3,174 matches
-
Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
comunei se întinde în Câmpia de Vest (Câmpia Tisei),în plină câmpie joasă a Crișurilor,în unitatea de Câmpie a Cermeiului.Ea este încadrată natural între Crișul Negru în partea nordică și Crișul Alb în partea sudică,prin Valea Teuzului afluent principal al Crișului Negru și este brăzdata de pârâul Sartiș,acum în parte canalizat,si canalul Binișel,fost și el parau. Matematic,după coordonatele geografice sau matematice comună Șepreuș este așezată între: - paralele de 46 grade,35 de minute și
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
prozaica asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m) Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care rău constituie principalul element hidrografic al teritoriului, pâraile Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a pânzei de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
în secolul trecut când s-a construit o albie nouă, cea actuală, astfel că intrarea în “Crișul Mort” este închisă în partea superioară și nu primește apă decât din cursurile de apă din Tinca și din aval, cu ocazia inundațiilor. Afluenții mai importanți ai Crișului Negru, pe teritoriul comunei sunt următorii: "Valea Pustei", care trece prin satul Râpa, "Valea Nouă", care trece prin satul Gurbediu, ambele în partea dreaptă a Crișului Negru, iar în partea stângă "“Rătășelu”" care străbate satele Belfir
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe umerii terasei joase, înguste, ce jalonează albia râului Caraș, cât și pe zonele de versant amonte de aceasta. În perimetrul satului Nermed, constucțiile sunt dispuse de-a lungul râului cu același nume, afluent de dreapta a Carașului, iar localitatea Iabalcea, pe un platou piemontan, cu conducte morfologice slab conturate, este considerată a fi una dintre localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde râul înregistrează o irigație spre vest, străbătând transversal formațiunile calcaroase, până la Carașova situația se menține neschimbată. Afluenții recepționați de râul Caraș în zona superioară și medie a bazinului sunt: Distribuția modestă a arterei afluente în zonele de carst, pe cursul superior și parțial mediu al Carașului, se explică prin traversarea pachetului gros de depozite carbonate hidrosolubile, afectate
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
apărare împotriva principelui-episcop Franz von Waldeck, care înfrânge în mod sângeros regatul Täufer numit și „Noul Ierusalim”. Episcopul după victorie lasă zwingerul să fie reclădit în oraș servind astfel numai la apărarea orașlui împotriva acelor care traversau râul Ăă, un afluent al Emsului. Prin anii 1619 zwingerul este folosit că moară, în caz de nevoie cu posibilitatea de a instala o artilerie. Din anul 1619 zwingerul este transformat în închisoare, de prințul care a asediat cu succes orașul, propunerea inspectorului Teuto
Zwinger (Münster) () [Corola-website/Science/310348_a_311677]
-
Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
o bază pentru călătoria ce plănuia să o întreprindă. Prima sa mare călătorie o începe în 1853, urcând în amonte pe fluviul Zambezi fiind însoțit de 160 negri în 33 de bărci. Înaintează până la 12° latitudine sudică, pătrunde pe un afluent vestic și, la 11° latitudine sudică, depășind un interfluviu puțin înalt, intră în bazinul fluviului Congo, continundu-și drumul până pe țărmul Oceanului Atlantic la Luanda (31 mai 1854). După un scurt popas navighează la amonte pe râul Congo până la izvoarele sale, trece
David Livingstone () [Corola-website/Science/309131_a_310460]
-
familia sa în patrie (decembrie 1856), este numit consul la Quelimane și revine pe pământul Africii împreună cu soția, fiul și fratele său Charles (mai 1858). În cursul celei de a doua călătorii, explorează (1859) cursul inferior al fluviului Zambezi și afluentul său nordic Shire, descoperind cascada Murchison. Cartografiază pentru prima oară lacul Shirwa și cercetează mare lac Nyassa, căruia îi întocmește prima hartă exactă (1861). După moartea soției sale pe fluviul Zambezi în ianuarie 1862, își continuă călătoria explorând în continuare
David Livingstone () [Corola-website/Science/309131_a_310460]
-
Bucșani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Golească, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat. Comună se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătuta de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Marșa și spre est la Ogrezeni. Prin comună trece și calea ferata
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
Gorj, având granițe cu: A luat naștere în urma proceselor tectonice care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare. Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
curg radial , în direcții diferite . Râul Wanning în partea de sud a insulei este cel mai mare fluviu din Hainan . Acesta are lungimea de 350 km . Râul Nandu în partea de nord a insulei are lungimea de 314 km , si afluentul acestuia , râul Xinwu , are lungimea de 109 km . Râul Changhua în partea de vest are lungimea de 230 km , și răul Wanquan în partea de est are lungimea de 162 km . Evaporare în timpul sezonului uscat, în jurul zonelor de coastă reduce
Hainan () [Corola-website/Science/310539_a_311868]
-
Corbu (în maghiară: "Holló)" este o comună în județul Harghita, Transilvania, România, formată din satele Capu Corbului și Corbu (reședința). Este localizată între Munții Bistriței (Muntele Comarnicului) și Munții Giurgeului (subgrupa Munților Borsecului) și este așezată pe valea râului Bistricioara, afluent al Bistriței. Înspre sud de Capu Corbului se înalță creasta Corbu (1173 m) și la sud de Corbu - Muntele Corhan, iar înspre nord Vârful Batca Arsurilor (1385 m). Se învecinează direct cu Comună Tulgheș spre sud-est și Orașul Borsec la
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
și la sud de Corbu - Muntele Corhan, iar înspre nord Vârful Batca Arsurilor (1385 m). Se învecinează direct cu Comună Tulgheș spre sud-est și Orașul Borsec la vest precum și Bilbor spre nord-est. Rețeau hidrografica este formată de Răul Bistricioara cu afluenții acesteia: dispre vest Vinul Mare, dinspre nord pârâul Savului, Argintăria Satului și Barasău, dinspre sud pârâul Corbu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
fiind Nădlac. Conducta va traversa județele Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș, si Arad. Conducta va traversa 11 situri protejate, două parcuri naționale, trei rezervații natural, 57 de cursuri de apă, respective râurile Jiu, Coșuștea, Cerna, Belareca, Timiș, Bega, si Mureș, precum și afluenții acestora. Compania poloneză PGNiG anunțase că lua în calcul construirea unei conexiuni între Nabucco și Polonia. Pentru acest proiect, contribuția României stabilită inițial era de aproximativ 850 milioane de euro, plătibili în patru ani. Proiectul prevede tranzitarea României, pe o
Nabucco (gazoduct) () [Corola-website/Science/310597_a_311926]
-
sau în portugheză Vinho do Porto, , Porto sau de multe ori pur și simplu porto) este un vin portughez, vin fortificat, produs exclusiv în regiunea DOC Douro, regiune demarcata ale cărei hotare se întind până la malurile râului Douro și ale afluenților acestuia (Douro Valley) în nordul țării Portugal. Este de obicei un vin dulce, roșu, alb sau roze dar întâlnim de asemenea și vinuri de porto seci (dry) și extra-seci (extra dry) și este servit că un vin deșert. În cadrul UE
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluența văilor Coșuștei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta și afluenții săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviței și Bălții. Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricții importante. Se recomandă adâncimea minimă de fundare de 70-90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontată
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
poartă numele Șieu, localitate situată în partea estică a județului, în Depresiunea Maramureșului, la 83 km de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe cursul a doua râuri care o străbat< Iza, pe o distanță de 3 km, și răul Sieut, afluent al acestuia, ce udă hotarul satului pe o distanță de 7 km. Scurt istoric Primele descoperiri arheologice au fost făcute în anul 1913< atunci s-a descoperit un mare depozit de topoare cu disc, vârfuri de lănci, brățări, seceri precum și
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
Farcașa (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]