6,796 matches
-
le domine, să le Înfrunte capriciile și Înfumurarea date de frumusețea lor.) Cu un singur fir din părul său, femeia poate să lege și un elefant. (Prin frumusețe și grație, femeia poate - mai ales când este mânată de orgoliu și ambiție - să fascineze și chiar să subjuge caractere bărbătești dintre cele mai puternice. Este cunoscută, În acest sens, isprava din Antichitate a Dalilei, care, plătită de filisteni să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Miguel de Unamuno spunea că trebuie „să-ți gândești sentimentul și să-ți simți gândul”, dacă vrei să ai un control asupra propriilor acte comportamentale. Noaptea e un sfetnic bun. (Desigur, orice răgaz este bun pentru a tempera orgolii sau ambiții prea Înflăcărate, dar trecerea timpului nu trebuie să ducă la indiferență: „Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a neputinței de a găsi, la momentul oportun, argumente raționale, dar este și o incapacitate de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Orice calitate exercitată cu prea mult zel nu numai că produce neajunsuri, dar se poate transforma chiar Într-o trăsătură psihică opusă: de exemplu, excesul În considerarea de sine poate deveni „laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate face necooperanți; respectarea cu strictețe a tuturor preceptelor rituale ale unei religii se transformă În ceea ce se cheamă „bigotism” etc.) „Sentimentele nobile duse până la exagerare dau aproape aceleași rezultate ca marile vicii.” (H. de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de exemplu, unii laudă cu admirație, alții cu strângere de inimă; unii laudă din obligație, alții din dorința ascunsă de a putea fi și ei lăudați cândva etc.). Μ Cei lași Îi fac răspunzători pe alții de insuccesele lor. Μ Ambiția nu selectează competențele umane: sub impulsul ei s-au realizat, de exemplu, atât acte de noblețe sufletească sau mari descoperiri, cât și fapte dintre cele mai reprobabile. Μ De cele mai multe ori memoria noastră este ingrată: reține, de exemplu, doar faptul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
merge pe drumul său. Μ Dreptul la apărarea demnității proprii este Însăși rațiunea de a fi a omului În lume. Μ Nu trebuie să ne amăgim: progresul spiritului al fiecăruia dintre noi se Întemeiază, În realitate, pe un trecut de ambiții personale, mai mult sau mai puțin orgolioase. Μ Lupta cu limitele personalității noastre pretinde, Întotdeauna, un suflet eroic, deoarece sacrificiile de suflet sunt cel mai greu de Îndurat (nu oricine poate să acorde, de exemplu, iertare celui care i-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a se crede fiu”. Μ Într-o viață scurtă unii au reușit totuși să trăiască mult; aceștia sunt mai ales cei care au reușit să dea trăirilor și gândurilor lor o incandescență interioară. Μ Cât timp omul păstrează mereu vie ambiția de a cunoaște, el este sortit să Învingă. Μ Degeaba căutăm În altă parte mijlocul salvării din păcat, când firea noastră Îl deține Încă de la Început ca virtualitate: capacitatea remușcării - făuritoare treptată de „conștiință morală”. Μ Resursele noastre de voință
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noastră Îl deține Încă de la Început ca virtualitate: capacitatea remușcării - făuritoare treptată de „conștiință morală”. Μ Resursele noastre de voință Îmbracă, Întotdeauna, haina celui pe care-l slujesc. Așa se explică de ce la unii voința se evidențiază, de exemplu, prin ambiții exagerate de a obține tot felul de satisfacții materiale sau de plăceri senzuale, iar la alții, dimpotrivă, prin eforturi deosebite de a realiza controlul unor astfel de plăceri. Μ De ce oare oamenii cunosc adevărata valoare a unei prietenii sau iubiri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
confruntarea cu aspectele realității zilnice. Μ Fiecare are o intimitate de apărat, deoarece nu este om care să nu aibă ceva de ascuns, la un moment dat (de exemplu, suferințele tacite ale unei responsabilități trădate În raport cu sine sau cu altul; ambiții personale care propun moduri de a fi ce depășesc propria putere de realizare; dezamăgiri date de o convingere prea mare În puterea adevărului În lupta cu minciuna și ipocrizia; eșecul cultivării unei atitudini predominant contemplative, În detrimentul uneia pasionale, acționale; conștientizarea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și spirituale a interiorului lor de viață, valori a căror efervescență creatoare ei nu vor să o limiteze prin preocupări strict materiale sau mercantile. Μ Paradoxal, dar sunt mai periculoase bolile care nu ajung niciodată În cabinetele medicale (de exemplu, ambiția vanitoasă a puterii; Încredințarea faptului că ai Întotdeauna dreptate; curiozitatea exagerată, ucigătoare de intimitate; tendința de a complica mereu lucrurile, și nu de a le simplifica etc.). Μ „Arta de a trăi” este o sintagmă atractivă, chiar incitantă, dar ea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideilor acestei gândiri: mai egoistă sau mai altruistă, mai profundă sau mai stupidă, mai virtuoasă sau mai josnică etc. Iubirea nu trebuie să fie altceva decât ceea ce este: o senzație de plinătate a trăirii, de fericire În sine, neatinsă de ambiții, de justificări sau de prejudecăți (care Încătușează). Când există, iubirea nu are nevoie de cuvinte pentru a se face cunoscută. Μ Adevărul e că sensibilitatea noastră este, de regulă, egoistă: vrând, de exemplu, să vedem numai frumosul, noi ne Închidem
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
siguranță că acest raționament deductiv este nedrept, la fel ca toate raționamentele deductive. Dar totuși nu complet ilogic, după cum nu este ilogic ca într-un intelectual să existe o anumită doză de snobism și de dragoste pentru succes; subproduse ale ambiției, care însă nu au nici o putere de a modifica ceea ce spune el. Conțopistul Casalegno (și aici ajung la considerațiile generale) a fost afectat de două dintre cele mai rele sindroame care afectează astăzi burghezia italiană. Primul este ura față de cultură
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
recent pe tema relației dintre management și inteligența emoțională autoarea afirmă că managerii de succes au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, dau dovadă de autocontrol în plan emoțional, de o anxietate redusă, sunt bine adaptați la stres, au o ambiție moderată și sunt mediu empatici (Roco, 2003). I. Cârciumaru (2001) identifică opt dimensiuni de bază ale profilului managerului eficient (top-manager și middle-manager): capacitatea de relaționare în raportul șef-subordonat; capacitatea de comunicare; capacitatea de motivare în muncă; capacitatea de a adopta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
of management, apărută în 1954, reprezintă o carte de referință nu doar în biografia științifică a autorului ei, ci și în biografia managementului, implicit a psihologiei organizațional-manageriale, ne propunem să stăruim asupra câtorva idei cuprinse în ea. Drucker își mărturisește „ambițiile” încă din prefața lucrării. El arată că intenționează să lărgească frontierele cunoașterii, dar mai mult decât atât să diminueze diferența dintre ceea ce poate fi făcut și ceea ce se face în realitate, între cei care au mari responsabilități în materie de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1871). În paginile „Bondarului”, A. combate vehement „reacțiunea”, adică pe cei ce în țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a Unirii. El satiriza, de asemenea, pe cei care profitau de conjunctura politică pentru a-și satisface ambițiile și interesele personale. Lipsa de finețe a umorului, jocurile de cuvinte neinspirate, lexicul cu reminiscențe italienizante îl împiedică să fie un scriitor satiric remarcabil. Totuși, micile tablouri sociale strânse sub titlul Comedii omenești în volumul Din scrierile umoristice ale lui
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
se explică undeva - „statul și așteptatul și vorbitul e tot ce se poate întâmpla”. Există un motiv anume pentru care autorul Sarei și al lui Tobit face o figură aparte în cadrul promoției sale. El nu pare a fi renunțat la ambiția prozei de a închipui și de a inventa - sau, cu un alt cuvânt, de „a fabula”. În opera sa, epicul este extrem de viguros, iar răsucirea spre sine a literaturii nu-i secătuiește izvoarele. Este aici un exemplu, rar îndeobște, unde
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, În care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară Îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi editori, mărturisită și În introducerea pe care o semnează Împreună, de a propune demersuri și teme noi În impasul actual al istoriografiei românești. De o criză ei se feresc să vorbească, dar e limpede sentimentul că ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceleași structuri instituționale), care, după cum Înșiși autorii observă, a pus probleme enorme guvernării dintre 1996 și 2000, vine În sprijinul acestui argument. Acordăm atîta atenție „suplimentului teoretic” inclus În lucrarea la care ne referim tocmai pentru că, după toate aparențele, concentrează ambițiile autorilor. În plus, așa cum notează Gabriel Andreescu, „autorii doresc, deci, să «informeze». Se gîndesc la viitorii studenți, care vor face din volum o referință comodă pentru perioada postcomunistă. Comodă, adică sintetică, extensivă, contextualizată, cu bibliografie”. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plan etic. De fapt, Constantinescu dovedește că este un om de acțiune. Este un conducător În stare să ducă la capăt strategii politice eficiente. Un adevărat om politic. [...] S-a dovedit că președintele României este un luptător, cu o mare ambiție” („Moștenirea lui Constantinescu”, Ziua, 19 iulie 2000). Cu timpul, politologul și-a schimbat opinia; este un act de curaj intelectual să extragi dintr-o cercetare critică a evenimentelor concluzii care Îți pot infirma opiniile anterioare. Analiza de acum, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Guga, Theodor Mănescu) și susținând mai multe cicluri de emisiuni pe teme teatrale la Radio București, dintre care unul intitulat „Dicționar de estetică teatrală”. Viziuni și forme teatrale este un studiu de aspect academic, care a atras atenția specialiștilor prin ambiția de a conjuga preocuparea pentru teatrul contemporan cu cerințele cercetării literare. Paginile din Motive și structuri dramatice, care l-au impus pe autor drept „un teatrolog de prestanță” (Valentin Silvestru), investighează mutațiile dramaturgiei naționale și în special valorificarea mitului în
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
MAMA ROMÂNĂ, revistă apărută la Iași în aprilie și în iulie 1930, purtând subtitlul „Artă, literatură, educație”. Publicația nu are un articol-program propriu-zis, însă din sumar reiese că tematica reflectă ambiția redacției de a se adresa „tuturor mamelor din România”, ca o componentă a unui proces educativ. Educația (privită de pe pozițiile unui sămănătorism moderat) se bizuie pe respectarea preceptelor creștine, tinzând a-și asocia și idealul național. Rubricile se conturează abia
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
de scriitură, oscilând între textul memorialistic sau ficțiunea romantic meditativă și textul de implicație socială (mai exact socialistă), care, din necesități polemice, tinde către un soi de neonaturalism zolist. Începând cu anul al doilea de apariție se renunță treptat la ambițiile culturale și M. devine mai degrabă o tribună de lansare a ideologiei socialiste și un instrument de polemică la adresa orientărilor de dreapta. Se va miza pe chestiuni politice și sociale, în detrimentul fenomenului cultural. Evenimentul artistic devine simplă informație și doar
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
particularități de vorbire. Un episod ciudat îl reprezintă apariția în „Rampa” a romanului Tovărășie (în cincizeci de numere consecutive din 1912), despre care nici autoarea, nici altcineva nu va pomeni ulterior. Subiectul este banal: un vechil boieresc se autodistruge cedând ambițiilor de mărire ale soției sale și întovărășindu-se cu un escroc gen Dinu Păturică. Se urmăresc prea îndeaproape amănuntele întâmplării, dar povestirea, dialogurile au un ritm antrenant. Ultimul capitol al romanului, Moștenirea, reluat, cu modificări, ca nuvelă, în volumul Tulburea
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
care critică ea anumite forme de acțiune a statului ar putea părea, din perspectiva triumfului capitalismului de după 1989, un fel de arheologie desuetă. Majoritatea statelor cu pretenții și putere pe care le critic au dispărut sau și-au diminuat drastic ambițiile. și totuși, după cum arăt clar atunci când examinez agricultura științifică industrială și piețele capitaliste În general, societatea capitalistă este În aceeași măsură un agent de omogenizare, uniformizare, standardizare și simplificare radicală ca și statul, cu diferența că, pentru capitaliști simplificarea trebuie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la Întâmplare. Orașele cu piață, bine localizate și cu resurse ar constitui mici noduri de comunicație, ca și locurile cu valoare religioasă, carierele de piatră, minele și alte puncte importante. În cazul francez, rețeaua de drumuri a reflectat mult timp ambițiile centralizatoare ale seniorilor locali și ale monarhilor. Totuși, scopul pentru care am imaginat această situație este acela de a descrie o rețea de rute de transport foarte puțin influențată de centralizarea statală și care ar semăna, În multe privințe, cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și până acum, hărțile care au determinat cele mai mari transformări au fost cele inventate și aplicate de cea mai puternică instituție a societății: statul. Până nu de mult, abilitatea statului de a impune societății proiectele sale era limitată de ambițiile sale modeste și capacitatea sa mărginită. Chiar dacă aspirațiile utopice către un control social bine coordonat Își au originea În gândirea iluministă și practicile monastice și militare, statul european al secolului al XVIII-lea era Încă, În mare măsură, o „mașină
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]