159,822 matches
-
eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând-o la alte momente istorice sau la situația internațională actuală. Aceasta nu înseamnă că el scrie despre orice. Există anumite stări de lucruri care îl preocupă și chiar îl obsedează cum ar fi imposibilitatea dărâmării zidului invizibil dintre România și Republica Moldova sau tradiția ca intelectualul român să se implice în
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
este o componentă vie, dinamică și mereu provocatoare, în timp ce în spațiul unui muzeu adormit ea este punga din povestea lui Creangă. Nu ca valoare în sine, și acest lucru trebuie repetat pînă la eliminarea oricărei suspiciuni, ci prin situația ei actuală de substitut. Oricît de importanți ar fi artiștii expuși pînă acum, faptul evident că ei sunt folosiți ca alibi pentru ineficiență și ca o formă de a camufla vidul care s-a cronicizat la Muzeul Național de Artă este de-
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
alți vizionari de aceeași teapă. Dezertările de până acum sunt floare la ureche pentru ce va urma cu ocazia alegerii președintelui. Să ne imaginăm, o clipă, cum se vor desfășura lucrurile. Ne vom afla, probabil, după niște alegeri în care actuala coaliție va fi taxată zdravăn pentru catastrofa în care a menținut țara. Dl. Diaconescu va fi nevoit să se retragă. Oricât îi va susține pe agresivul Opriș sau pe cloroticul Mureșan, aceștia vor avea de înfruntat coaliția perdanților de catifea
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
Begăi ca un învingător. El și-a lansat în liniște una din anostele cărți și a stat îndelung la taifas cu suporterii, sub privirile blânde ale presei și ale adversarilor de ieri. Cum se explică acest lucru? Prin compromiterea de către actualii guvernanți a ideii de alternativă la conducerea țării. îl detestam cu toții pe Iliescu nu doar pentru rolul nefast jucat în ruinarea țării, ci și pentru că ne iluzionam că se vor găsi înlocuitori mai buni și mai cinstiți decât el, veritabili
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
Amelia Pavel În zodia actuală a "Jurnalelor", "Memoriilor", "Amintirilor", mai ales a celor marcate de experiențele dictaturilor naziste și comuniste, autobiografia recent apărută a cunoscutului critic literar german Marcel Reich-Ranicki are, prin particularitățile ei, un caracter aproape senzațional. O sinceritate și obiectivitate când dezarmante, când
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
de care se leagă spiritul vremii noastre, fie că noi, cei ce nu avem acces la acele probleme, o înțelegem sau nu, și cultura generală necesară oricărui bun profesionist? Anti-scientismul lui y Gasset e șocant, și mă îndoiesc că e actual. Nu ezit să-l numesc anti-scientism, retorica autorului mă îndreptățește să o fac. Mai aproape de secolul 19 decît de 21, y Gasset gîndea ca un umanist. Ba chiar ca un umanist neortodox, original, deschis spre alte orizonturi. Dar vremea în
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
Dumitru Avakian În mod firesc, în importantă măsură, dinamica actuală a vieții noastre de concert se susține - aș spune, chiar, se împlinește - cu participarea tinerilor muzicieni. Absolvenți de ultime promoții ai conservatoarelor, studenți și chiar elevi ai liceelor de muzică, aceștia pot fi întâlniți pe afișele instituțiilor noastre de concert
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
picioare șubrede". Va interveni o întremare? Când și în ce condiții? Cred că nu greșesc apreciind că violonistul Alexandru Tomescu, laureat cu Premiul I al concursului, ar fi păstrat aceeași poziționare de vârf inclusiv în competițiile internaționale importante la ora actuală pe mapamond; cele desfășurate în condiții - să le numim - de normalitate. Or, tocmai conjunctura puțin normală (era acuzată de directorul artistic al competiției atunci când domnia-sa explica slaba participare a concurenților; dată fiind - după părerea domniei-sale - pretinsa situație de risc
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
Rodica Zafiu O formă întîlnită recent în paginile unui săptămînal poate readuce în discuție raportul dintre oralitate și scris în uzul românei actuale: "l-a făcut să rateze pentru a enșpea oară gradul de general" ("Academia Cațavencu", 1, 2000, 9). Cuvîntul (a) enșpea (a cărui subliniere îmi aparține: în text el nu era marcat nici prin scriere cu caractere speciale, nici prin punere
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
și eficiența economică, prevedeau un raport de un funcționar la cel puțin 10 muncitori. Fără bonuri de masă și fără sporuri de stres, în condițiile în care evidențele se țineau în mod greoi, cu creionul pe hârtie, fără calculatoarele rapide actuale. În domeniul construcțiilor, mulți ani la rând, aparatul funcționăresc bugetar, deși era redus la maxim, era penalizat cu 20% din salariu pentru nerealizarea planului, bani care nu erau restituiți niciodată. Greve nu se făceau și nici demonstrații contra conducătorilor. Sindicatele
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
la rând, aparatul funcționăresc bugetar, deși era redus la maxim, era penalizat cu 20% din salariu pentru nerealizarea planului, bani care nu erau restituiți niciodată. Greve nu se făceau și nici demonstrații contra conducătorilor. Sindicatele erau aservite partiduluistat și etern. Actualii guvernanți au avut de ales mai multe variante, în aplicarea legilor austerității. Prima era suplimentarea taxelor și impozitelor. A doua prevedea reducerea salariilor cu 20% și a tuturor pensiilor cu 15%. Deci o nouă curbă de sacrificiu și o altă
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
tot neuitații Acari Păun, amărâtele personaje, care au suportat toate nedreptățile ivite de-a lungul tuturor timpurilor. O veche vorbă spune, că sătulul niciodată nu îl crede pe flămând. Mai nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei de dinainte. Cei de dinainte pe
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei de dinainte. Cei de dinainte pe cei de dinaintea dinaintelui. Și așa mai departe. Nu vor să recunoască faptul că s-au compromis în totalitate. Toți spun că, țara a fost băgată într-o fundătură, dar numeni
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
se poate face numai cu un capitalism serios, eficient și performant, care să se vadă în buzunarele celor care au sperat inutil într-o bunăstare, care s-a transformat într-un dezastru. Octavian Paler afirma cândva că, spre deosebire de politicienii tranziției actuale, personajele lui Caragiale erau ridicole, dar sănătoase la cap. A sosit plata facturii rapacității și diletantismului politic. Dar nu o achită cine trebuie. Va urma, se pare, excluderea din Uniunea Europeană, deoarece România a demonstrat că a fost admisă prea devreme
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Rodica Zafiu Că stilul jurnalistic actual preia numeroase elemente din oralitate, fixînd în scris forme populare și argotice, e un fapt evident, repetat și deja banalizat; caraterul oral este una din principalele inovații produse în acest registru la noi, după 1989. Deși are trăsături specifice, fenomenul
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
în "Dreptul la iubire"" (ib. 2788, 1999, 16). S-ar putea să mă înșel, dar nu cred că adjectivul în discuție face parte din vocabularul activ al multor vorbitori de română; el poate caracteriza doar anumite stiluri personale. Uzul său actual mi se pare a avea două explicații principale: una este existența unor surse literare; cuvîntul apare de altfel la Creangă ("o sturlubatecă și ...o leneșă de fată ca aceasta", de unde e preluat și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă au și valori peiorative, îi atribuie un oarece interes, ca unei "curiozități estetice". Oricum, următaoarele ediții ale dicționarelor vor înregistra probabil varianta fonetică preferată de uzul (jurnalistic) actual.
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
indică stări asupra cărora politicianul are toate motivele să mediteze. Dar nu pentru a le trata apoi cu vorbe, ci prin acțiune politică. O acțiune explicată, în paralel, prin mesaje limpezi, accesibile oricărui cetățean cu drept de vot. Or, în actuala coaliție de guvernămînt, fiecare dintre parteneri face eforturi să-și lase aliații în ofsaid lansînd cel puțin două tipuri de mesaje. Unul pentru votanții proprii și celălalt pentru aliați, atunci cînd apare primejdia ruperii coaliției. Iar uneori și un al
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că are luciditatea de a recunoaște - mostre de ideologie politică turnată în forme fixe și care uită prea repede că metamorfozele răului sînt inepuizabile. Problema definirii
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
alte crize e cel scris de Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul publicat în Suddeutsche Zeitung de Kathrin Lauer, articol intitulat Candidatul haotic avînd ca subiect candidatura României la Uniunea Europeană, privită prin actualele performanțe economice și politice ale țării. Dincolo de reproșurile de exagerare pe care editorialistul României libere le face autoarei articolului apărut în cotidianul german, Bazil Ștefan admite, totuși, la un moment dat, exactitatea acestui diagnostic. Încercînd să ofere soluții după acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
care învîrte altfel mecanismul, dînd senzația că monologul s-ar transforma într-un dialog: Barrymore îl are ca partener de chin, de bucurii, de suferință, de mărire și de decădere pe sufleurul său fidel Frank. Un personaj martor la neputința actuală dar și la gloria trecută, incitator pentru Barrymore în pasivitatea sa, o enormă oglindă în carne și oase. Cu el și alături de el face o incursiune în amintirile scenei și ale vieții, pe care sufleurul le cunoaște deopotrivă. Acțiunea se
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
Isărescu are asigurată calea întoarsă la Banca Națională, așadar că el își poate îngădui, ca premier, tot ceea ce nu și-au permis predecesorii săi, să vorbească pe șleau, fără a avea nimic de pătimit din acest motiv. Cu alte cuvinte, actualul premier se va întoarce la BNR, indiferent cine va veni la putere după alegerile din acest an. Dar, pe de altă parte, cei care vor veni la putere după 2000 i-ar putea pune bețe în roate fostului guvernator al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
contemporani, majoritatea optzeciști, unii foarte cunoscuți (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Mariana Marin, Ion Stratan, Matei Vișniec) alții mai puțin celebri, dar în tot cazul reprezentativi pentru o tendință sau alta din lirica românească actuală. Dacă ar fi să încercăm o delimitare a criteriilor de selecție cu care a operat Gabriel Stănescu, probabil că am ajunge la concluzia că nu atât criteriul generaționist este precumpănitor, cât mai degrabă acela al apartenenței la o regiune geografică
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
află implantat. Aceasta e prizată în fondul său, căruia imaginația îi acutizează liniile, dezvăluindu-i absurdul intrinsec. Faptul că poetul nu cultivă protestul vehement, revolta pe față, ci una discretă, umorescă, sporește neîndoios efectul rechizitoriului. Iată un portret al Chișinăului actual, în care mondenitatea nu ezită a-și da în vileag valențele excesive, caricaturale, jocul (etern?) al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
versurile. Invers, nu cred că Eminescu a avut o contribuție foarte importantă la istoria literaturii, dar poezia lui de dragoste mi se pare de o frumusețe tulburătoare, și de aceea o citesc. N-am defel pretenția de a participa la actuala conversație, sterilă după părerea mea, pe tema revalorificării operei poetului nostru național. Vreau doar să fac o distincție, poate utilă, privitoare la felul cum citim și percepem literatura în general. Distincția cu pricina este următoarea: există două imbolduri diferite de
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]