122,471 matches
-
Această lege 18/1991 privind fondul funciar nu a fost corelată cu alte legi, care ar fi trebuit să sprijine înființarea unor asociații agricole particulare și utilarea lor cu ajutorul unor credite cu dobânzi mici. Astfel, s-a ajuns la o „agricultură atomizată” prin fărâmițarea excesivă și permanentă a terenurilor agricole. Chiar și așa, legea amintită a avut în dese cazuri o aplicare defectuoasă, dând naștere unor procese civile costisitoare și îndelungate. România avea nevoie în 1990 de măsuri ferme și clare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
prin firmele lui Adrian Costea: «Cum nu aveți motorină, eu v-am făcut rost de motorină, voi nu o ridicați », a rostit amenințător de la prezidiu Ion Iliescu. Șeful statului se referea la contractul cadru, încheiat în februarie 1992, între Ministerul Agriculturii și firma «Comexrom », pentru importul a 600000 tone motorină [...] și cei 17 milioane de dolari dați de BIRD pentru agricultură, deturnați în avantajul «filierei Costea ». [...] Iată cum printr-un ordin dat de Ion Iliescu într-o ședință de lucru de la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a rostit amenințător de la prezidiu Ion Iliescu. Șeful statului se referea la contractul cadru, încheiat în februarie 1992, între Ministerul Agriculturii și firma «Comexrom », pentru importul a 600000 tone motorină [...] și cei 17 milioane de dolari dați de BIRD pentru agricultură, deturnați în avantajul «filierei Costea ». [...] Iată cum printr-un ordin dat de Ion Iliescu într-o ședință de lucru de la Ștefănești a început scurgerea de valută către Adrian Costea. Numai într-un prim contract, statul român a pierdut 5547085 dolari
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de carbon (CO) au căpătat concentrații sporite în atmosferă. Efectul apare cel mai evident în marile orașe ale lumii, unde circulă milioane de mașini de toate tipurile și există fabrici poluante. Reziduurile toxice explică «ploile acide» care au compromis adeseori agricultura, pomicultura și chiar sănătatea oamenilor și animalelor. Mai mult decât atât, s-a observat o creștere masivă a defrișărilor de păduri, fără a fi reîmpădurite și fără a se face o exploatare rațională a acestora (considerate pe drept cuvânt «plămânii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poate fi combătut pur și simplu prin ameliorarea învățământului și a calificării profesionale;” Atât în țările bogate, cât și în cele sărace, pe măsură ce se intensifică concurența pentru resurse naturale, spațiu și depozitarea reziduurilor, acei oameni care s-au întreținut din agricultură și pescuit la scară mică, precum și din alte activități productive bazate pe resurse naturale descoperă că acestea le sunt luate pentru a servi câtorva, iar ei sunt lăsați să se descurce singuri. Cei fără putere economică se trezesc că împrejurimile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și chiar între reformele promovate. Cât privește sfera economică, este necesară o nouă atitudine una pozitivă -, față de sectorul privat și inițiativa privată. Trebuie sprijinite mai ales acele sectoare în care România are șanse să se afirme în plan internațional: turismul, agricultura, informatica ș.a. Reformele trebuie accelerate iar atacul îndreptat împotriva întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să înceteze. În Occident, acestea reprezintă două treimi din ponderea întreprinderilor, asigurând cele mai mari venituri la bugetul de stat și o clasă socială de mijloc
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de investiții, care în final să absoarbă o parte din forța de muncă. Programele de dezvoltare regională și strategia de dezvoltare pe termen mediu a României vor trebui puse în aplicare și supravegheate îndeaproape pe viitor pentru a avea succes. Agricultura și turismul sunt și ele sectoare importante. Nivelul de trai depinde în mare măsură și de prețul produselor alimentare. Deci trebuie sprijinit sectorul agricol și cel zootehnic printr-o altfel de politică decât cea precedentă (a subvențiilor și cupoanelor neînsemnate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în comun pământul, cu utilaje moderne și semințe de calitate, cu tehnologii noi performante. În acest fel va înceta fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole și exploatarea lor rudimentară. Specialiștii au căzut de acord mai ales în Occident că rentabilitatea în agricultură se obține pe suprafețe mai mari de 5 hectare. Având în vedere și faptul că se constată o oarecare migrație a oamenilor din mediul urban în cel rural, cu atât mai mult se impune valorificarea eficientă și completă a terenurilor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
daci, care s-au născut pe aceste meleaguri. Ei nu se temeau de nimic în afară de Dumnezeul lor, numit Zamolxe. Dacă în perioada comunismului, conducătorii se ocupau de toate iar oamenii muncii își vedeau strict de treburile lor în uzine, în agricultură, și în alte domenii, acest fapt a condus la neimplicarea cetățenilor în viața publică. Același partid și aceleași rânduri scrise în ziare nici nu încurajau spiritul civic. De aceea, constatăm în zilele noastre o acută lipsă a conștiinței civice. Românii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
instituții ale statului și chiar în firmele de stat. Să votăm în schimb pe acei oameni inimoși, care vor să facă cu adevărat ceva pozitiv (cum ar fi retehnologizări ale industriei viabile, reducerea economiei subterane și șomajului, subvenționarea inteligentă a agriculturii și altor ramuri importante, chiar strategice - controlul averilor și multe altele. Votul nostru nu-i nicidecum un bilet tras la Loterie. În alegerile democratice trebuie să învingă cel mai bun și nu cel care impresionează mai mult. Rațiunea trebuie să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
clipă dezorientată, întinzând mâinile în gol, văzând cum se volatilizează cărucioarele pe rotile; apoi e și ea înghițită de neant. De la consum, trec la producție: suprim industria, ușoară și grea, fac să dispară materiile prime și sursele de energie. Și agricultura? Adio și cu ea! Și ca să nu se spună că mă-ntorc la o societate primitivă, elimin și vânătoarea și pescuitul. Natura... Ah, ah, să nu credeți că n-am înțeles că povestea cu natura e altă impostură: să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
loc în care se strâng hippioții și fumează dagga, ceea ce nu era cazul aici. Erau cu toții foarte serioși și nu intenționau decât să cultive legume într-un sol foarte uscat. Ideea fusese a lui Burkhardt, neamțul. Credea că poate îmbunătăți agricultura din ținuturile secetoase cum sunt acelea din Botswana și Namibia, cultivând legume sub niște plase umbroase și irigându-le cu picături de apă de pe sfoară. Poate ați văzut procedeul, Mma Ramotswe: sfoara iese dintr-un furtun subțire și picătura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de domnul Benedek și evident și de domnul Brener), care‑și Înștiința cititorii despre logodne, decese, incendii ale pădurilor, crime, despre prețul lemnului, al pielii și al cerealelor. (Ziarul mai publica alături de știri oficiale și poezioare bucolice, articole instructive privind agricultura, ca și un Îndreptar legislativ, ca și relatări de la cursele de cai din Budapesta, apoi despre răscoalele din Grecia și despre loviturile de palat din Serbia.) Tot În acel ziar de pe vremea domniei lui Franz Joseph vom da de unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Sankt‑Petersburg, ediție Suvarin (fără dată); Melhior de Vogüe: Les grandes maâtres de la littérature russe (vol. 55, 56 și 65), 1884; Jurnalul de campanie al unui ofițer rus, editor I. Lajecinikov, Moscova, 1836; Lucrările Societății de economie liberă pentru dezvoltarea agriculturii În Rusia, Sankt‑Petersburg, 1814; Corespondența lui N.V. Gogol, sub Îngrijirea lui Senkor, Moscova, fără anul apariției; D.I. Zavalișin: Însemnări ale decembriștilor, 1906 (cu dedicația lui Zavalișin către Ipolit Nikolaievici Belogorcev) și, În sfârșit, o carte legată grosier În piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și are o sută cincizeci de pogoane de teren arabil, pe care îl dă în arendă fermierilor din împrejurimi, fiindcă scrierea unor scenarii de televiziune bine plătite îi ia prea mult timp că să se mai ocupe în persoana de agricultură. Și totuși e limpede că lumina zilei că se vede în postura de fermier prin felul în care se plimbă cu nasul pe sus pe domeniu, cu blugii Ralph Lauren băgați în cizmele de cowboy cu tocuri înalte. Țocurile îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nu prea am multe de spus, doar că sunt cel mai bătrân de pe planetă. Dar soție, ai? Nu, pe Marte nu există femei. Și nu vă temeți că după ce veți muri planeta va fi pustie? Nu, pentru că noi nu murim. Agricultură aveți? Nu. Și atunci cu ce vă hrăniți? Cu higrocoți, mai bine-zis cu niște microorganisme pe care le preparăm special. Și le întinse imediat o farfurie pe care se aflau un fel de chifteluțe incolore. Serviră amândoi și ziaristul exclamă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
v-au plăcut! Da de băut, ce beți? Fluidul, obținut prin distilarea hidrocoților. Interesant, foarte interesant! Și ce-ați dori să faceți pentru viitor? Noi, marțienii, avem planuri mari. Vrem mai întâi să facem un soare artificial, apoi să inventăm agricultura, să construim orașe suspendate... Foarte interesant și sperăm că veți reuși tot ceea ce v-ați propus. Mulțumesc pentru acest interviu, în numele tuturor locuitori planetei noastre. Sper că nu v-am deranjat... Nu, ba chiar mi-a făcut plăcere vizita dumneavoastră
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Constantin Brâncoveanu. Întâlnirea ambasadorului Radu Homescu cu Patriarhul Bartolomeu I, la Ierusalim, avea să confirme eficiența acestor demersuri. Organizarea vizitei oficiale în Israel a domnului Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților (5-10 martie 1994), precum și a vizitelor miniștrilor deținători ai portofoliilor agriculturii (septembrie 1991 și mai 1993), transporturilor (ianuarie 1994 și mai 1995), educației (martie 1992 și ianuarie 1994), Consiliului pentru coordonarea strategiei și reformei economice (octombrie 1994), comerțului (noiembrie 1994), internelor (decembrie 1994), tineretului și sportului (decembrie 1994), sănătății (ianuarie 1995
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acoperi nevoile de informare ale amplelor comunități israeliene ale originarilor din România. A reușit să obțină un număr important de burse de studiu la cele mai importante și recunoscute instituții israeliene (universități, spitale, institute de cercetare etc.), în domeniile medicinii, agriculturii, studiilor de limbă ebraică, științe politice, biblioteconomiei etc. Totodată, a susținut înființarea în România a centrelor de studii ale iudaismului și limbii ebraice în cadrul Universităților din București și Craiova. A stimulat și încurajat realizarea în țară a asociațiilor de prietenie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dinamizare a raporturilor bilaterale exprimată prin vizite în țara noastră a președintelui Tunisiei, președintelui Adunării Naționale, ministrului justiției și ale unor alte înalte personalități tunisiene, iar din partea română, a președintelui Marii Adunări Naționale, ministrului afacerilor externe, președintelui Consiliului Superior al Agriculturii, președintelui Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă ș.a. Cu prilejul acestor vizite, au fost semnate diferite documente vizând lărgirea colaborării în domeniul economic, prin efectuarea de către partea română de lucrări geologice, livrarea de echipamente, asistență tehnică în domeniul minier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Lectori" București, organizat de Ministerul Învățământului. Limbi străine: italiana, franceza, germana. Activitatea didactică și științifică Asistent universitar și apoi lector universitar la Institutul Agronomic Iași (1953 1956). Comunicări științifice în cadrul Filialei Iași a Academiei Române, 1954, privind dezvoltarea și industrializarea agriculturii românești; Articole în revistele "Lumea", "România de azi" (versiunea franceză, rusă), interviuri la radiodifuziunea română, în perioada 1974-1990, privind politica și relațiile externe ale României; Membru în colectivul condus de Acad. Tudorel Postolache, pentru elaborarea Tratatului de Economie Mondială. În calitate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ambasador în Republica Federală a Germaniei, a reprezentat România la: A XII-a Conferință internațională a tinerilor diplomați cu tema "Interesul național și responsabilitatea internațională" (30 iulie 9 august 1958, Clarens, Elveția); Sesiunea Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (F.A.O) Roma 1960, prilej cu care România a fost primită membră a acestei organizații; Conferința Internațională pentru protecția artiștilor, interpreților executori și producătorilor de fonograme și organismelor de radiodifuziune (Roma 1961); Conferința internațională pentru Tineret organizată în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pune la punct programul și unele aspecte de protocol. Cu ocazia turneului au fost semnate și câteva acorduri de cooperare (nu multe, deoarece majoritatea fuseseră semnate în anii anteriori), s-au mai constituit unele societăți mixte, în special în domeniul agriculturii și al exploatării resurselor naturale (marea majoritate a acestora au dat faliment după câțiva ani). Primirile au fost peste tot fastuoase, au fost organizate multe acțiuni protocolare la care cei din "eșalonul doi" erau ținuți la distanță de cuplul prezidențial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
600.000 și un milion de tone de fosfați, în contul lucrărilor portuare; se livra armament necesar Marocului. Un mare număr de specialiști acordau asistență tehnică 400 de profesori, 120 de medici și grupuri mai mici de alți specialiști (în agricultură, în foraje petroliere etc.), ceea ce a făcut ca numărul de români care lucrau în Maroc, cu familiile lor, să ajungă la aproape 1500, răspândiți pe întreg teritoriul marocan, în toate provinciile. Ambasadorul român se întâlnea cu specialiștii, făcea vizite Guvernatorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizitate în eforturile de apropiere și integrare a României în structurile politice, economice și de securitate ale Europei occidentale. Dintre cele mai importante acțiuni, se pot menționa: vizite reciproce la nivelul Parlamentului, miniștrilor de externe, comerțului și cooperării economice internaționale, agriculturii, apărării naționale, învățământului și cercetării științifice, justiției; consultări periodice, pe teme politice, economice, juridice, culturale, sociale etc. de interes reciproc; consultații și asistență tehnică specială acordată Ministerului Muncii din România în probleme privind formarea prețurilor, salariilor, gestionarea problemelor sociale etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]