7,003 matches
-
nerațională, nerespectarea orei de culcare, nepriceperea de a învăța, surmenajul, dificultăți în activitatea de studiu, obișnuința de a ocoli greutățile, relațiile conflictuale cu colegii, orientarea școlară și profesională deficitară, b) cauze de ordin familial: neînțelegeri între părinți, îmbolnăviri, starea de alertă și superprotecție din partea unuia dintre părinți, dezinteresul pentru situația școlară a elevului. O expunere mai sistematică a factorilor reușitei școlare se prezintă astfel: a)Structura familiei. Sunt favorabile familiile închegate, echilibrate afectiv, care pot oferi condiții materiale și pot fi
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Austria, nu mai puteau fi armonizate. Astfel că demersurile sale au eșuat 160. Concomitent, declanșarea noii crize orientale ca urmare a invadării Egiptului de către o armată franceză, comandata de generalul Napoleon Bonaparte, la 1 iulie 1798, a sporit gradul de alertă și al diplomației engleze. Guvernul britanic nu ignoră, desigur, consecințele pe care le-ar fi antrenat asupra pozițiilor sale strategice și a intereselor sale economice din Marea Mediterana și, respectiv, din India, instalarea controlului Franței asupra Egiptului. De aceea, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
et peu utiles" (s. Ven.C.)131. Deși nu a fost contactat, în mod oficial, de ambasadorul francez, Nils Gustaf Palin constată intensificarea zvonurilor privind realizarea unei alianțe între Franța, Suedia și Poartă Otomană, ceea ce ii ținea în stare de alertă pe reprezentanții diplomatici, al Rusiei 130 Cf., raportul său din 25 noiembrie 1806, în loc. cît., doc. nr. 56. 131 Loc. cît. și al Austriei, îngrijorați de posibilitatea ca Poartă să fi acceptat o astfel de idee132. Pentru a evita orice
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
diplomația franceză să fi reușit să determine Poartă Otomană să încheie mult așteptată alianță ofensiva cu Franța a sporit, după pacea impusă de această din urmă Austriei, la Pressburg, la 26 decembrie 1805, a determinat diplomația engleză să intre în alertă. Pentru a contracara o asemenea perspectiva, și-a întețit intrigile în rândul cercurilor conducătoare otomane, încercând să câștige cât mai mulți aderenți pentru partida antifranceză. Totodată, nu a ezitat să amenințe cu o posibilă intervenție militară directă împotriva Imperiului Otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de consecință, instaurarea unui nou sistem politic european, care să-l înlocuiască pe cel ce fusese impus de Napoleon Bonaparte, Marile Puteri au decis convocarea unui Congres la Viena. Un nou motiv, așadar, pentru Poartă Otomană de a rămâne în alertă, de vreme ce nu era la curent cu dezbaterile acestuia, întrucât, după cum se știe, nici nu a fost invitată să participe. Ea își punea, totuși, speranțele în posibilitatea ca Austria să-i apere interesele, în raport cu Rusia, speranțe susținute de angajamentul luat de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
art. I pct. 1 din această ordonanță, ale art. 23 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 686 din
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 686 din 22 iulie 2025 Marian Enache - președinte Mihaela Ciochină - judecător Cristian Deliorga - judecător Dimitrie-Bogdan Licu
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său, a prevederilor art. 2, ale art. 4 alin. (1) și ale art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020 și a Hotărârii Parlamentului nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Richard Mocko într-o cauză
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
art. 2, ale art. 4 alin. (1) și ale art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020 și a Hotărârii Parlamentului nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Richard Mocko într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 532D/2022
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
35. Se susține că prin Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020 s-a anulat art. 4 alin. (3) și (4) din Lege, arătându-se că Guvernul nu poate emite o hotărâre de instituire a unei stări de alertă pe teritoriul României, care apoi să fie aprobată sau anulată prin suprascriere de către Parlament, în acest mod nefiind respectat principiul separației puterilor în stat. Guvernul este executivul ce instituie măsuri pentru reducerea unor drepturi fundamentale, iar, potrivit reglementărilor referitoare
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
care trimite la „nivelul de gravitate manifestat sau prognozat“. În susținere este invocată și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015. ... 43. În ceea ce privește art. 2 din Lege, autorii arată că starea de alertă este un termen juridic „alienat“, nefiind prevăzut în Constituție, și care încearcă să înlocuiască starea de urgență. Există o similitudine între definiția stării de urgență, așa cum a fost reținută de Comisia de la Veneția în Raportul adoptat la Strasbourg
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
care încearcă să înlocuiască starea de urgență. Există o similitudine între definiția stării de urgență, așa cum a fost reținută de Comisia de la Veneția în Raportul adoptat la Strasbourg în data de 19 iunie 2020, și definiția stării de alertă, așa cum reiese din textul de lege criticat. Guvernul poate doar să declare o stare de urgență, dar nu poate emite hotărâri care restrâng drepturi, declararea stării de urgență necesitând aprobarea Parlamentului. ... 44. Referitor la art. 4 din Lege, se
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
de lege criticate, Guvernul instituie măsuri excepționale, la propunerea ministrului afacerilor interne. Aceste reglementări încearcă să înlocuiască autoritatea executivă a Președintelui prin autoritatea ministrului afacerilor interne și cea legislativă a Parlamentului prin autoritatea executivă a Guvernului. Așadar, instituția stării de alertă reprezintă o încălcare a statului de drept. Amintește și că, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, Parlamentul nu poate institui reglementări în afara Constituției, creând o instituție nouă, starea de alertă, ci trebuia, proporțional cu situația dată, să reglementeze
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
autoritatea executivă a Guvernului. Așadar, instituția stării de alertă reprezintă o încălcare a statului de drept. Amintește și că, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, Parlamentul nu poate institui reglementări în afara Constituției, creând o instituție nouă, starea de alertă, ci trebuia, proporțional cu situația dată, să reglementeze regimul unei stări de urgență prin lege, după ce Președintele a instituit-o, în termen de 5 zile de la instituire. ... 45. Guvernul nu poate restrânge drepturi în cadrul stării de alertă
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
alertă, ci trebuia, proporțional cu situația dată, să reglementeze regimul unei stări de urgență prin lege, după ce Președintele a instituit-o, în termen de 5 zile de la instituire. ... 45. Guvernul nu poate restrânge drepturi în cadrul stării de alertă definite în art. 2 din Lege, așa cum se reglementează în art. 4 alin. (1) al aceleiași legi, starea de alertă fiind un termen juridic care nu se regăsește în Constituție. În cazul prevăzut la art. 4 alin. (1) din
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
-o, în termen de 5 zile de la instituire. ... 45. Guvernul nu poate restrânge drepturi în cadrul stării de alertă definite în art. 2 din Lege, așa cum se reglementează în art. 4 alin. (1) al aceleiași legi, starea de alertă fiind un termen juridic care nu se regăsește în Constituție. În cazul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Lege, Guvernul instituie măsuri pentru reducerea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la educație, dreptul la libera circulație. Guvernul instituție măsuri excepționale
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
ministrului afacerii interne. Aceste reglementări încearcă să înlocuiască autoritatea executivă a Președintelui prin autoritatea ministrului afacerilor interne și cea legislativă a Parlamentului prin autoritatea executivă a Guvernului. ... 46. Se încalcă standardele constituționale de calitate a legii, deoarece noțiunea stare de alertă este imprecisă și neclară. Autorii consideră că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, se impune constatarea neconstituționalității și a art. 4 alin. (1) și (2) și (6) din Lege, deoarece a fost eliminată însăși
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
neclară. Autorii consideră că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, se impune constatarea neconstituționalității și a art. 4 alin. (1) și (2) și (6) din Lege, deoarece a fost eliminată însăși instituția stării de alertă. În plus, consideră că prevederile criticate impun o obligație generală de a respecta un număr nedefinit de norme, greu de identificat, și stabilesc sancțiuni contravenționale, dar fără să identifice fapte concrete pentru care acestea sunt stabilite. ... 47. Se consideră că
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
adoptate exclusiv de către Parlament, prin lege, și de către Guvern, prin ordonanțe simple. ... 50. Faptul că, spre deosebire de actul Președintelui de instituire a stării de urgență care este supus aprobării Parlamentului, măsurile de restrângere luate în stare de alertă prin hotărârile Guvernului nu sunt supuse aprobării Parlamentului reprezintă o excepție inadmisibilă de la principiul supremației Constituției. ... 51. În continuare, autorii excepției susțin că starea de alertă este o noțiune care nu poate avea eficacitate juridică, deoarece pandemia, ca stare
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
urgență care este supus aprobării Parlamentului, măsurile de restrângere luate în stare de alertă prin hotărârile Guvernului nu sunt supuse aprobării Parlamentului reprezintă o excepție inadmisibilă de la principiul supremației Constituției. ... 51. În continuare, autorii excepției susțin că starea de alertă este o noțiune care nu poate avea eficacitate juridică, deoarece pandemia, ca stare de fapt, nu a fost validată din punct de vedere juridic, nu a fost „legalizată“. Ca atare, acțiunile de restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale sunt
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională, dacă este învestită. Legea deleagă ministrului afacerilor interne competența de a efectua analiza respectării condițiilor impuse de art. 53 din Constituție și de a propune declararea, prelungirea, încetarea stării de alertă, iar Guvernului instituirea, prelungirea, încetarea acestei stări și, totodată, măsurile de restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale. Aceste aspecte contravin art. 61 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care restrângerea drepturilor fundamentale poate fi dispusă numai prin lege, pentru
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
5 alin. (3) lit. a) și art. 6 lit. c) din Lege, că se încalcă și art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece acordă hotărârilor Guvernului aceeași forță juridică pe care o au legile. ... 54. Măsurile adoptate în starea de alertă sunt contrare condiției prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, aceea ca restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți să fie necesară într-o societate democratică, deoarece sunt mai restrictive chiar și decât măsurile luate în starea de urgență și
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
intră în contradicție cu Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă, care impune măștile doar în spații publice închise, spații comerciale, mijloace de transport în comun și locuri de muncă. Potrivit prevederilor art. 108 alin. (3) din Constituție, Guvernul are abilitatea de a emite acte normative cu putere de lege numai
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
Curtea Constituțională și continuă să producă efecte juridice conform normelor de tehnică legislativă din Legea nr. 24/2000, fiind cadrul legislativ de instituire a unor măsuri juridice de restrângere a unor drepturi, în temeiul căruia se aplică prelungiri ale stării de alertă“. ... 74. Prin Lege legiuitorul s-a îndepărtat de la orice reguli de adoptare a legilor, stabilind în cuprinsul acesteia niște măsuri care nu pot fi încadrate în noțiunea de norme, deoarece le lipsește tocmai structura trihotomică impusă de Legea nr.
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, și (iv) Hotărârea Parlamentului nr. 5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]