7,836 matches
-
P.P. Panaitescu definirea lui Cantemir drept cel mai mare umanist român și situarea lui în contextul epocii. În consecință, V. abordează opera cărturarului - scrierile filosofice, cele literare și istorice - din punctul de vedere al temelor și motivelor caracteristice acestui curent: afirmarea demnității omului ca ființă rațională și liberă; natura sa bună - ca la Rabelais și Erasmus; capacitatea de a-și făuri propria soartă prin adaptarea la întorsăturile norocului („norocul nestatornic”) - ca la Machiavelli -, cu care, spune Cantemir, omul trebuie să lupte
VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
acestea pătrunseseră în artă. Pe un ton exaltat, în exprimări metaforice, este elogiat aportul lui Urmuz, care „lucrând în colțul obscur [...] a deschis robinetele frigului care acum cuprinde pe toți”. Scriitorilor li se recomandă opoziția neconcesivă la vechi, mobilitate în afirmarea opțiunilor, dinamism în exprimare, pledoaria încheindu-se vibrant cu îndemnul adresat confraților de a se ralia direcțiilor noii publicații. Într-un articol despre condiția poetului se afirmă tranșant că „acest animal de o proveniență cu totul dubioasă a făcut revoluție
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
incertă, precară a omului modern, vulnerat de o rânduială mundană percepută ca tot mai detracată (cu o perturbare lugubru-paroxistică în aberația totalitaristă), dar și rezistența la opresiune, nu numai la cea „administrativă”, ci la oprimarea gândirii libere și la îngrădirea afirmării armonioase a individualității și a viețuirii firești. Citate ilustrative pot fi decupate mai de peste tot: „Era o lumină stranie / de parcă toți cei care se aflau de față / ne doriseră cândva binele / fără să știm. Privirile lor dojenitoare / sfâșiau subțirile noastre
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
primului război mondial, comitetul de redacție condus de Stelian Popescu și pentru o lungă perioadă cu Romulus Seișanu ca redactor-șef, continuă să manifeste o preocupare constantă pentru paginile și rubricile culturale sau literare. Ziarul își păstrează poziția politică de afirmare hotărâtă, în afara influențelor vreunui partid, a intereselor naționale. Colaboratorii vor fi, în linii mari, selectați în virtutea acestei orientări. Printre ei, cu diverse prilejuri se vor afla Take Ionescu (1919), N. Iorga (1922), Simion Mehedinți, Nichifor Crainic, Al. I. Lapedatu, G.
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
cum orice abatere de la calea creștină era aspru pedepsită de justiția divină, a cărei acțiune implacabilă este ilustrată substanțial. Sintetizând coerent toate principiile, sistemul etic al lui U. este dominat de demnitatea apartenenței etnice, de dragoste de țară, de dorința afirmării adevărului, a dreptății și binelui. Ca și în cazul altor culturi, proza cronicarilor români este primul stadiu al literaturii culte. Narațiunea lui U. este simplă, lapidară, densă, fiecare propoziție fixează o informație, un adevăr istoric, devenind parcă un material cu
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
toate acestea completează portretul generației cu cel mai dramatic destin. Lucrarea se bazează pe documente, completate și susținute de interviuri, evocări, mărturisiri, rememorări ale altor scriitori sau ale lui V. însuși, demersul fiind animat de dorința găsirii adevărului și de afirmarea lui neconcesivă, frecvent polemică. SCRIERI: Mătănii pentru fata ardeleană, Buzău, 1941; Întoarcerea lângă pământ, Brașov, 1942; Întoarcerea lui Don Quijote, București, 1972; Vocile, Iași, 1975; Oameni pe care i-am iubit, Iași, 1977; Singurătate în Ithaca, Iași, 1978; Groapa cu lei
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
A. Donescu, N. C. Angelescu și E. Poulopol), dar și de noul redactor, N. Davidescu, în foiletonul Structuralitatea judaică a presei. Concomitent, vechii colaboratori simpatizanți ai dreptei își intensifică prezența, îndeosebi prin critica neajunsurilor democrației în genere, ca și prin afirmarea unui naționalism mai mult ideal ori prin apologia „jertfei”. Notabile sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938, ale lui Mircea Eliade (Noua aristocrație legionară, Provincia și legionarismul), urmare - va spune autorul lor mai târziu - a fascinației exercitate de Nae Ionescu, a
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Spiridon, Iulian Boldea, Al. Florin Țene ș.a. Interesante, nonconformiste, sunt rubricile „Debuturi întârziate: scriitori fără cărți” (ținută de Nicolae Oprea), „Foaia de temperatură”, „Monograme” și „Profil”, ultimele două consacrate unor portrete atât de autori cunoscuți, cât și în curs de afirmare. Din sumar nu lipsesc traducerile, detașându-se cele grupate sub genericul „Latinitas”, realizate de Ioan Micu (versiuni din Properțiu, Ovidiu, Vergiliu, Horațiu, Catul, Fedru, Seneca). Alți colaboratori: Monica Lovinescu, Christian W. Schenk, Mihai Coman, Daniel Vighi, Rodica Draghincescu, George Bădărău
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor țărani, lauda roadelor, nostalgia pierderii valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de obicei amplu, în metaforice viziuni concentrice. Frecvent, Arcadia lui Z. e rezultatul unei dezlănțuiri frenetice de viață telurică supusă ritualurilor
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
bine conturată, într-un proces de autoconstrucție pe care nu îl consideră niciodată terminat, aflat în continuă harță cu poeticile și cu poieticile mai vechi sau mai noi, el își alcătuiește lirica pe două dimensiuni în strânsă conexiune: delimitarea și afirmarea de sine. Demersul este lent, cu acumulări și limpeziri care fac ca bibliografia lui să nu fie prea extinsă. În trei decenii a publicat, la distanțe destul de mari, doar patru volume de versuri, ultimele două cuprinzând în bună parte selecții
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copii. Reprezintă un aspect distructiv al relației părinți-copii și survine în situații familiale disarmonice. Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului în plină afirmare și atitudinea permisivă a părinților. Elevul reacționează astfel la orice frustrare, exprimându-și protestul prin crize de descărcare motorie sau crize de plâns. Părinții foarte autoritari sau severi nu lasă inițiativa copilului și îl obligă să se supună fără comentarii
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
1996, 30; Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, A. Acterian, S. Al-George, Al. O. Teodoreanu etc., București, 1996, 295-299, 336-346, 352-355, 454-457, 463-466, passim; Florentin Popescu, V. Voiculescu la Pârscov, Buzău, 1996; Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996, 185-216; Cornel Ungureanu, Comedie divină și comedie profană la Vasile Voiculescu, LCF, 1997, 6; Roxana Sorescu, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imginară de V. Voiculescu” - ca spațiu liturgic, ALA, 1997, 382; Florentin Popescu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ivirea omului nou”. Cât privește semnificația acestor formule oximoronice („activismul prin disperare” și „istorismul prin resemnare”), prima s-ar traduce prin setea de absolut și dorința de a înfăptui ceva, indiferent ce. Un fanatism al acțiunii, o voință irepresibilă de afirmare a personalității. Este filosofia de existență a personajelor din Întoarcerea din rai și Huliganii, romanele lui Mircea Eliade, pusă acum în concepte. „Istorismul prin resemnare” reprezintă un fel de boicot al istoriei, un refuz de a folosi valorile spiritului ca
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
ales de implicarea metodică a dascălilor În organizarea serbărilor și de vârsta fragedă a elevilor. Dincolo de formalitățile oficiale ale unor astfel de manifestări și implicațiile rezultate din organizarea lor, aceste activități au reprezentat, Într-un mod aparte, o posibilitate de afirmare a unor cadre didactice și mai ales un prilej de bucurie pentru elevii școlii românești, care gustau din plin momentele festive.
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Mioc, Adolf Armbruster, Costin Feneșan, H. Jaeger, „Autobiografia” lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1974, 7-9; Liliana Boiț-Trâpcea, Considerații de ordin literar și lingvistic asupra „Cronicii Banatului” a lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1975, 4-6; Ion B. Mureșianu, O afirmare românească: biserica de la Băile Herculane din 1803, ctitorită de protopopul Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1977, 7-9; P. Radu, Dimitrie Onciulescu, Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
dialoghează, consistent, cu autorul Somnoroasei aventuri. Sunt abordate teme precum teatrul de idei, comedia satirică, personajul comic, comicul și tragicul, „teatrul comod și metafizica”, „teatrul violenței și violența în teatru”, text și spectacol, teatrul și publicul. Discuția se încheie cu afirmarea convingerii că, în ciuda unor prognosticări pesimiste, teatrul va dăinui atât timp cât va exista specia umană. A doua carte, Contururi scenice (1975), reunește cronici teatrale, menite să demonstreze „legea unității spectacolului”. Textul dramatic și spectacolul - crede S. - sunt interesate nu doar de
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capitaliști avea un rol hotărâtor în economie și în politică și făcea eforturi serioase pentru a-și ridica prestigiul social. Publicarea în România postcomunistă a listei „celor mai bogați români” a fost vârful unei campanii de imagine și de afirmare a noului statut social al capitaliștilor români. Pentru prima dată, măcar o parte a acestora ieșea, în public, își afirmau averile și puterea și pretindeau un loc onorabil în structura socială. Doar că, în momentul în care această primă listă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercurile politice și financiare europene, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Este un moment de cotitură nu numai în politica postcomunistă a României, ci și în istoria țării. Schimbarea de guvern din decembrie 1999 a echivalat cu sfârșitul unei perioade istorice - perioada afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
absolută a tranziției spontane. Nefiind o prioritate a globalizării (Malița, 1999), România evoluează, acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern, între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, al administrației, al mass-media). Clasa politică românească
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată nu am dispus de date) Modernitatea târzie prin care trec țările nord-vestice își pune mai accentuat amprenta asupra modului în care relațiile sociale sunt concepute și desfășurate. Mobilitatea spațială mai ridicată, afirmarea și acceptarea diferențelor identitare, rezolvarea problemelor subzistenței pentru majoritatea membrilor societății, diversificarea formelor și timpului alocat petrecerii timpului liber au contribuit la și au fost stimulate de dezvoltarea unui model al unei vieți sociale active și intense, al unei semnificații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caloric Educație primară universală Rata netă de cuprindere în învățământul primar Ponderea elevilor înscriși în clasa a V-a dintre cei care au început clasa I Rata alfabetizării la categoria de vârstă 15-24 de ani Promovarea egalității de gen și afirmarea femeilor Raportul pe sexe în învățământul primar, secundar și terțiar Rata alfabetizării pe sexe la categoria de vârstă 15-24 de ani Ponderea femeilor salariate în sectorul nonagricol Ponderea în parlament a femeilor Reducerea mortalității infantile Rata mortalității sub 5 ani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o prevenție primară -economică, socială și pedagogica; prevenție secundară prin identificarea grupurilor cu risc victimologic și prevenție terțiara, de tratare a oricărui comportament agresiv și violent. Aceste măsuri trebuie susținute prin eforturi sociale, care merg până la evitarea aculturației și televiolenței, afirmarea drepturilor omului, a femeii și copilului, a dreptului la asistență medicală, a dreptului de securitate în toate circumstanțele de viață. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor ce
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin reunirea și interpretarea unor date secvențial furnizate de analiza psihologică, psihopatologică, antropoculturală
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
cu Rusia” <ref id="91">91 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 63. </ref>. Se confirma, Încă o dată, faptul că Puterile europene țineau prea mult la propriile interese pentru a mai face concesii unui stat mic, În curs de afirmare. Tratatul de pace de la San-Stefano Între Imperiul Otoman Învins și Rusia țaristă Învingătoare avea să fie semnat la 19 februarie/3 martie 1878 <ref id="92"> 92 Textul tratatului În ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 100-110
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]