2,739 matches
-
Magdalena», 1937; «Valuri împietrite», 1941), Ion Acsan («Primăvară cosmică», 1962), Al. Andrițoiu («Constelația lirei», 1963; «Simetrii», 1970; «Euritmii», 1972), Mircea Ciobanu («Imnuri pentru nesomnul cuvintelor», 1966), Eugen Dorcescu («Pax magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul de alge», 1985; «Epistole», 1990; «Cronică», 1993; «Exodul», 2001; Omul de cenușă",antologie de autor, 2002; "Elegii", 2003; "Biblice", 2003; "Moartea tatălui", 2005; "În Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat", 2009; "drumul spre tenerife" - "el
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
un efect foarte slab asupra sa. Totuși, hidrogenul (prin compușii săi) este cel mai răspândit element de la suprafața Terrei. Cei mai întâlniți compuși chimici ai săi sunt hidrocarburile și apa. Hidrogenul gazos este produs de anumite specii de bacterii și alge, acesta fiind componentul principal al flatulenței. Metanul este o importantă sursă de hidrogen. Nivelul energetic fundamental al electronului în atomul de hidrogen are energia egală cu -13,6 eV. Nivelele superioare se numesc nivele excitate, energia acestora crescând până la 0
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
și este produs de anumite microorganisme, de obicei prin cataliza enzimelor ce conțin fier sau nichel. Cu ajutorul acestor enzime, numite hidrogenaze, se obține hidrogen în urma procesului de fotosinteză. Gena introdusă ajută frunza să descompună molecula de apă în elementele componente. Algele folosite sunt plante unicelulare care produc, în mod natural, cantități mici de hidrogen în timp ce își extrag energia necesară din lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirmă că algele produc hidrogen ca să se apere de radicalii liberi rezultați
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
frunza să descompună molecula de apă în elementele componente. Algele folosite sunt plante unicelulare care produc, în mod natural, cantități mici de hidrogen în timp ce își extrag energia necesară din lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirmă că algele produc hidrogen ca să se apere de radicalii liberi rezultați în urma fotosintezei, care altfel le-ar oxida părți vitale ale celulei. Dar, dacă hidrogenaza este stimulată chimic și dacă algele sunt plasate în recipiente de sticlă și expuse luminii solare, ele
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirmă că algele produc hidrogen ca să se apere de radicalii liberi rezultați în urma fotosintezei, care altfel le-ar oxida părți vitale ale celulei. Dar, dacă hidrogenaza este stimulată chimic și dacă algele sunt plasate în recipiente de sticlă și expuse luminii solare, ele produc mai mult hidrogen, iar acesta poate fi recoltat, iar apoi îmbuteliat cu ajutorul unei pompe. Profesorul Thomas Rauchfuss, de la Universitatea din Illinois, cel care a propus tipul exact de
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
expuse luminii solare, ele produc mai mult hidrogen, iar acesta poate fi recoltat, iar apoi îmbuteliat cu ajutorul unei pompe. Profesorul Thomas Rauchfuss, de la Universitatea din Illinois, cel care a propus tipul exact de proteină sintetică necesar procesului, a declarat: „Cultivarea algelor modificate genetic, în care s-a introdus proteina sintetică, s-a dovedit a fi extrem de stabilă. Algele nu degenerează și nu revin la specia anterioară. Procesul are o mulțime de beneficii în comparație cu obținerea altor plante din care se extrag biocombustibili
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
unei pompe. Profesorul Thomas Rauchfuss, de la Universitatea din Illinois, cel care a propus tipul exact de proteină sintetică necesar procesului, a declarat: „Cultivarea algelor modificate genetic, în care s-a introdus proteina sintetică, s-a dovedit a fi extrem de stabilă. Algele nu degenerează și nu revin la specia anterioară. Procesul are o mulțime de beneficii în comparație cu obținerea altor plante din care se extrag biocombustibili. Algele pot fi crescute în recipiente transparente plasate în deșert sau pe acoperișul caselor. Ele nu au
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
modificate genetic, în care s-a introdus proteina sintetică, s-a dovedit a fi extrem de stabilă. Algele nu degenerează și nu revin la specia anterioară. Procesul are o mulțime de beneficii în comparație cu obținerea altor plante din care se extrag biocombustibili. Algele pot fi crescute în recipiente transparente plasate în deșert sau pe acoperișul caselor. Ele nu au nevoie de teren și nu intră în competiție cu producția de alimente”. La unele specii de alge, cum ar fi Chlamydomonas reinhardtii sau cyanobacteria
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
altor plante din care se extrag biocombustibili. Algele pot fi crescute în recipiente transparente plasate în deșert sau pe acoperișul caselor. Ele nu au nevoie de teren și nu intră în competiție cu producția de alimente”. La unele specii de alge, cum ar fi Chlamydomonas reinhardtii sau cyanobacteria, la întuneric, protonii și electronii sunt reduși pentru a forma H gazos cu ajutorul hidrogenazei în cloroplast. Anual se înregistrează un consum mondial de hidrogen de peste 500 miliarde metri cubi normali în diverse scopuri
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
parte din cochiliile, dinții și oasele animalelor. Majoritatea masei organismelor vii o reprezintă oxigenul deoarece face parte din apă, principala componentă a formelor de viață (spre exemplu, aproape 2/3 din masa corpului uman). ul elementar e produs de cianobacterii, alge și plante, fiind folosit în respirația celulară în toate formele complexe de viață. Oxigenul e toxic pentru organismele anaerobe obligate, care erau forma dominantă de viață timpurie pe Pământ până când -ul a început să se acumuleze în atmosferă. -ul liber
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
fizice) are implicații importante pentru viața marină, din moment ce oceanele polare suportă o densitate de viață mult mai mare datorită conținutului lor superior de oxigen. Apele poluate cu nutrienți proveniți de la plante, cum ar fi nitrații sau fosfații, pot stimula creșterea algelor printr-un proces numit eutrofizare, și descompunerea acestor organisme și a altor biomateriale poate reduce cantitățile de oxigen din apele eutrofe. Oamenii de știință evaluează acest aspect al calității apelor prin măsurarea cererii biochimice de oxigen, sau cantitatea de care
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
grosime de până la 60 de cm e încălzit, prima dată, cu o flacără oxiacetilenică mică și apoi tăiat rapid cu un jet mare de .uti În natură, oxigenul e produs de descompunerea fotochimică apei în timpul fotosintezei oxigenice. După unele estimări, algele verzi și cianobacteriile din mediile marine produc aproximativ 70% din oxigenul de pe Pământ, restul fiind eliberat de plantele terestre. Alte estimări despre contribuția oceanelor la crearea oxigenului atmosferic sunt mai ridicate, pe când altele sunt mai scăzute, sugerând că oceanele produc
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
punctul numit „Trei Coline” și în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Din punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
au existat. Pentru realizarea terraformării, proiecte asemănătoare vizează Luna și Venus, dar chiar și anumite zone neprielnice vieții de pe Terra. Carl Sagan, un astronom american, publică un articol științific intitulat "The Planet Venus" în 1961. Sagan își imaginează trimiterea unor alge în atmosfera planetei Venus, care vor transforma apa, nitrogenul și carbonul în componente organice. Ca urmare a acestui proces, dioxidul de carbon era înlăturat din atmosferă, efectul de seră s-ar fi redus, astfel încât temperaturile de la suprafață ar fi scăzut
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
s-a construit un baraj. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cea de vest râul Bărtița (care se varsă în dreptul localității Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de est râul Enica (care se varsă în dreptul localității Hasan Aspaga). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în apropierea satului Traianul Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
mai multe ramuri: Mai nou, au apărut ramurile interdisciplinare spa, wellness și lipocare (îngrijirea țesutului adipos). "Sano per aqua" (SPA)-sănătate cu ajutorul apei- arată importanța apei în terapie, observație făcută din antichitate. Calitățile curative și igienice ale apei, proprietățile nămolurilor, algelor, esențelor vegetale, pietrelor vulcanice și sărurilor marine reprezinta o bogăție care încă rămâne s-o descoperim în complexitatea sa. Baia era disponibilă doar bogaților, care dispuneau de cameră privataă. Ulterior au apărut și băile publice. Homer povestește că baia era
Fizioterapie () [Corola-website/Science/316662_a_317991]
-
minerale în medicină. Baza terapiei era cura internă pentru tratarea aparatului digestiv, anemiilor, ficatului, colonului, afecțiunilor genitale. Era folosită, din păcate, foarte rar, și aplicarea externă. În această epocă ia naștere practic Fiziotarapia modernă. Redescoperirea efectelor terapeutice ale nămolului, parafinei, algelor marine, mișcării, curentului electric, căldurii, luminii, masajului au intensificat cercetările, ducând la apariția Ramurilor Clasice ale i: hidroterapia, electroterapia, kinetoterapia, climatoterapia, termoterapia, fototerapia, laserterapia, masajul terpaeutic, balneoterapia. După anii 1990, odată cu schimbarea radicală a criteriilor estetice, fizioterapia a luat un
Fizioterapie () [Corola-website/Science/316662_a_317991]
-
mici etc.) cu care se hrănesc. Coada (pedunculul caudal), lungă și subțiată, la unele specii ("Syngnathus") se termină cu o înotătoare caudală mică, la altele (căluții de mare) este lipsită de înotătoare și a devenit prehensilă, putându-se încolăci în jurul algelor sau altor obiecte. La singnatide toate înotătoarele sunt lipsite de spini. Partea anterioară spinoasă a înotătoarei dorsale (prima dorsală), precum și înotătoarele ventrale la acești pești lipsesc; alte înotătoare (dorsala, anala, caudala, pectoralele) pot fi prezente sau absente la peștii adulți
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
află între Marea Antilelor Australe la nord și Marea Wedell la sud. Între insulele Shetland de Sud se află mai multe strâmtori (Livingstone, Rei Jorge (Waterloo) etc). Zona Antarctică Braziliană are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge, crucea voinicului și cîteva plante cu flori). Fauna este însă ceva mai bogată, cuprinzînd păsări (albatros, furtunar uriaș, furtunar Wilson, furtunar de zăpadă, lup-de-mare, pinguin, cormoran, rîndunica-de-mare), mamifere (foca, elefant-de-mare, morsă, balenă, leopard-de-mare) precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]