3,221 matches
-
Uneori unele vârfuri sunt alcătuite din multiple vârfuri dispuse pe aceeași curbă de nivel, formând o creastă denivelată continuu, dar aflată la o altitudine relativ constantă. Alteori, dacă zona de altitudine maximă a unui munte este o platformă de eroziune alpină, așa cum este Platforma Borăscu din munții Godeanu, este mai greu de determinat punctul cel mai înalt al acesteia întrucât platforma de eroziune este foarte similară cu o câmpie netedă. Vârfurile montane au exercitat întotdeauna o atracție firească, "cucerirea" acestora, în
Vârf de munte () [Corola-website/Science/308828_a_310157]
-
cu resurse materiale. În scopul implementării unor metode novatoare de construcție și montare a utilajului metalurgic, la decizia organelor centrale Ustian, în anul 1983, împreună cu conducătorii mai multor ministere ale Republicii Moldova, a studiat experiența de construcție a firmei austriece „Fest Alpine”, care în perioada dată construia în orașul Jlobin din Belarusia o mini-uzină metalurgică cu o tehnologie similară cu cea de la uzina metalurgică din or. Rîbnița. Experiența constructorilor și metalurgilor din Belarus a fost implementată la șantierul construcției uzinei metalurgice din
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
a fost implementată la șantierul construcției uzinei metalurgice din Rîbnița, fapt, ce a contribuit la darea în exploatare a uzinei din or. Rîbnița cu 6 luni mai devreme decât punerea în funcțiune a uzinei similare, construite de firma austriacă „Fest Alpine” în or. Jlobin din Belarus. După întoarcerea văzului, la începutul anilor 90 ai secolului XX, d-l I. G.Ustian s-a încadrat din nou în cîmpul muncii: activează în calitate de conferențiar la catedra de economie politică și doctrine economice a
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Alpilor, precum și în Carpați. A fost introdusă în unele regiuni din Alpii Orientali, în Pirinei și în Munții Pădurea Neagră. "" își poate săpa galerii și în solul pe care omul nu îl poate pătrunde nici cu un târnăcop. O "marmotă alpină" poate cântări între 4 și 8 kg și are o lungime cuprinsă între 42 și 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm). Marmota alpină se hrănește cu plante cu tulpină moale, frunzele, rădăcinile și florile ierburilor, dar
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
pe care omul nu îl poate pătrunde nici cu un târnăcop. O "marmotă alpină" poate cântări între 4 și 8 kg și are o lungime cuprinsă între 42 și 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm). Marmota alpină se hrănește cu plante cu tulpină moale, frunzele, rădăcinile și florile ierburilor, dar și cu insecte, păianjeni și viermi. Consumă cantități mari, pentru a-și depozita grăsime suficientă pentru lunga perioadă de hibernare. Pentru a se hrăni, iese din vizuina
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
mari cu dinții. În regiunile stâncoase își sapă vizuina sub stânci. În fiecare vizuină trăiește o singură familie. Construcția poate avea și mai multe încăperi. Încăperile mari de locuit sunt căptușite cu iarbă uscată, iar capetele galeriilor reprezintă latrinele. Marmota alpină trăiește în grupuri. Fiecare grup este compus din perechea de părinți și puii acestora, ce pot proveni și din generații anterioare. Se presupune că la construirea vizuinilor mai mari cooperează mai multe generații. Marmotele alpine sunt foarte defensive împotriva intrușilor
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
capetele galeriilor reprezintă latrinele. Marmota alpină trăiește în grupuri. Fiecare grup este compus din perechea de părinți și puii acestora, ce pot proveni și din generații anterioare. Se presupune că la construirea vizuinilor mai mari cooperează mai multe generații. Marmotele alpine sunt foarte defensive împotriva intrușilor și îi avertizează folosind un comportament de intimidare, prin marcarea teritoriului, lovituri repetate din coadă și fluierături. În caz de pericol, ele emit un fluierat strident care se aude pe o rază de peste un kilometru
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
intimidare, prin marcarea teritoriului, lovituri repetate din coadă și fluierături. În caz de pericol, ele emit un fluierat strident care se aude pe o rază de peste un kilometru. Sezonul de reproducere este primăvara, chiar la sfârșitul perioadei de hibernare. Marmotele alpine devin mature sexual la vârsta de 2 ani. După împerechere, femela duce în vizuină materialele necesare construirii cuibului și rămâne acolo până la fătare. Perioada de gestație este de 33-34 zile. Cel mai uzual, numărul de pui la o fătare este
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
18 ani. La sfârșitul verii, membrii mai bătrâni ai grupului cară în vizuină ierburi uscate pentru a căptuși și a închide cu acestea intrările. De regulă, în octombrie se retrag sub pământ, pentru a-și începe somnul de iarnă. Marmota alpină petrece până la 9 luni din an în hibernare. Bătăile inimii le scad la numai cinci pe minut și respiră de doar 1-3 ori pe minut. Temperatura corpului scade la 8 - 10 °C, până aproape de temperatura din vizuină. Dacă aceasta se
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
manifestație la Milano unde întâlnește pe Benito Mussolini. Balbo va deveni garda de corp a lui Cesare Battisti în timpul conferințelor ținute de către acesta în favoarea intervenției Italiei în război. În timpul primului război mondial a prestat serviciu militar în cadrul Regimentului 8 al alpinilor. Promovat sublocotenent în 16 octombrie 1917 lasă batalionul deoarece fu destinat, la cererea sa, Depozitului Aeronautic din Torino pentru un curs de pilotaj, adevărata sa mare pasiune. Câteva zile după, datorită ofensivei austro-germane, fu constrâns să se reîntoarcă pe front
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
din Tobruk, în timpul unei acțiuni de bombardament inamică, aparatul pilotat de către Italo Balbo s-a precipitat în flăcări. Italo Balbo și echipajul au pierit. Steagurile Forțelor Armate ale Italiei aduc un omagiu de înaltă onoare memoriei lui Italo Balbo, voluntar alpin al războiului mondial, Quadrumvir al Revoluției, Zburător peste Ocean, Mareșal al aerului, căzut la postul de luptă". Guvernul din Roma susținu că accidentul a fost determinat de declanșarea focului de către inamic, însă văduva lui Balbo, Emanuela Florio, susținu că fu
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
22] Caracteristicile geografice majore ale județului sunt determinate de o serie de crește și vai care rulează est-vestul pe teritoriul județului. Acestea sunt rezultatele de eroziune a cupolei care se întinde peste Kent și Sussex . A fost creată prin mișcări alpine în urmă cu 10-20 milioane de ani. Această cupola constă într-un strat superior de cretă din straturi succesive de glauconitic superior, clei, glauconitic inferior, clei și gresia. Crestele și văile formate din lutul expus la soare erodează mai rapid
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a luat ființă în august 1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România. Aveau ca scop cercetarea munților Carpați, îmbunătățirea căilor de acces, organizarea de excursii
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
geografice române" (1876-1943), "Marele dicționar geografic al României" (1898-1902), precum și numeroase descrieri de călătorie, expediții geografice, turism. În Transilvania, și-a desfășurat activitatea „Asociația Carpatină Transilvania” („Siebenburgische Karpathen Verein - S.K.V.”), fondată în anul 1880 la Sibiu, după modelul DOeA - „Asociația Alpină Germano-Austriacă”. Asociația își propunea ca obiectiv cultivarea spiritului turistic, făcând cunoscute și accesibile populației frumusețile naturale ale munților Carpați. „Cercul Excursioniștilor” înființată la 1 ianuarie 1891, a fost prima asociație turistică din București, care-și propunea, să întreprindă "excursiuni menite
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Ploiești, Pitești, Câmpulung-Muscel și Făgăraș. „Asociatia Turistică România Pitorească” (A.T.R.P.), constituită în București la 21 mai 1930, a construit cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în 1990. Clubul Turistic Bănățean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în 1990. Clubul Turistic Bănățean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul în Caransebeș, avea se
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în 1990. Clubul Turistic Bănățean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul în Caransebeș, avea se editeze o revistă
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în 1990. Clubul Turistic Bănățean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul în Caransebeș, avea se editeze o revistă de turism și să construiască Monumentul Turismului la Rușchița
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]