6,618 matches
-
într-o carte ce reia titlul Umbre pe drumuri. Amintirile lui S., de fapt doar o parte din numeroasele pagini redactate în anii primului război mondial, însoțite de o scrisoare a lui Al. Marghiloman, apar abia în 1974. Încă din adolescență a tradus cu o surprinzătoare aplicație o integrală a poeziilor lui Maurice Maeterlinck (împreună cu Al. Westfried, autor, de asemenea, al câtorva transpuneri). Alte versiuni, din Ronsard, Shakespeare (sonetele 43, 102, 117 și 146), Goethe, Alfred de Vigny, Baudelaire, Carducci, Mallarmé
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
a unor căutări și, În final, a nimic anume. Adolescentul este imaginea unei vârste care, din punct de vedere sufletește și moral, Își caută forma, modelul valoric cu care să se identifice, la care să se raporteze. Din acest motiv, adolescența este o vârstă percepută ca dificilă de către ceilalți, prin căutările și refuzul care se amestecă Între ele, făcând ca adesea adolescenții să fie puțin sau deloc Înțeleși de ceilalți. Tinerețea este etapa de vârstă a ieșirii din adolescență și intrarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest motiv, adolescența este o vârstă percepută ca dificilă de către ceilalți, prin căutările și refuzul care se amestecă Între ele, făcând ca adesea adolescenții să fie puțin sau deloc Înțeleși de ceilalți. Tinerețea este etapa de vârstă a ieșirii din adolescență și intrarea În vârsta adultă. Este o etapă În care Eul și-a găsit identitatea, are un sistem de valori personale, o mare energie sufletească și o mare Încredere În sine. Este epoca entuziasmului, a primelor forme de creație, Începutul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
extrem de interesante referitoare la imaginea și semnificația Eului unei persoane. Identitatea sexuală a unui individ este ceva care apare În plus și care se adaugă identității de bază a acestuia. Ea Începe să se structureze În perioada pubertății și În adolescență, se stabilizează la vârsta adultă și suferă o „criză de involuție” o dată cu trecerea persoanei la etapa de vârstă a bătrâneții, neîncetând totuși să existe. Identitatea sexuală completează cadrul identității de bază a individului, dar concomitent ea constituie premiza „completării de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
el vin toate. Din nou, Dumnezeu apare ca fiind Încărcat de semnificații arhetipale, În care transpare funcția acelui Supra-Eu colectiv cu rol de cenzură morală. Cazul fiului rătăcitor Motivul fiului rătăcitor, din Noul Testament, reproduce tematica psihologică și morală a revoltei adolescenței. Ea este expresia refuzului supunerii față de autoritate, contestarea originii și a modelului parental, pe care le resimte limitative, represive, ostile, refuzând să le accepte. În locul lor este pusă dorința de desprindere și de căutare a propriei identități, de construire a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
originară, acela de fiu protejat, și va deveni slugă la străini. Când Își va epuiza resursele, va reveni acasă, Întorcându-se la spațiul originar, În care va dori să se reintegreze. Fiul rătăcitor dă frâu liber pulsiunilor primare, comportament caracteristic adolescenței exuberante, ca urmare a unei euforii legate de ieșirea de sub autoritatea paternală și a unei lipse de experiență de viață care să-i confere cenzura morală a actelor sale. Dar experiența mizeriei, prin consecințele sale, este interiorizată de Fiul rătăcitor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un anumit model care i se prezintă, i se explică, Îi este valorizat și pe care, În final, este invitat să-l adopte. De regulă Însă, modelul preferat este cel care oferă succes imediat, fără efort, mai ales la vârsta adolescenței. Sunt Însă și situații În care persoana Își alege modelul, dar opțiunea aceasta vine mai târziu, după Încercări sau experiențe anterioare de regulă eșuate. În alte situații, individul Își va construi singur un model care i se pare a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipurile psihologice și tipurile psihomorale. În formarea tipurilor psihomorale au importanță câteva elemente specifice care privesc formarea personalității și care, influențând viața individului, Îi determină Într-o anumită privință destinul. Acești factori acționează din momentul nașterii, În cursul copilăriei și adolescenței, dar și În restul celorlalte etape de vârstă ale vieții individului. Potrivit acestor considerente trebuie să acordăm importanță următoarelor aspecte: aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lunateci (1991) a fost elaborat, de asemenea, în exil. După 1989 S. traduce în limba română și prefațează mai mulți scriitori olandezi. A semnat și Monica Săvulescu. Cu Tulburi, apele Crasnei... S. lansează câteva tipologii desprinse din mediul copilăriei și adolescenței petrecute la Șimleu Silvaniei, ușor de regăsit și în scrierile ulterioare. Povestirea Una-alta impune un personaj memorabil, care traversează aproape întreaga ei proză - medicul Vasalie Veiza. Titlul, ce preia stereotipia verbală a doctorului de țară, subliniază contradicția între simplitatea
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
Institutul de Psihologie al Academiei Române (1963). A publicat numeroase studii în periodice românești și străine, precum și lucrări de specialitate (Curs de psihologia copilului, 1963, Introducere în psihodiagnostic, 1970, Psihologia artelor, 1999, iar în colaborare cu Emil Verza: Psihologia vârstelor, 1981, Adolescența - personalitate și limbaj, 1989 ș.a.). Se află între specialiștii care fondează „Revista de psihologie” (1955) și „Revue roumaine de sciences sociales”, seria psihologie (1964). Debutează editorial în 1938, cu placheta de poezie Drum prin zodii, urmată, în 1943, de Cer
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Cu predilecție spre schițe și nuvele, proza aparține unor autori transilvăneni: Constanța Hodoș (un fragment din romanul Din același sânge), Ecaterina Săndulescu (Reabilitare), Mircea Alexiu (File de taină, creionări de pe front referitoare la luptele din 1917), I. Neamțu (eseul Despre adolescență), P. Dascălu (Cucu) ș.a. O rubrică ce se remarcă prin bogăția informației este cronica literară, prilej de a se prezenta cărți ale scriitorilor sibieni. Pimen Constantinescu dedică o schiță biografică poetului Elie Măgeanu. Nu sunt uitați nici scriitorii stinși din
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
1961, Fontenay-aux-Roses, Franța), traducătoare. Părinții săi sunt Francine Serre (n. Auberlet), infirmieră școlară, si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara, că meseria „minunată și ingrata în același timp” de traducător i se potrivea, și-a ales că specialitate secundară limba și literatura română oarecum din întâmplare, ghidată doar de informațiile oferite de un unchi și de fotografiile
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
an de liceu îl face însă la București, unde în 1927 obține diploma de bacalaureat. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. A mai colaborat
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar totul relatat pe un ton firesc, fără patetism (Nouă luni - sau zece). În schimb, idilismul pătrunde în romanul Mersul pe ape, impregnat de nostalgia edenului pierdut al copilăriei și al adolescenței petrecute într-un sat patriarhal. E prezentă și reacția de respingere în fața orașului tentacular, cu toate neplăcerile cotidiene: aglomerația în așteptarea vreunui autobuz, obligatoria înghesuială din tramvaie și troleibuze, alături de oameni obosiți, veșnic nervoși etc. Și aici, ca și în
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
de literatură, emoția procurată de situațiile, mult mai numeroase, ce dau scrierii caracterul individualizant, liric, rămâne covârșitoare. Raportabil - și raportat de comentatori - la Alain-Fournier (Le Grand Meaulnes), romanul creează starea de poezie pe două căi: prin proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
umane, ca și de clarificarea propriilor sentimente și îndoieli (moartea/ sinuciderea tatălui, iubirea pentru adolescenta Nadia), Vancu părăsește anturajul bucureștean, unde era bine ancorat, și se refugiază la Brăila, în casa unchiului Eugen Norșa, importantă personalitate locală. Aici, în orașul adolescenței, reconstituie din fragmente istoria familiei, întâlnește vechi cunoștințe și face altele noi. Retrospecția și introspecția - mai toate personajele, intelectuali, au această înclinație - amplifică și construcția epicului; amintirile de familie coboară la a treia generație, până la începutul secolului al XX-lea
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
confruntă cu mecanismele de apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a viitoarei integrări sociale. b) Acțiunea psihoprofilactică nu implică neapărat aspecte patologice. Ea cuprinde totalitatea măsurilor de ordin psihopedagogic, medico-psihologic și medico-pedagogic legate de anumite etape ale dezvoltării personalității. O importanță deosebită revine crizelor de dezvoltare ale individului (pubertatea și adolescența) sau crizelor de involuție (menopauza și andropauza). Aceste etape de tranziție de la un stadiu psihobiologic la altul sunt marcate de „crize de schimbare”, care pot influența ușor în sens negativ starea de sănătate mintală a persoanei. Prin scopurile pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor conduite de tip deviant agresiv sau antisocial sociopatic; educația sanitară privind normele de viață, de stimulare, conservare și dezvoltare a unei stări de sănătate mintală optimă; protejarea individului în mediul familial, social și profesional
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie de ordin psihoprofilactic, în sensul următor: măsuri psihopedagogice privind dezvoltarea emoțional-afectivă a copiilor; evitarea conflictelor, a traumatismelor psihoemoționale, a carențelor și frustrărilor afective, în special la vârsta copilăriei sau la pubertate, adolescență și menopauză, cu consecințe importante asupra stării de sănătate mintală; evitarea formării unor complexe ideo-afective sau eliminarea acestora în cazul existenței lor; crearea unui climat psihologic protector emoțional, echilibrat și stimulant în familie, în mediile școlare și profesionale, în comunitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fizic extern, social, familial, profesional-școlar, cultural, constituie unul dintre aspectele esențiale vizate de acțiunea de igienă mintală individuală. Factorii exogeni sau endogeni mai sus amintiți pot duce, în anumite circumstranțe, la perturbații ale sistemului personalității. Deosebit de vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament, complexe ideo-afective, afecțiuni psihotice, devianțe de tip sociopatic etc. Pentru evitarea acestor aspecte neplăcute, măsurile de psihoprofilaxie trebuie instituite încă din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Astfel, D.J. Levinson împarte „structura vieții” în câteva perioade majore, caracterizate prin următoarele elemente: activități, asociații și relații (parentale, maritale, familiale). Între aceste perioade se află momentele de tranziție. Perioadele la care face referință D.J. Levinson sunt următoarele: copilăria și adolescența, de la 0-17 ani; vârsta adultă, care cuprinde câteva subetape: perioada adultului tânăr (reprezentată prin: intrarea în vârsta adultă: 17-28 ani; perioada anilor 30: 28-33 de ani; perioada de staționare: 33-40 de ani); perioada adultului mijlociu (reprezentată prin: intrarea în vârsta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a destinului individual, studiată în mod deosebit de amănunțit de M. Robert; momentul intrării în lume; viața în familie, reprezentată prin: prima copilărie (între 0 și 3 ani); a doua copilărie (între 3 și 7 ani); criza pubertară și adaptarea școlară; adolescența, sexualitatea, individualizarea, identitatea, orientarea profesională; maturitatea și vârsta adultă, caracterizate prin: prima maturitate, care implică căsătoria, relațiile conjugale și familiale; a doua maturitate, legată de adaptarea socială, ruta profesională, eșecul și succesul individului în raport cu viața; criza de involuție, reprezentată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]