2,720 matches
-
am simțit toamna, cum am spus, "altfel", ca pe o haină nouă care îmi cade pe măsură. Mă simt alt fel de om decât în celelalte anotimpuri. Nu știu de unde se trage această stare de toamnă care mă schimbă, mă amețește ca o licoare, ca un vin de Malaga, pe care îl administrau doctorii, pe vremea copilăriei mele, cu lingurița (numai o linguriță, atât!), o licoare scumpă, care îți aprindea plăcut esofagul, plasându-te într-o bucurie fără nici un motiv, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și rătăceam până târziu, până se făcea noaptea. Alteori luam drumul mahalalelor: atunci a început dragostea mea pentru grădinile ascunse după garduri vechi. Am descoperit străzi cu nume ciudate: "Semnului", "Fericirii", "Disperarea de jos" (!!), "Stradela Cublondine" (exact așa!!!) și ne amețeau poveștile pe care le inventam. Târziu am aflat că stradela "Cublondine" era o eroare (foarte ispititoare, dar o eroare de transcriere), de fapt era "strada Amandinei". Când ne întorceam din "aventură", neapărat urcam un deal, la o casă veche unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ducea nicăieri. Italia fascistă, de care se revendica sus și tare făcînd caz de sentimentele sale de admirație, îl răsplătea cu articole elogioase în presa și mesaje personale din partea Ducelui, pline de laude nemăsurate al căror miros de tămîie îl amețea pe Mareșal. Invitat de Mussolini, a aplecat într-o călătorie prin Italia în cursul căreia manifestările spectaculoase ale cămășilor negre, și propaganda făcută de ziarele din marile orașe pe unde trecea, au desăvîrșit acapararea minții șefului de guvern, foarte vanitos
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să i se refuze un acces teritorial la mare, chiar cu prețul unor sacrificii dureroase pentru Germania...237). Pe bună dreptate mîndri și ei de rolul pe care l-a jucat patria lor în trecutul istoric al Europei și oarecum amețiți de renaștere, după o eclipsă de 130 de ani ca națiune liberă, polonezii își considerau statul ca o mare putere, aflat pe același picior cu Marea Britanie, Franța și Italia, închizînd ochii asupra unor slăbiciuni grave de structură ucraineni agitați de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca francez, e mai ușor. În Franța, umoriștii și satiricii îl prezintă pe Bush ca pe un debil mintal. Ziariștii serioși vorbesc despre matrapazlâcurile lui și ale vicepreședintelui Cheney înainte de a ajunge la cârma Statelor Unite, acest pachebot imens și ușor amețit despre care e greu de spus încotro se îndreaptă. Dar președintele Chirac? Doar n-o fi alb ca o lebădă?... Dar Berlusconi? Fac eforturi să nu trag concluzia că, în comparație cu conducătorii acestor mari țări capitaliste, Iliescu e un fel de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface de-aur părul Mi-i ținea de subsuoară, Să-ți astup cu dânsul gura... Te-oi ținea de după gât. Intimitatea eminesciană e tăcută. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", și care e neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
astăzi, și firește trebuie să fim mândri de aceasta, ca în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme vârtejul produs de acesta a fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii călători, iar noi ne amețim singuri ca dervișii învîrtitori. Firește. Statul tânăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme vârtejul produs de acesta a fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii călători, iar noi ne amețim singuri ca dervișii învîrtitori. Firește. Statul tânăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această cauză oamenii n-ar putea merge mai departe. Lucrul mi se pare puțin probabil, deoarece aceste insecte nu pot suporta frigul, din pricina frigului cred eu că nu sînt locuite aceste regiuni”. Alelei cucoane Herodote rău ai brodit-o!!! O amețești cu Zamolxe astfel ca nimeni să nu mai știe nimic chiar dacă erau informa- ții gîrlă ca să scrii adevărul! Herodot a fost foarte interesat să-i prezinte pe geți în general și pe cei de la nordul Istrului în special ca un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a avut nici copilărie. Din copilărie, prin lacrimi, ea a trecut direct în bătrânețe. A rămas o bătrânică, mică, slabă, cu ochi negri, mari, cu părul cărunt, căreia-i tremură puțn capul și care poartă tot timpul grijă să nu amețească și să nu cadă. Doamne, cât de mult a plâns-o Netuța pe mămica. Parcă se sfârșise lumea! Da, Netuța avea în faț a ochilor toate eforturile mămicii noastre pentru creștera copiilor ei . Oare câte lacrimi a vărsat neamul românesc
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vicleanului cel fără de Dumnezeu. Învață să deosebești lumina de întuneric, învață să deosebești adevărul de nelegiuirile duse până la trădare. Cuvintele mieroase, frumos îmbălsămate, să le drămăluim cu sfintele noastre porunci. Vezi să nu-ți tulbure ochii și să nu-ți amețească mintea mirajele minciunii. Comunismul, fiară apocaliptică, urmărește distrugerea neamurilor, creația lui Dumnezeu, și să doboare Biserica lui Hristos. Dar Biserica lui Hristos nu poate fi doborâtă. Acolo unde, totuși, au reușit temporar să o „mutileze”, ea s-a ridicat iarăși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ținem de d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (șovăie.) Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... Tipătescu: (luându-l cu binișorul) Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. Cetățeanul: Dar ce să vorbim aldată? Zoe: A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alaltăieri seara pe drum, când ieșeam de la întrunire... Fă-ți idee (sughiță) de alaltăieri seara până azidimineață s-o duci într-un chef!... Tipătescu: (răpezindu-se și apucându-l cu amândouă mâinile de gât) Mizerabile! Cetățeanul: Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-ar putea! Cetățeanul: Da... o am lamine. (căutându-se prin buzunare). Ehei! D. Nae zicea că-mi dă zece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un scaun) Nu mă zgudui! SCENA VIII Aceiași Ghiță Pristanda Pristanda: (intră gâfâind într-un suflet, prin fund) Coane Fănică! Coană Joițico! Tipătescu și Zoe: Ghiță! Pristanda: Vine! Vine conul Zaharia! Cetățeanul: (pufnind) Conul Zaharia?... Nu mai spune (sughite) că amețesc... Tipătescu: (lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. (iese, împins de Pristanda.) SCENA IX Zoe, Tipătescu, apoi Ghiță Pristanda și Trahanache Tipătescu: (răpede Zoii) De Zaharia nu avem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. (iese, împins de Pristanda.) SCENA IX Zoe, Tipătescu, apoi Ghiță Pristanda și Trahanache Tipătescu: (răpede Zoii) De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede nimica... N-ai auzit? Zoe: Fănică! Fănică! (Ghiță intră din dreapta.) Ce-ai făcut, Ghiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la București... Brânzovenescu: Și vom spune tot... Tipătescu: (aparte) Duceți-vă la dracul! (trece lângă Trahanache și Zoe.) Farfuridi: La ziare! Brânzovenescu: La Comitetul electoral central! Farfuridi: La guvern! Cetățeanul: (arătând pe Farfuridi și Brânzovenescu lui Cațavencu) Oleu!... Fugi că amețesc! (Cațavencu și Cetățeanul turmentat convorbesc foarte mișcat deoparte cu Farfuridi și Brânzovenescu.) Trahanache: În sfârșit, ce e, Fănică? Tipătescu: Nu mă-ntreba pe mine, nene Zahario! Zoe: (cu energie) Nici o vorbă, nene, trebuie... Trahanache: De ce? Zoe: (precipitată) Dacă mă iubești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și Popescu îl îmbrâncesc spre ușă. Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește cu câțiva din grup.) Cetățeanul: (îmbrâncit de dascăli și opunându-se) Nu mămbrânciți... că amețesc! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de râsete și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la tribună, în vreme ce dascălii și grupul lor, în mijloc cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rămâneți la masă la noi... mă rog să nu povestiți istoria cu scrisoarea becherului d-voastră... Tipătescu: Știți asupra alegătorilor, ar face poate rău efect... Dandanache: Nu spui, neicusorule; dar dacă oi uitaaminteri, am memorie bună... dar stii, cum sunt amețit de drum, poate să uit si să nțep să-mi fațeți semn. Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale... Tipătescu: Care consoarta mea? Dandanache: Doamna. Zoe: (aparte) A! Idiot! Tipătescu: (impacientat) Pardon, d-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puicusorule... bată-vă sănătatea să vă bată... pardon... stii eu... de pe drum (serios) fă-ți idee d-ta: ținți postii, hodoronchodoronc, zdronca-zdronca, si clopoțeii... îmi țiuie grozav... Zoe: (aparte) Trebuie să-l duc de aici să se liniștească puțin... e amețit rău de tot. Tipătescu: D-le Dandanache, nu voiți să vă odihniți, să vă liniștiți puțin... Dandanache: Ba da, neicusorule... dar unde? Zoe: Poftiți cu mine, d-le Dandanache. Dandanache: (dându-i brațul și ieșin cu ea la dreapta pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Scrisoarea era a persoanei... da... becher. Trahanache: Cum becher? Dandanache: Adică necăsătorit... Trahanache: Cine? Dandanache: Nu spui ține, persoană însemnată... Când i-am pus pițorul în prag, ori coledzi, ori "Războiul" mă-nțeledzi,tranc! Depesa aiți... Trahanache: Nu-nțeleg. (aparte.) E amețit de drum... căruța... și clopoțeii. Dandanache: (aparte) E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie si tot nu prițepe... (În toată scena aceasta și în cea următoare, până la intrarea mulțimii, se aude marșul și uralele treptat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În Gherla. Când o fost În capătul orașului Gherla, o oprit duba. Și am auzit gălăgie și am crezut că gardienii care era cu noi Îi bate pe careva, c-o făcut ceva. Da’ nu era decât câțiva care o amețit, că fumul de la țeava de eșapament venea tot În dubă, și era și căldură mare, că era În august. Și după ce o oprit duba, ne-o legat, doi cu doi, cu cătușele, și ne-o scos pe toți afară, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]