3,926 matches
-
ale miARN-urilor celular și viral. Cu alte cuvinte, nu trebuie să se creadă că doar miARN-ul viral „atacă“ obiective din componența celulei victimă ci și reciproca e posibilă: miARN-ul celular poate influența ciclul de multiplicare al virusului agresor prin „țintirea“ miARN-urilor virale. Un singur exemplu: miARN celulare 28, 125 b, 150, 223 și 382 atacă și pot schimba specificul de multiplicare al virusului HIV-1, contribuind la starea sa de latență prin acțiunea asupra '3 UTR viral (J.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1990 recunosc în cadrul procesului oncogenic trei stadii distincte: inițierea, promoția și progresia, fiecare cu caracteristici distincte. Deși aceste trei stadii au fost descrise inițial și bine studiate experimental în domeniul carcinogenezei chimice, ele sunt în general valabile și atunci când agentul agresor este un virus oncogen. A. INIȚIEREA a fost descrisă în premieră în 1947 de către I. Berenblum și P. Shubik. Cercetări ulterioare efectuate de mai multe echipe au arătat că celula „inițială“ nu este o celulă neoplazică, dar reprezintă primul pas
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este esențial în această etapă: dacă diviziunea celulei se produce înainte ca sistemele de reparare a ADN-ului lezionat să aibă timp să lucreze atunci, celulele fiice vor primi „ca zestre“ permanentă și ireversibilă leziunea ADN-ului produsă de factorul agresor asupra celulei mamă. Inițierea este un proces aditiv, dezvoltarea neoplazică depinzând în cazul carcinogenezei chimice de doza de agent inițiator. Astfel, creșterea dozei mărește incidența și numărul neoplaziilor rezultate. În același timp, creșterea dozei reduce perioada de latență. Nu toate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lui V. Shankaran? a) Mai întâi, că imunosupravegherea nu este o ficțiune a lui M.F. Burnet, ci o realitate. b) Apoi că reactivitatea sistemului imun, trezirea pentru luptă a elementelor sale, depinde de „zgomotul fizico-chimic“ pe care îl face antigenitatea agresorului. O antigenitate slabă, pe care macrofagele și celulele dendritice nu o sesizează, face ca celula neoplazică să nu fie recunoscută ca non-self, fapt care îi permite să se furișeze și să se multiplice ulterior în întreaga economie a organismului. c
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de proteaze (perforine și granzime) nu vor supraviețui. ele vor fi distruse prin apoptoză. (după R.A. Weinberg, A biology of cancer, garland Sci., USA, 2007). Recunoașterea antigenului, fagocitarea și descompunerea sa este o lege generală în apărarea imună împotriva unor agresori cu antigenitate bine marcată (bacterii, virusuri, heterotoxine, țesuturi non-self etc.). În cazul celulelor tumorale, induse sau nu de virusuri oncogene, recunoașterea poate fi „ocolită“ prin strategii de protecție ale acelor celule neoplazice. În mod clasic însă (al unei antigenități bine
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cuplează cu afinitate transportorul asociat cu prezentarea antigenului respectiv TAP, blocând astfel adeziunea peptidelor antigenice la molecula de MHC cl. I-a. 7.5.3.3. Anihilarea citotoxicității complement-dependentă Se știe că alexina (complementul) este nocivă pentru o serie de agresori, precum bacteriile și unele virusuri. Însuși numele de alexină e derivat din grecescul alexo = a apăra. Ca veritabilă armă de apărare, complementul se asociază cu moleculele de anticorpi legate de intrus (bacterie, virus, celulă non-self etc.) și-i perforează membrana
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
bacteriile și unele virusuri. Însuși numele de alexină e derivat din grecescul alexo = a apăra. Ca veritabilă armă de apărare, complementul se asociază cu moleculele de anticorpi legate de intrus (bacterie, virus, celulă non-self etc.) și-i perforează membrana. Astfel, agresorul este condus către moarte prin apoptoză. Într-un organism sănătos, celulele normale se protejează de acțiunea nocivă a complementului, prin exprimarea pe suprafața lor a unor factori anticomplement, care sunt niște proteine ce au primit numele de proteine reglatoare ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
responsive transcription factors), proteine capabile să modeleze activitatea genelor pentru interferoni. Din marea familie irfs, irf-3 și irf-7 sunt proteinele care conduc și reglează producția tipului I de interferon (cel implicat în mod eficace în răspunsul imun al celulei adresat agresorului viral. Virusul sarcomului Kaposi este însă capabil să codifice omologi ai factorilor irfs celulari (indicativ cirfs, c de la cellular). Acești analogi virali virfs (v de la virus) se interpun în lanțul de reacții chimice care, în mod fiziologic, duc la producția
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
destule lucruri inutile pentru el (IX 25) ; observă ironic că zărește deșertăciunea prin găurile mantiei purtată ostentativ de Antistene în semn de dispreț pentru bunurile lumești (XV 36) ; anunță calm, când este izbit cu piciorul de cineva, că își consideră agresorul tot atât de nedemn de a fi dat în judecată cum ar fi un măgar (VI 21) ; găsește că e firesc ca nobilul și viteazul Antistene să aibă o mamă de alt neam pentru că un astfel de om plin de calități nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numele de "Protocolul de la Geneva" și a cărui noutate o constituie recurgerea la arbitrajul obligatoriu. Orice diferend internațional trebuia supus judecății Curții Permanente de Justiție sau arbitrajului Societății Națiunilor. Statul care ar refuza un astfel de sprijin ar fi considerat agresor și ar trebui să suporte sancțiuni inclusiv militare din momentul în care acestea ar fi aprobate de două treimi din Consiliu. Protocolul a fost semnat de zece state printre care Cehoslovacia și Franța. Dar opoziția Marii Britanii duce pînă la urmă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
șase luni cu anexarea acestei țări, al cărei împărat va fi din mai 1936 regele Victor-Emanuel. Dar Etiopia era un stat independent, membru al Societății Națiunilor. Sesizat de negusul Hailé Sélassié28, Consiliul acestei organizații hotărăște să considere Italia drept stat agresor și să-i aplice sancțiuni economice a căror suveranitate, guvernul Laval încearcă să o limiteze pentru a menaja atît Londra cît și Roma. Sancțiunile vor afecta mai ales consumul zilnic al italienilor, dar armatele lui Mussolini nu vor fi lipsite
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în sfîrșit, încercarea de a se apropia de țările din Est, concretizată de călătoria în URSS din vara lui 1966, ca și din recunoașterea Chinei populare și de pledoaria ținută în unele cercuri militare nu neapărat îndreptată numai împotriva eventualului agresor din Estul Europei. Nimic din toate acestea nu arată totuși că generalul de Gaulle ar fi nutrit vreo dorință de a răsturna alianțele și nici de a scoate Franța din Pactul Atlanticului de Nord. Din contră, în timpul crizelor grave în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
întruniri publice. Guvernul se enervează și procedează cu violență. Într-una din zilele lunii mai, d. Emil Frunzescu, actual șef al stenografilor de la Senat, pe atunci corector la ziarul Epoca, este atacat în strada Regală, alături de hotel Union și bătut. Agresorii erau agenți ai poliției. Acest atentat, cu totul nemotivat, enervează și mai mult opinia publică. În Cameră, Tache Ionescu, până atunci guvernamental, interpelează guvernul și declară că, dacă se va dovedi că agresorii fac parte din poliție, îi va fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
strada Regală, alături de hotel Union și bătut. Agresorii erau agenți ai poliției. Acest atentat, cu totul nemotivat, enervează și mai mult opinia publică. În Cameră, Tache Ionescu, până atunci guvernamental, interpelează guvernul și declară că, dacă se va dovedi că agresorii fac parte din poliție, îi va fi rușine să mai facă parte din majoritate. Peste câteva zile Tache Ionescu era în opoziție. Nicolae Fleva trece, fără tranziție, în opoziția violentă, iar la Cameră atacurile îndreptate împotriva guvernului irită majoritatea și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
istoria contemporană. Bucovina nu făcuse niciodată parte din împărăția țarilor. În fond, Sovietele aplicau testamentul lui Petru cel Mare: a lua teritorii este nu numai potrivit acestui testament, dar mai cu seamă potrivit instinctului rusesc. Convenția de la Londra asupra definiției agresorului nu a fost pentru Rusia sovietică altceva decît "un petec de hîrtie". A semna tratate, fără a avea intenția de a le respecta vreodată, este pentru leninism un mod de politică internațională mărturisit, un mijloc de a păcăli, prescris de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pace, Rusia dezarmează sufletele națiunilor, care neînțelegînd că trebuie să lupte, să sufere, să moară înainte ca să se supună, în mod pasiv, la sclavie, cad victime propriei lor dorințe de pace. Slăbiciunea, timiditatea și incapacitatea oamenilor de la conducere încurajează pe agresor și duc la asasinatul nației lor. Dacă se recunoaște că Rusia nu va renunța niciodată la scopul de dominație mondială, cum se poate explica politica de pasivitate, indecizie și concesiuni continue, practicată de lumea liberă? Dacă este adevărat că Rusia
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
central, iar, ca o consecință fatală, pierderea mobilității piciorului drept din spate. Din statura falnică a unui Spartacus canin, cu mers elastic, ținându-și coada dreaptă ca un semn indubitabil al independenței depline și ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase, oribile, ca ultimul handicapat din specia canidelor. Era ca și cum l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
poate un om sănătos, un om normal, echilibrat și lucid să pună în practică o asemenea absurditate??! Cum??! Când reacția firească și logică este aceea de apărare a persoanei sale și a celor din familia lui, precum și de luptă împotriva agresorului? Cum??! Să-i binecuvântez pe dușmanii mei?? Orice om rațional și cu picioarele pe pământ ia urgent măsuri de contracarare împotriva atacatorului. Să mă rog pentru cei ce mă prigonesc??! Cui să mă rog? Și de ce să mă rog? Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de refugiați. “Răstignirea României“ și “Golgota Refugiaților“ se constituie într-un act de acuzare la adresa agresorilor și ocupanților, cât și pentru acel Occident de la care am așteptat “izbăvire“, dar ne-am ales doar cu speranțe înșelate.
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
care l-au căpătat... și mari scriitori care nu au avut parte de el. Deci, să nu ne lăsăm obsedați. A.B.Care este "secretul tinereții fără bătrânețe"? Nu, nu sunt puternică. Sunt, cum am mai spus, infantilă deci vulnerabilă. Agresorii (chiar călăii) mă cruță fiindcă nu sunt un adversar pe măsură lor. A.B.Ce rol au jucat marile iubiri din viață Dvs., povestiți. Iubirile? În afară de procentul de fericire până la extaz și de suferință atroce le datorez zecile de poezii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum 'torționar' sau 'călău', preferând formule ca 'agresor' sau 'bătăuș'. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul 'torționar' este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a calomnia ori discredita supraviețuitori: fie din rea-intenție, fie din lipsa de informații asupra destinului lor în acțiune; or, prezentul volum își propune doar să prezinte evenimentele cât mai aproape de realitate. Ne-am oprit, pentru studiul nostru, la termenii de 'agresor' ori 'bătăuș', pe care îi considerăm mai indicați în acest caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, 'fenomenul Pitești', este vagă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-ne de acest ultim argument, refuzăm și termenii de 'reeducare' ori 'demascare', găsindu-i cât se poate de nepotriviți pentru a sugera realitățile Piteștiului. Nu e de prisos să arătăm că acești doi termeni au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în cazul evenimentelor din Suceava și Târgșor, prezentate ca 'reeducare' (însă numai între ghilimele), care au constituit doar forme incipiente și, extrem de important, lipsite de agresivitate fizică. În rest, după cum s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alții, precum și prin tratamentul dur și degradant la care erau supuși de către gardieni. Odată aduși în această stare, ei erau introduși în camere unde se aflau și o serie de alți deținuți, care fuseseră prelucrați deja și lucrau în folosul agresorilor, dar care se prefăceau a le fi prieteni, provocându-i la discuții amicale despre regimul aspru, despre familia lăsată în libertate și activitatea lor politică. Victimele, ale căror unice contacte în ultimele luni se rezumaseră la strigătele gardienilor când erau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia de la două-trei zile la câteva săptămâni, în funcție de numărul de deținuți din cameră, de cantitatea informațiilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]