67,494 matches
-
din Varșovia în perioada ocupației Poloniei de către armatele celui de-al III-lea Reich. Pentru a ne explica întâietatea indiscutabilă pe care o are capitala Franței în acest clasament ad-hoc, trebuie să ne întoarcem în epoca Imperiului și să ne amintim de baronul Haussmann. Însărcinat de Napoleon al III-lea cu stabilirea unui program de reformare arhitecturală a Parisului, George-Eugène Haussmann modifică aspectul orașului din temelii. Cu toate că munca sa distruge mare parte din burgul medieval (se estimează că el a transformat
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
de un maestru ungur, pe vremea când era întemnițat în timpul Austro-Ungariei, transmisă altui maestru. Și el a fost profesor de muzică. L-am cunoscut întâmplător. Mi-a spus: «Îți dau o vioară la care nu vei renunța și o să-ți amintești veșnic de mine!» Așa a fost. N-am schimbat-o cu nici una. M-am despărțit de ea acum câțiva ani, dar tot în scop educativ. A ajuns la cine trebuia, pe mâini bune. Am dat-o cu 2 500 lei
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
mai ales Pavel Roșu și Ionel Bogdan (un consătean de-al meu pe care mai târziu l-am făcut dirijor), Mitică Baniaș, Luca Ioviță, cu care am avut o sumedenie de spectacole, concerte, deplasări, participări la festivaluri și concursuri. Mi-amintesc cu drag de premiul câștigat în Ungaria, la un Festival Internațional. Am fost prin Germania, Franța, Iugoslavia și multe alte țări pe care nu mi le amintesc. Am avut succes mult cu repertoriul nostru, din care Sorocul, vestit de altfel
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
avut o sumedenie de spectacole, concerte, deplasări, participări la festivaluri și concursuri. Mi-amintesc cu drag de premiul câștigat în Ungaria, la un Festival Internațional. Am fost prin Germania, Franța, Iugoslavia și multe alte țări pe care nu mi le amintesc. Am avut succes mult cu repertoriul nostru, din care Sorocul, vestit de altfel, a fost piesa de greutate.... Am cunoscut mulți artiști, mari interpreți, unul dintre ei fiind Ionel Budișteanu, care făcea parte dintre modelele de pe-atunci. Eram îndrăgostit
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul“, aflată într-al unsprezecelea an de existență, precum și editarea a două cărți cu tematică legată de comună: „Din jurnalul unui cenăzean anonim“ și „Analele științifice ale Asociației culturale Concordia Cenad“. DUȘAN BAISKI Invitație l La Filarmonica
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
și să gestioneze mai bine situația. L. S. Drepturi sociale și bănești l Prevăzute de Legea 481/2004 Nu rare au fost situațiile în care gospodării întregi de pe raza județului Timiș au fost afectate de vitregiile naturii, fiind suficient să amintim aici precipitațiile abundente, inundațiile sau furtunile înregistrate în ultimii ani. Persoanele care au suferit pagube din acest motiv sau ca urmare a executării intervenției de către serviciile de urgență au dreptul - prevede nou promulgata Lege a protecției civile nr. 481/2004
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
cadrului istoric fascist, explorat de memoria autorului. Povestea se petrece în contemporaneitate, iar personajul romanului, Gianbattista Bodoni, e un anticar sexagenar din Milano, care încearcă să-și recupereze memoria pierdută în urma unui grav accident cerebral. El e capabil să-și amintească versuri și poezii celebre, în schimb nu știe cum îl cheamă. Se întoarce în ținutul natal și reînvață totul despre sine. El se transformă într-un detectiv al propriei copilării... Umberto Eco: Misterioasa flacără a reginei Loana. Editura Polirom, București
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
onoare“ subcomisarului Neculae Ștefan și agentului șef Mircea Florean. Și la Inspectoratul de Poliție Transporturi Timișoara au fost efectuate avansări în grad. Înaintea expirării stagiului au primit grade în plus doi ofițeri și trei agenți de poliție. Aici îi putem aminti pe Eugen Iercu și pe Vasile Hrițac, care au acum gradul de comisar. La termen au fost avansați doi ofițeri și nouă agenți, cel mai cunoscut nume fiind al lui Mihai Ionescu, care are acum gradul de comisar șef. parchetul
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
pentru a furniza răspunsuri la toate aceste întrebări. Promotorii Cursul „Arta de a trăi“ ce se organizează periodic la Timișoara este susținut de maestrul Cezar Culda și de Dan Martin. Primul este autorul a numeroase lucrări de specialitate, dintre care amintim: „Daoismul prin scrierile și practicile sale“, „Medicina chineză și Qigong-ul terapeutic“, „Lumea minunată a Qigong-ului“ și altele. De asemenea, este maestru Qigong și arte marțiale chinezești, multiplu campion național de Taijiquan și campion european de Baguazhang. El conduce departamentul stilurilor
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
cititorii fideli s-a materializat și într-o serie de concursuri lansate în cadrul publicațiilor „Agenda“. De la primul concurs - „Cunoașteți Timișoara? “, apărut încă din numărul 1 al publicației și până în prezent s-au derulat o mulțime de jocuri, dintre care le amintim doar pe cele desfășurate pe parcursul unui an: „Trifoiul cu noroc“, „Doriți să câștigați un autoturism? “, „Fortuna vă surâde“, „Jocul anotimpurilor“, „Tombola Agenda 1996“, „Plouă cu milioane“, „O viață de aur“, „Mașina visată“, „Agenda 2000“, „Jocul mileniului“ și jocul anului 2002
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
mai întîmplau. Nu intru în detalii. Toate tîmpeniile posibile care pot scămoșa o eclipsă, dar mai cu seamă anunțurile care îți spun că vei putea urmări eclipsă numai de la cutare post de televiziune, anunțuri repetate de-a dreptul obsedant, îmi amintesc de politică televiziunii unice de pînă în ^90, cînd era vorba de vreo zi aniversara a celor doi care eclipsau toată România. E bizar că lumea a uitat ce se întîmplă în România de ziua ei și de ziua lui
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
posibile crize de guvern. Există tensiuni în PNȚCD, există tensiuni "tradiționale" între PD și partidul lui Ion Diaconescu și există tensiuni în CDR. Toate astea n-aveau cum să nu răzbată dincolo de ușile Palatului Victoria, după ce Radu Vasile și-a amintit că se apropie alegerile și a declarat că îl interesează funcția de președinte al partidului, înainte de alegerile din 2000, și că vede o alianță cu stînga, după aceste alegeri, de dragul păcii sociale. Altfel spus, Radu Vasile i-a anunțat pe
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a impus rezistență, neacceptându-i colaborarea decât târziu. Am amintit în fugă aceste câteva date din evoluția postbelică a unor mari scriitori pentru a întări ideea de diferența la care și înainte m-am referit. Sunt elemente care îi apropie dar parcă și mai multe îi deosebesc și de aceea
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a trecutului prin reluarea - în sonete perfecte - a unor subiecte predilecte, ca o trecere în revistă. În Umbră timpului străbate spaimă îmbătrânirii și dezagregării, iar în Cumpănă dreapta încearcă efortul acceptării sfârșitului și a stabilirii unui echilibru. Toate trei volumele amintesc întrucâtva de Le temps retrouvé a lui Marcel Proust. În afară de poemele care în totalitatea lor se ordonează plenar, rămâne pasionant de a pune în valoare simfonismul preocupărilor literare ale lui Ion Pillat corespunzând unui nesaț al cunoașterii și firii sale
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
să și-l drămuiască, iar timpul afectat lecturii este agresat de numeroase alte provocări. În al treilea rând, solidaritatea de grup - atâta câtă a fost - s-a spart cu totul. Din varii motive, care nu mai au loc să fie amintite aici. Până la urmă, confraților nu li se mai cere decât să joace măcar rolul de cititori avizați. Însă și confrații trec prin aceleași probleme ca și ceilalți cititori, abia de mai au timp să-și scrie cărțile lor... Beneficiind de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
paralel, unii dintre ei sunt și scriitori remarcabili.) N-am să invoc cauzele sociale, economice și nu în ultimul rând de voință politică vinovate de această stare, cauze repetate - fără nici un efect - până la plictis. Rândurile acestea vor doar să le amintească scriitorilor înșiși că faptut că nu mai sunt capabili de un dialog între ei "cu cărțile pe masa" alimentează frustrările, falsele probleme și un spectacol dezagreabil în fața cititorilor. Nu trag pe nimeni de urechi, nici măcar pe criticii profesioniști, tot mai
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
din seria cărților lui Bernard Malamud tradus de Editură Univers, nu e neapărat favoritul meu. Ar fi și greu, căci ar însemna să egaleze performanță Cîrpaciului. Dar anumite elemente comune, foarte importante, între cele două române, există, si le voi aminti în treacăt. De altfel, în postfața să Dan Grigorescu se referă in extenso la întreaga opera a scriitorului, precum și la alte texte concepute în aceeași epoca de romancieri americani. Este o postfața utilă, atît sub aspectul informației de istorie literară
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
în 1929, la Lupeni, dar și pentru a le spune minerilor că justiția trebuie să revadă sentința în cazul Miron Cozma s-a văzut în situația neplăcută că un comunicat al biroului de presă al Ministrului Apărării Naționale să-i amintească faptul că în ^29, la Lupeni, a avut loc o provocare a minerilor din partea Kominternului. PDSR-ul dlui Iliescu, altfel favorabil Armatei, în timpul dialogului cu Justiția al acestei instituții, a cerut demiterea celor care se amestecă în politică, din rîndurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
artelor plastice sînt atît de curajoși, încît aproape că-și dezvăluie Ketmanul, proclamînd nevoia de estetic în viața cotidiană..." Să notez că toate aceste subterfugii simulante sînt valabile mai ales în perioada de început a împămîntenirii Noii Credințe. Să ne amintim că de prin anii șaizeci, la noi, creatorii din sfera literaturii și a artei, căpătaseră curaj datorită puseului liberalist al puterii (curaj neînfrînt nici de tezele din iunie 1971) și au transformat creațiile lor în acțiuni de rezistență efectivă prin
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
casa părinteasca în care nu mai locuiește de multă vreme nimeni, se gândește cu aversiune la propria ei viața. Orice tentație a literaturizării este reprimata cu fermitate și chiar cu anumită cruzime. Personajul-narator (românul este scris la persoana întâi) își amintește că "raiul copilăriei" sale n-a însemnat altceva decât o existență prozaica, în mijlocul unei familii de oameni săraci și ignoranți, că tot ce-a urmat, la oraș, a fost la fel de dezamăgitor, că nimic din mitologia dragostei filiale, a școlii, a
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
le-a găsit frumoase echivalențe românești, adesea reverberatorii: „Câtă noblețe în felul în care a evoluat minciuna în ultimii două sute de ani”; La o prostituare în grup, „Liudka venea, înaltă, zveltă, ochii... într-adevăr... și cu soțul la Interne”; „Îmi amintesc că fusese ameliorat deficitul aperitivelor prevăzute de comitetul raional de partid. De fapt, apăruse salata de dovlecei, mărturie a decăderii. Băutura coborâse și ea în altă categorie, la șlibovița iugoslavă, dragă lui Mișa, la vin... După zece minute, Jbankov începuse
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
doar în aplicarea, timidă, a legii salarizării. Chiar cotat foarte bine, un actor valoros primește în teatrul în care este angajat un salariu de aproximativ 2 mîl. și jumătate. Dacă este solicitat în teatrul sau, si este remunerat cum am amintit, actorul nu are timp și pentru alte colaborări teatrale, contractuale, care i-ar putea mări bugetul. Compromisul încă nu s-a instalat în linia întîi valorica a marilor noștri actori. Imediat în linia a doua și a treia însă, disperarea
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
să aibă viziuni, cele mai multe negre, iar atunci cînd sînt negre sînt și memorabil scrise. Între editorialele din '90 apărute în Adevărul și editorialele sale de azi e o diferență și o distanta atît de mare, încît numai cine își mai amintește de lumea presei de atunci poate înțelege de ce, uneori, editorialele lui C.T. Popescu par un fel de cursive, iar adesea sînt niște cursive, adică opinii personale pe care ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
presei de atunci poate înțelege de ce, uneori, editorialele lui C.T. Popescu par un fel de cursive, iar adesea sînt niște cursive, adică opinii personale pe care ziarul care le găzduiește și le poate asuma sau nu. Cristian Tudor Popescu își amintește azi de o scenă din '90, pe care o suprapune unei amenințări de la începutul acestui an, în editorialul sau intitulat Dacia postistorică, de luni, 2 august. Amintirea să e ca un șef din '90 al ziarului îi chema pe subordonații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
i-a fost smuls cu forța și, pasînd pe un drum analog celui urmat de suprarealiștii "ortodocși", care împărțeau excomunicări în dreapta și-n stînga, au lansat consemnul că nimeni nu se cade să-i mai vorbească. Astfel, S. Damian își amintește cum Dumitru Tepeneag a evitat, în chip ostentativ, a-l întîlni pe proaspătul imigrant, pe peronul gării din Heidelberg. Atmosferă va reveni însă curînd la normal, așa cum se cuvenea: Nu se va scurge multă apă pe Neckar și Tepe se
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]