de configurație spirituală. Structuralismul de secol XIX a impus o accepțiune "statică" a acestui concept, o înțelegere care tinde către o viziune stabilă a relațiilor reciproce inter-componente, pe când cel al secolului XX îi adaugă o determinare sistemică și organică (el desemnând un "tot format din elemente solidare, în care fiecare depinde
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îngemănate atunci când vine vorba de acțiunea promptă a discernământului, a acelei disponibilități reflexive chemate să fundamenteze orice decizie prin inspirată separare a apelor unor potențialități care împărtășesc același drept de actualizare. Ele circumscriu sensul juridic al cuvântului "voluntar" prin decantarea accepțiunilor legate de libertate și constrângere, adică prin intricarea tematică a conceptului de "conștiință" cu cel de "acceptare" (și apoi de "asumare"). Într-o viziune de tip fenomenologic, conștiința de sine efectuează o reîntoarcere acaparată, o desprindere care, întregind, generează schimbare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
printre efectele psihologice ale stabilității ei regăsim și unicitatea coezivă a personalității (echivalent al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului XX a introdus accepțiunea sistemică și organică. Diferența dintre cele două sensuri ajunge să fie decisivă în perspectiva înlocuirii tipului de înțelegere a fenomenologiei multor realități spirituale, printre care și cea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului XX a introdus accepțiunea sistemică și organică. Diferența dintre cele două sensuri ajunge să fie decisivă în perspectiva înlocuirii tipului de înțelegere a fenomenologiei multor realități spirituale, printre care și cea a proceselor conștiente. Factorul coeziune amintit ține de o insistență reflexivă care ajunge
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
În activitatea cu studenții, impunând, pe lângă pregătirea tehnică și Îndrumarea acestora pe linia artei actoricești. Referindu-ne la gest, un element artistic esențial al expresiei corporale Îl reprezintă existența unei expresivități plastice a Întregului corp și nu numai Într-o accepțiune limitată la nivelul mâinilor, brațelor, capului separat, ce ar constitui o eroare. Așadar trebuie să se accepte existența unui limbaj corporal reprezentat prin gesturi și motricitatea expresivității plastice a Întregului corp ceea ce Înseamnă mijlocul de expresie cel mai puternic. Energia
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
la scara unui monument Concepută de curatorul Mihnea Mircan, cu sprijinul Fundației Plan B din Cluj, expoziția Low Budget Monuments, instalată în Pavilionul României de la Veneția, propune utilizarea înțelesului unei economii simbolice pentru a decripta posibilitatea schimbării statutului monumentelor în accepțiunea lor istorică, artistică, politică și socială. Reconsiderarea monumentalității e prefigurată însă de intervențiile în desen ale lui Dan Perjovschi, realizate în cele două spații puse la dispoziția lui Storr, Arsenale și Pavilionul Italian din Giardini. Perjovschi nu e un artist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
la nimic să ne mirăm de "nulitatea" ei: de fapt, "din momentul în care o operă își dovedește geniul, nimeni nu mai îndrăznește s-o numească pornografică"44. Pentru a înțelege lucrurile mai limpede, se poate distinge deja între două accepțiuni distincte ale literaturii: una puternică, cealaltă slabă. În sens puternic, sunt considerate "literare" textele care au un statut privilegiat în societate: se așteaptă de la ele să transmită un mesaj bogat în semnificații pe care niște comentatori specializați încearcă să-l
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
desfășura tranzacții pe piață, a cumpăra și a vinde. Sunt implicate două elemente: piața și rentabilitatea. Conceptul cuprinde: o activitate practică, o funcție a managementului, un demers științific, o artă, o latură socială. Marketingului îi mai sunt asociate și alte accepțiuni în literatura de specialitate: a face marketing înseamnă a acționa pe piață dezvoltând produse și servicii, distribuindu-le acolo unde este nevoie de ele, celor care le așteaptă și care sunt dispuși să plătească pentru ele. Definițiile clasice ale marketingului
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
caz, sînt admise numai definițiile fundamentate pe analiza practicilor simbolice. În concluzie, vom adera la studierea diverselor dimensiuni ale procesului de comunicare. 2. Dimensiunile comunicării politice. Pentru comunicarea politică, trei dimensiuni pot fi acceptate ca fundamentale, importanța acestora variind în funcție de accepțiunile teoretice: dimensiunea pragmatică, dimensiunea simbolică și dimensiunea structurală. Pragmatica definește studiul practicilor reale de comunicare. Prin extensie semiologică sau din perspectiva teoriei semnelor, care studiază relația dintre semne și utilizatorii acestora, pragmatica se referă, mai întîi, la "relația care îl
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și molecule, reunite într-o rețea de interacțiuni complexe a cărei funcție este asigurarea integrității și conservarea individualității structurale a organismului. În concepția restrictivă a lui N. K. Jerne, sistemul imunitar este reprezentat în exclusivitate de limfocite, iar într-o accepțiune mai largă, pe lângă limfocite, în alcătuirea sistemului imunitar intră o serie de celule accesorii cu rol esențial în declanșarea răspunsului imun: macrofagele și o serie de celule înrudite (celulele Lagerhans din tegument, celulele dendritice și celulele interdigitate). Se apreciază că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a avea însă caracterul masiv și general pe care il au în "familiile" lingvistice pomenite mai sus"59. Dumitru Copceag observa că esența concepției lui Eugeniu Coșeriu se caracterizează tocmai prin fuziunea dintre perspectiva genealogica și cea tipologica: "Tipologia, în accepțiunea largă a termenului 60, ne furnizează datele necesare pentru genealogie. Nici o relație genetică între două sau mai multe limbi cu istorie necunoscută nu se poate stabili altfel decît după criterii de natură tipologica. Ele singure ne îngăduie să ne dăm
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în volumul Cours d'été et Colloques Scientifiques (Université de Bucarest), Sinaia, 25 iulie-25 august 1971. Din păcate, aceasta concepție a fost mai puțin fructificata. Una dintre excepții o constituie lucrările lui Dumitru Copceag.107 Acesta afirmă că există două accepțiuni în care poate fi interpretat conceptul de tip lingvistic: Într-o primă accepțiune, foarte largă, tipul lingvistic ar putea fi interpretat ca orice mod de organizare a elementelor limbii, în diferitele ei sectoare și la diferite "niveluri""108. Din această
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iulie-25 august 1971. Din păcate, aceasta concepție a fost mai puțin fructificata. Una dintre excepții o constituie lucrările lui Dumitru Copceag.107 Acesta afirmă că există două accepțiuni în care poate fi interpretat conceptul de tip lingvistic: Într-o primă accepțiune, foarte largă, tipul lingvistic ar putea fi interpretat ca orice mod de organizare a elementelor limbii, în diferitele ei sectoare și la diferite "niveluri""108. Din această perspectivă apare posibilitatea, semnalată chiar de Eugeniu Coșeriu, de a concepe existența "unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la diferite "niveluri""108. Din această perspectivă apare posibilitatea, semnalată chiar de Eugeniu Coșeriu, de a concepe existența "unei ierarhii de cercetări tipologice, după "nivelul" luat în considerație, după profunzimea, generalitatea și importanța faptelor studiate"109. Într-o a doua accepțiune, restrînsă, a conceptului de tip lingvistic, Dumitru Copceag crede că cea mai convingătoare și mai clar formulată perspectiva este cea a lui Eugeniu Coșeriu. Acesta pleacă de la concepția lui Aristotel (via Humboldt) că limba nu este érgon, lucru, ci este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966, p. 127. 55 Am în vedere ceea ce în lingvistică tradițională se numește "clasificare morfologica" a limbilor. (Mai exact, poate, ar fi să i se spună "clasificare structurală") - n.a. 56 Oricare ar fi accepțiunea dată acestui termen (n.a.). 57 Hjelmslev, Le langage. Une introduction, p. 126 (n.a.). 58 Înrudite, poate, și ele la origine. Același tip există și în limbile dravidiene, dar nu știu dacă reprezintă o caracteristică generală a lor (n.a.). 59 Dumitru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contextualizate asupra comunicării / 14 I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de analiză / 26 I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări / 67 I.1.4. Rol mască în relaționarea și comunicarea interumană / 72 I.2. Discurs / 75 I.2.1. Accepțiuni ale discursului / 76 I.2.2. Strategii discursive / 80 I.3. Teatru / 85 I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin raportare preponderent personală la planul comunicării interumane (în diversele ei reprezentări) și prin raportare preponderent profesională la elementele de specificitate ale actualizării acestor tehnici în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. În aceeași grilă de prezentare, "pre-discursul" implică, în accepțiunea propusă în această carte, atât prefigurări ale discursului ca proces, cât și ilustrarea caracteristicilor discursului ca produs al actului comunicării, ambele direcții prefațate de delimitările existente în literatura de specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
teatrului, liantul fiind dat de sistemul strategiilor (și, din cadrul acestora, al tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
permanentă a adaptărilor și a redimensionărilor. I.1.1. Perspective contextualizate asupra comunicării Din multiplele interpretări date comunicării, în general, relevante în contextul lucrării de față sunt cu predilecție două: comunicarea ca relație și comunicarea ca împărtășire, reflectând, implicit, și accepțiunea interacțională a procesului comunicării, respectiv ancorarea sa într-un anumit context, cu valențe specifice de la caz la caz. Într-un demers de la general la particular, comunicarea înseamnă, ca principiu, atât ancorarea într-un anumit context, cât și ideea de interacțiune
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]