2,596 matches
-
fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor comune, pe care, inventariindu-le ca un scrib alexandrin, autorul le și persiflează”. Asemănătoare cu Dicționar onomastic e Bibliografia generală, alt repertoriu fantezist și parodic, de asemenea cu obiect fictiv, ale cărui „articole” - care, de data aceasta, nu sunt dispuse alfabetic - s-ar defini ca niște recenzii sau rezumate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
dintre etape să poată fi realizate activitățile esențiale pentru ca pe ansamblu să fie atinse obiectivele dorite. O etapizare practică aproximativă a procesului de selecție ar putea fi următoarea: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 1.4. Procesul de selecție a candidaților (Prelucrare după Alexandrina Deaconu, op. cit., p. 220.) Din fiecare etapă se obțin informații specifice, utile pentru alegerea candidatului cel mai bun, care va primi decizia de angajare. În funcție de numărul candidaților și structura posturilor ce urmează să fie ocupate, schema de mai sus poate
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ani: Specializarea: b. Experiență: Tip: Număr de ani: c. Competențe speciale d. Aptitudini speciale Informații suplimentare. Precizați informația suplimentară neinclusă În nici unul dintre punctele anterioare și pe care dumneavoastră o considerați importantă În descrierea postului dumneavoastră. Semnătura lucrătorului Data Sursa: Alexandrina Diaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 200 Anexa 3 Chestionar de analiză a postului (PAQ) (exemplu În formă restrânsă) Nr. Întreb. Cod Elementul de muncă 1. Intrarea informației 1.1. Surse de informație ale
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
lucra cu oamenii, inteligență, capacitate În a sesiza, accepta și aplica NOUL, talent, fler, intuiție etc. 2.3. Cerințe specifice: absolvirea, după 1989, a unui curs de perfecționare managerială; absolvirea, după 1989, a unui curs post-universitar În domeniul economico-financiar. Sursa: Alexandrina Deaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 202. Anexa 5 FIȘA POSTULUI Referent marketing - Sucursală Bancă I. Denumirea postului: Referent marketing Poziția În COR (Clasificarea Ocupațiilor din România): 244104. Obiectivele specifice ale muncii: promovarea imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Editura Economică, București, 2002. Chișu, Viorica Ana, Manualul specialistului În resurse umane, Casa de Editură IRECSON, București, 2002. Chivu, Iulia, Dimensiunea europeană a managementului resurselor umane, Editura Luceafărul, București, 2003. Cole, G.A., Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000. Deaconu, Alexandrina et al., Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002. Dragomir, Gheorghe, Productivitatea muncii, Editura Universitaria, Craiova, 1997. Emilian, Radu (coord.), Managementul resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2003. Gavrilă, Tatiana, Lefter, Viorel, Managementul general al firmei, Editura Economică
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia „este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 5, Editura Institutului
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia „este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 5, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (IBMBOR), București, 1982
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 44.1., în PSB, vol. 5, p. 256. footnote>. Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori. Prigoana împotriva creștinilor a vădit cete întregi de mucenici Marele Origen dorea să fie un mărturisitor, mai curând
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
face-o”<footnote Origen, Din comentariul la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 7, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 55. footnote>. În același gând este și Clement Alexandrinul care scrie. Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă» (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâțat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu Faust la Operă își revărsa imediat explozia cristalină în toate sălile pariziene. Un teatru adevărat presupunea pentru noi clinchetul ușor al enormului ciorchine de sticlă, destul de copt ca să se desprindă din tavan la răsunetul unei fiorituri sau al unu alexandrin... Cât despre adevăratul circ parizian, știam că acolo îmblânzitorul era întotdeauna sfâșiat de fiare - ca acel „negru cu numele Delmonico”, atacat de cele șapte leoaice ale sale. Charlotte lua aceste informații când din cufărul siberian, când din amintirile ei din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
G-R); „strălucirea slavei și chipul ființei Lui” (BS); „oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui” (C); „splendor gloriae et figură substantiae eius” (Vg); „resplendissement de șa gloire, effigie de șa substance” cu notă „Ces deux métaphores empruntées à la théologie alexandrine de la Sagese et du Logos, Sg 7, 25-26, expriment l’identité de nature entre le Père et le Fils autant que la distinction des personnes. Le Fils est le «resplendissement» ou le reflet de la gloire lumineuse (cf. Ex 24, 16
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Adelaide, În Oceanul Indian. Împreună cu afluentul său principal, Darling, reprezintă singurul sistem fluvial major din Australia 28. În perioada marilor secete (1800, 1950) s-a Întâmplat ca fluviul să sece, dar și așa din cauza barajelor construite (1940) Între Coorong și Lacul Alexandrina care au Împiedecat contactul dintre apa oceanului și cea a lacului și extragerii apei pentru irigații s-a redus foarte mult debitul, existând riscul secării acestei lagune, ceea ce ar fi un dezastru ecologic pentru miile de păsări ce migrează aici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Încadrată de Câmpia Riverina din New South Wales la nord și de câmpiile din partea de nord a districtului Victoria, la sud. Pe ultimii 650 km, Murray străbate sudul Australiei printr-o serie de defileuri adânci separate de lacuri superficiale (Lacul Alexandrina), trece prin Laguna Coorong, mărginită de dune de nisip impresionante (145 km lungime) și se varsă În Oceanul Indian (Petre Gâștescu, Fluviile Terrei, Editura CD Press, 2009, p. 227). 29 Smithsonian, Terra, p. 331. 24 Cascada Wallaman este o panglică de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei au refuzat. În comună rămâne moștenitoarea moșiei lui Grigore Cantacuzino, Alexandrina BarbuCatargiu, care vinde din moșie. Unii locuitori au cumpărat până la 30 de pogoane. Până în 1923 au fost persoane care au cumpărat peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Sănătății Publice și autoritățile de sănătate publică județene vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul sănătății publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu București, 6 noiembrie 2006. Nr. 1.344. Anexă LISTA NAȚIONALĂ A EXPERȚILOR MEDICALI JUDEȚUL ALBĂ MEDICI 1. Dr. Andone Alexandrina - Sănătate publică și management 2. Dr. Azamfirei Bogdan - Neurochirurgie 3. Dr. Barbonța Diana - Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 4. Dr. Bogdan Liana - Nefrologie 5. Dr. Boilă Ioan - Medicină de urgență 6. Dr. Cibu Dan - Urologie 7. Dr. Cibu Simona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
, Alexandru (27.II.1939, Luizi-Călugăra, j. Bacău), istoric literar. Este fiul Alexandrinei Melian (n. Bârzu) și al lui Vasile Melian, învățători. Urmează școala elementară în comuna natală, învață la Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri din Bacău (1952-1953) și la Centrul Școlar Mediu de Energie Electrică și Electrotehnică „Iosif Rangheț” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
o cantitate prea mare de sânge în țesuturi duce la îmbolnăviri. A studiat nervii periferici. Riguros ca și Hippocrat în stabilirea diagnosticului, acest mare practician a salvat de la moarte pe Antiohus, fiul regelui Persiei. Mai puțin cunoscuți — doar în medicina alexandrină mai cităm pe Philinos din Cos și Serapion din Alexandria care încearcă să concilieze empirismul cu dogmatismul. Școala din Alexandria, se înscrie astfel în Istoria Medicinei prin contribuția pe care o aduce la dezvoltarea anatomiei și fiziologiei și la practicarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin magiștrii ei, a venit în Bizanț. Discipolii i-au urmat pe profesori. Toți au păstrat în memoria lor nume ca: Zenon din Cipru, dascăl al lui Oribas; Palladios, interpret al lui Hippocrat, Theon, Asclepiodot, ștefan din Atena, Severos, Ioan Alexandrinul, Ahron Sirianul, medic, preot și poet cel ce a descris ulcerul varicos. Acestea sunt doar câteva din marile personalități medicale din fosta Alexandrie. În acest timp medicina bizantină înflorea pragmatic, beneficiind de valorificarea operelor medicale de până atunci și de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de medicină veterinară erau raportate la om, la fiziopatologia umană. Fiziologia organelor sexuale era mai cunoscută. În perioada mai târzie, elenă (alexandrină), medicii evrei făceau amputații după ce-l adormeau pe bolnav dându-i o băutură specială. Se practică venesecția, se recomandă spălarea frecventă a ochilor expuși la vânturile cu nisip. Se crede că făceau operații și pe craniu și stomac nu numai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Germania, i-a ales ca soț pe Charles-Guillaume Lenormant d'Etiolle, inteligent, cult, om de afaceri, și cei doi s-au căsătorit în 1741, ea având douăzeci de ani. Din căsătoria lor au rezultat doi copii, a supraviețuit o fetiță, Alexandrine. Cum afirmarea era posibilă prin frecventarea saloanelor pariziene, doamna d'Etiolle a ajuns în aceste medii cu strălucite prezențe politice și artistice. Așa i-a cunoscut pe: Fontenelle, Montesquieu, Marivaux, Diderot, D'Alembert, Helvétius, Buffon, Voltaire care o slăvea în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Sylvestre Bonard, Ospătăria "La regina Pédauque", Insula pinguinilor, Crainquebille, Zeilor le este sete, Revolta îngerilor, tetralogia Istoria contemporană ș.a. Aprecierea calității activității literare a fost încununată de primirea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1921. Cartea ce creează atmosfera alexandrină din primele secole ale creștinătății, Thaïs, publicată în 1899, a fost foarte bine primită, ca și alte cărți ale scriitorului francez. L-a inspirat pe Louis Galeet s-o dramatizeze și pe Jules Massenet să compună o operă ce s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
datorează faptului că se potrivea concepției lor despre dialog, static. Ei n-au utilizat, de altfel, decât rareori configurația celor trei actori. Corul sau cel de-al doilea actor dă replica protagonistului pentru a-l pune în valoare. În epoca alexandrină, ca și mai apoi în teatrul latin, numărul de personaje s-a înmulțit, pe când rolul corului a scăzut. Horațiu ar vrea să facă perenă această regulă a celor trei actori, legată de condițiile reprezentației și de formele dialogului Greciei clasice
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în aplicare, pentru ca, după Zénobie, să dea, tot în proză, Cyminde și Fecioara din Orléans (La Pucelle d'Orléans) în 1642. Cum sunt rare tragediile în proză, el nu abordează problema versului în Practica teatrului, ci statuează asupra alegerii metrului. Alexandrinul i se pare cel mai apropiat de proză, căci "se face fără efort și fără premeditare în vorbirea obișnuită". D'Aubignac merge până acolo încât afirmă că "versurile mari de douăsprezece silabe trebuie luate în considerare în teatru ca fiind
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]