7,542 matches
-
în articolele Noul curent literar - 1899, Poezia nouă, Transformarea liricei -1900. Încercând să îi găsească începutul în lirica lui Mihai Eminescu și la Macedonski, aduce în prim-plan conștiința nouă (acceptarea contrastelor, a părții întunecat-subterane a eului) din care izvorăște. Adept al estetismului, de la care reține ideea perfecțiunii formale, ca și pe aceea a metafizicii fondului, P. a dovedit, în același timp, o evoluată înțelegere a spiritului național în artă și a dialecticii tradiționalism - modernism, anticipând disputele teoretice ale deceniilor următoare
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
de scriitor. Îmbinând demersul istorico-literar cu critica analitică, exegetul consacră trei lucrări ample lui Mihai Eminescu. Cea dintâi este Eminescu. Originile romantismului (1983), o lucrare ambițioasă, care își propune să epuizeze semnificațiile personalității creatoare eminesciene, așezând-o în context universal. Adept al metodei genetice de factură ideologică, P. cercetează sursele autohtone și străine care au fertilizat gândirea eminesciană. Aceeași metodă este utilizată și în Eminescu. Metamorfozele creației (1985), unde interpretul intenționează să descifreze devenirea creației eminesciene, să releve osmoza acesteia cu
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
să îi dea, după propria-i expresie, o „nouă orientare”. În critică a debutat în 1887, în paginile „Convorbirilor literare”, cu un articol foarte drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp, obligațiile de redactor al „Convorbirilor literare” (1888). În polemica dintre Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea, s-a situat alături de cel dintâi, ca
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
1951-1954). Redactor la „Literatură și artă”, va fi mai târziu director al teatrelor „Luceafărul” (1980-1985) și „A.S. Pușkin” din Chișinău. A colaborat în revistele „Nistru” și „Chipăruș”. Chiar de la prima carte, Din gura satului (1963), P. s-a dovedit un adept al schiței care exploatează situații pe cât de simple, pe atât de hazlii, adoptând un stil oral adecvat personajelor „recrutate” din rândurile țăranilor mucaliți, botezați prin supranume ce îi definesc caracterologic. Tentativa autorului de a aprofunda mesajul etic și de a
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
orbita căruia gravitează câțiva bărbați fantomatici (Maestrul de Vânătoare, principele Pierre), atinși uneori, prin ricoșeu, de dozele de sarcasm pe care protagonista și le administrează regulat: „Ora de logică:/ camera ginșii bărbatul de-o noapte/ maieutica (Maestrul de Vânătoare/ e adept al lui Socrate)// Ora de fapte:/ Marta s-a tuns/ Marta-și visează un trup de argint/ copiază teze despre măsură// Apoi: pudra trufia rimelul lavanda” (Teze neterminate despre Marta). Poemele din Dimineața tinerelor doamne (1983) și din Loc psihic (1991
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
lui, B. P. Hasdeu a presupus că variantele românești provin din baladele sârbești, teorie susținută și de N. Iorga, iar ulterior de D. Marmeliuc, Lucian Costin, Gh. Vrabie. Alți cercetători, ca D. Caracostea, Traian Ionescu-Nișcov, Al.I. Amzulescu, Adrian Fochi, adepți ai teoriei originii autohtone a baladei populare românești, au considerat că nu trebuie să se plece de la existența istorică a lui Baba Novac. De altfel, Hasdeu însuși observase că în Baba Novac poporul a contopit mai multe personaje reale și
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
pleacă pentru prima oară în Apus, la Berlin, apoi la băile de la Ems, să-și îngrijească sănătatea. În 1860 e ales reprezentant al marilor proprietari în Obșteasca Adunare. La mișcarea din 1848 nu a luat parte, deși nu era un adept al regimului lui Mihail Sturdza. Rămânea însă refractar la ideea schimbărilor survenite prin violență. Transformările, după N., trebuie să se producă treptat, de aceea el și condamnă importul grăbit de civilizație. În totul, se manifestă ca un spirit moderat, omagiind
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
el sălășluiesc, după cum mărturisește singur (în Pentru ce țiganii nu sunt români), „românul vechi” și „românul nou”. În broșura Elemente de dreptul politic dupre mai mulți autori de un filoromân (1846), compilație după Montesquieu și G.-L. J. Carré, N., adept al monarhiei constituționale, întreprinde în fond, dincolo de teoriile expuse, o critică a regimului regulamentar din Moldova. Cu nostalgia vremurilor patriarhale, el vede - ca mai târziu junimiștii - civilizația noastră ca pe o imitație a celei apusene. În ultimii ani a mai
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
de acțiune socială, necesar în egală măsură domeniului științific și celui artistic (Critica științifică). Pentru cultura noastră, afirmă el, critica trebuie să aibă un rol explicativ și normativ. Cunoscând principalele doctrine literare ale timpului (H. Taine, F. Brunetière), O. este adeptul unei metode critice complexe, care îmbină analiza operei cu studiul datelor biografice și psihice ale scriitorului. În studiul Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, supune ideile literare ale comparatistului român unui examen pătrunzător, deși nu întotdeauna obiectiv, reliefând
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
a sociologiei va fi, în consecință, detectarea metodelor utilizate de către oameni pentru a crea sentimentul unei ordini sociale. Termenul etnometodologie vrea să sugereze tocmai un astfel de obiectiv: ea studiază metodele pe care le utilizează oamenii. „Cimentul” vieții sociale, sugerează adepții acestei orientări, s-ar putea să nu fie valorile, normele, rolurile, interesele, sancțiunile și beneficiile sau alte lucruri de acest gen, presupuse în mod curent de către sociologi, ci „metodele” utilizate implicit sau explicit de către oameni pentru a crea prezumția unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muntean își tipărește afirmația, făcând publică pentru întâia oară o asemenea constatare fundamentală aparținând unui român. Vorbind despre „țările dacice” peste care domnea Matei Basarab, el se referă, probabil, și la neîncetata continuitate a românilor pe pământul lor de geneză. Adept al unui umanism de limbă slavonă, dar scriind și tălmăcind pentru ai săi într-o limbă românească plină de har, afirmând cu consecvență marile adevăruri istorice legate de limba și ființa poporului român, N. a fost unul dintre primii ctitori
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar fi o dovadă de naivitate din partea noastră să credem că aceste reexaminări se pot face într-o atmosferă de unitate și armonie: sunt multe curente care ocupă acest
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timp ce își construia Istoria literaturii române, simte nevoia să facă elogiul foiletonului critic (cronica și recenzia), definit drept expresia cea mai vie, imediată, „a modalității critice în general și sarea însăși a fenomenului literar la un moment dat”. N. este adeptul unei critici creatoare în măsura în care este adeptul unei critici axiologice, unde esteticul reprezintă o valoare de creație. Se poate sesiza aici un proces de adaptare, mai exact, de asumare a fenomenului literar în mișcare. Actul critic se exercită, astfel, în două
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
simte nevoia să facă elogiul foiletonului critic (cronica și recenzia), definit drept expresia cea mai vie, imediată, „a modalității critice în general și sarea însăși a fenomenului literar la un moment dat”. N. este adeptul unei critici creatoare în măsura în care este adeptul unei critici axiologice, unde esteticul reprezintă o valoare de creație. Se poate sesiza aici un proces de adaptare, mai exact, de asumare a fenomenului literar în mișcare. Actul critic se exercită, astfel, în două sensuri: pe de o parte, prin
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Folclorul. Sens, valoare (1991), care oferă o imagine concludentă a activității etnologului. Stăpânind solide cunoștințe de filosofie și logică, de sociologie și psihologie, înzestrat cu simț estetic, abordând investigația cu tehnici tradiționale ori proprii structuralismului și semioticii, N. se dovedește adeptul demersului analitic interdisciplinar. Îl preocupă definirea conceptului de folclor și a determinărilor sale, relația cu creația cultă, cele două forme de manifestare a spiritualității unui popor fiind văzute ca „modalități logic paralele, istoric succesive și totodată simultane ale aceleiași esențe
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
mai puțin riguroasă, influențată parțial de impresia de moment a lecturii, dar niciodată atât de subiectivă încât să nu se încadreze unui sistem estetic și metodologic, cu alte cuvinte - un fel de suprastructură clădită pe temelia solidă a istoriei literare. Adept al documentării exhaustive din convingerea că acumularea de date noi contribuie decisiv la înțelegerea mai adâncă a fenomenului literar, N. a făcut din lucrările sale adevărate depozite de informații, folosite cu abilitate în susținerea unor ipoteze interpretative. Viața lui Vasile
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să-i excludem din comunitatea științifică pe adepții unei paradigme de care noi nu ne simțim atrași, să-i considerăm ,,nostalgici” etc. A declara azi ritos-oficial ce este sociologie și ce nu e sociologie mi se pare anacronic. În ceea ce mă privește, sunt de acord cu punctul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
element de apropiere Între cele două religii și fidelii lor? Se ,,inventează” un naș care funcționează În cadrul unei ceremonii legate de un obicei precreștin și premusulman, tăierea primei șuvițe din părul unui nou-născut. Un musulman (sau un creștin) roagă un adept al celeilalte religii să accepte să fie nașul primei tăieri a părului. Cazul este tipic pentru rolul pe care Îl poate avea o credință arhaică pentru apropierea fidelilor celor două religii. Am Întâlnit două cazuri În care o ,,nașă” româncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
strict menajere și, mai ales, Întreținerea hainelor le revin În mod preponderent femeilor (se constată totuși o contribuție a soțului). În principiu, de la bunici la nepoți, practicile evoluează către un model egalitar de Împărțire a sarcinilor Într-un cuplu. Ponderea adepților unui cuplu modern crește de la 25% În G1 (generația vârstnică) la 62% În G2 (generația-pivot), iar ponderea „practicanților” crește de la 23% În G1 la 58% În G2. În toate generațiile Însă se constată că bărbații par a fi mai tradiționaliști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de „afirmare” pentru cei care nu pot sau nu vor să participe la un proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla, submina, a arunca În derizoriu regulile, jocurile de rol ale celorlalți, Întregul program. Asemenea conduite găsesc adesea adepți, promotorii se angajează În astfel de hărțuieli sperând să atragă complici, să-i seducă și să-i deturneze; 4. „embolia” situațiilor și practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de grup Balint, Bion, Anzieu, Kaës, Enriquez, elevi ai lui Maisonneuve și BarusMichel, a ajuns el Însuși o autoritate, un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nobel pentru chimie. Libby a devenit o personalitate proeminenta în fizica americană. În 1954 a abandonat temporar activitatea la University of Chicago pentru a lucra în Comisia pentru Energie Atomică la solicitarea președintelui Dwight D. Eisenhower. Libby a fost considerat adept al războiului rece, în vreme ce alții au văzut în el un savant păcălit de politică guvernamentală. Susținând cursa înarmărilor, el a emis părerea că „riscurile sunt minime în comparație cu acelea derivate dintr-un arsenal nuclear inadecvat”. În anii ’50, Libby a militat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
-Ar (potasiu-argon), care utilizează potasiu-40 radioactiv, sunt esențiale în datarea continentelor și a structurilor geologice, iar metodă Rb-Sr (rubidiu-stronțiu) folosește atomi de rubidiu pentru datarea rocilor aduse de pe Lună. Se impune precizarea că toate aceste metode conțin implicații excepționale pentru adepții Bibliei ad-litteram. Particulele subatomice fac 29 legătură dintre istoria omenirii și istoria universului și îi rezervă omului un loc distinct în cadrul erelor geologice. O asemenea intrefață cu civilizația umană, care se regăsește și în microbiologie, este una dintre cele mai
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Institului de Studii Avansate de la Princeton, New Jersey, si a rămas acolo pînă la sfârșitul vieții. În calitate să de președinte al Grupului de consilieri al Comisiei pentru Energie Atomică, între 1947 și 1952, Oppenheimer a intrat în conflict cu adepții înarmării atomice progresive a Statelor Unite. Nu i-a plăcut stilul tot mai paranoic de guvernare a Statelor Unite și a militat pentru o politică deschisă în locul celei secrete promovate de factorii de decizie. Oppenhemier era adeptul utilizării pașnice a energiei nucleare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a intrat în conflict cu adepții înarmării atomice progresive a Statelor Unite. Nu i-a plăcut stilul tot mai paranoic de guvernare a Statelor Unite și a militat pentru o politică deschisă în locul celei secrete promovate de factorii de decizie. Oppenhemier era adeptul utilizării pașnice a energiei nucleare și al reducerii cheltuielilor pentru înarmare, având idei în mare parte identice cu cele ale lui NIELS BOHR și ale colegului său de la Princeton, JOHN VON NEUMANN. Ca urmare a atitudinii lui antimilitariste, guvernul a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]