2,924 matches
-
una sub zodia disperării. În urît este sesizată de Svetlana Matta angoasa românească, simțită în mod specific de români: "Umanismul românesc prezent din orașe și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român pentru cercetări de la Sorbona). Urîtul este o temă revelată și de folclorul românesc exact ilustrat de exegetă. Tot la Plumb apelează pentru a ilustra angoasa românească: "Amorul este decăzut pînă la a fi transformat într-un lucru macabru. Așadar, în climatul deșert al angoasei resortul amorului seacă, nu mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Sorbona). Urîtul este o temă revelată și de folclorul românesc exact ilustrat de exegetă. Tot la Plumb apelează pentru a ilustra angoasa românească: "Amorul este decăzut pînă la a fi transformat într-un lucru macabru. Așadar, în climatul deșert al angoasei resortul amorului seacă, nu mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri grandioase această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Plumb apelează pentru a ilustra angoasa românească: "Amorul este decăzut pînă la a fi transformat într-un lucru macabru. Așadar, în climatul deșert al angoasei resortul amorului seacă, nu mai există. Pentru a reveni, poezia Plumb constituie exact această angoasă. Imaginea lui Eros cu aripile atîrnînde, rupte, asimilează prin acorduri grandioase această stare originară de "urît"". Și timpul este de plumb la Bacovia. Moina bacoviană este tot sub spectrul temporal: "Moina este un termen precis, corespondent meteorologic, o specialitate esențialmente
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ceaiul". Rușii beau ceai pentru a-și alunga și a-și uita toska (plictiseala); vîpish tchaicou, pozaboudesh toskou (a bea un pic de ceai pentru a uita plictiseala). Acest mai al lui Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît acela al lui Sartre". Și concluzionează: "Decembre este o capodoperă a plictisului"; citînd ca argument final dintr-o cugetare a lui Pascal, pe care o propun după
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fatal care l-a învins și din voința căruia nu mai poate ieși. El se prăbușește în negativism, în tenebre. Alunecarea între tenebrele unde nu mai fusese vreodată, cum zicea Jaspers, către tenebrele unde nu va mai fi, îi aduce angoasa, ("noaptea grozavă"). Aceasta este drama amară a omului modern, divizat între existență și credință, cel care, cu sîngele înghețat, își plimbă angoasa în noapte. Pe acest pămînt, pînă la ultimul moment, Bacovia trebuie să rămînă un angoasat, cu greu putînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tenebrele unde nu mai fusese vreodată, cum zicea Jaspers, către tenebrele unde nu va mai fi, îi aduce angoasa, ("noaptea grozavă"). Aceasta este drama amară a omului modern, divizat între existență și credință, cel care, cu sîngele înghețat, își plimbă angoasa în noapte. Pe acest pămînt, pînă la ultimul moment, Bacovia trebuie să rămînă un angoasat, cu greu putînd să știe dacă din cealaltă parte a abisului o voce îi răspunde: "Hau... hau"...depărtat sub stele-nghețate". Puterea de sugestie a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de filosoful canadian Charles Taylor, în cartea sa de la începutul anilor '90, The Etichs of Authenticity 25. Taylor încearcă să găsească o soluție pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății, pornind de la trei angoase ale omului contemporan. Prima este o consecință a individualismului, a afirmării individului prin eliberarea de "marele lanț al ființei" care-l lega pe om de tot ceea ce-l înconjoară. Această eliberare i-a adus, însă, omului o nouă condiționare: rupt
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
eliberare i-a adus, însă, omului o nouă condiționare: rupt de cosmos, omului i s-a îngustat orizontul și a fost obligat să centreze totul pe sine. Pierderea solidarității existențiale cu cosmosul duce și la apariția celei de-a doua angoase, determinate de primatul rațiunii instrumentale 26. Dacă natura nu mai are nimic sacru, atunci putem să facem orice cu ea, putem să o folosim cum vrem și la ce vrem. Această nouă raportare a părut și ea, la un moment
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
construiască o lume inumană. Dacă nimic nu mai este sacru în natură, totul poate fi subsumat calculului, iar omul este prins într-o lume în care el însuși contează doar ca resursă sau cost pentru economie. Cea de-a treia angoasă este consecința la nivel politic a înstrăinării de natură și a izolării de ceilalți. Funcționarea societății și a economiei necesită un aparat birocratic care duce la depersonalizarea individului, aparat în fața căruia chiar și statul este neputincios. Consecințele negative ale dorinței
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Taylor consideră că aceste consecințe negative nu sunt determinate de nevoia/dorința individului de autodesăvârșire, ci de desprinderea împlinirii acestei nevoi/ dorințe de idealul moral care a generat-o (idealul autenticității), iar depășirea consecințelor se poate face prin reasumarea lui. Angoasele occidentalului sunt rezultatul înstrăinării de Natură și al însingurării față de Celălalt, iar acestea sunt consecințele adoptării de către individ a desăvârșirii prin sine însuși, ignorând sau negând valorile care-l transcend. Taylor consideră că, la origine, autodesăvârșirea nu implica nici înstrăinarea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
publicului licean căruia îi ține prelegeri cu scop educativ. Dezvoltarea edificiilor de cultură (muzee, cercuri și asociații literare, cămine culturale, biblitoteci publice) apropie publicul larg de producția intelectuală locală. Cărturarul provinciei este așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i se datorează efervescența culturală a periferiei. În alte spații europene, trezirea provinciei sub bagheta intelectualului și concurența pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la pocăință și resemnare. Oameni ai evidenței, plămădiți cîteodată numai din senzații, uităm de prea multe ori ceea ce nu se vede. Și astfel, de frică, ignorăm esența și preferăm aparența, dar ne comportăm așa și dintr-o nerăbdare a detaliului. Angoasa ne transformă uneori în ființe bidimensionale, în oameni ai suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dominante, stereotipuri, își are propriile idei "en vogue". - Rezistența personală la schimbare constituie alt gen de obstacol în calea mani-estării creativității. În virtutea instinctului său de conservare, omul reacționează prin mecanisme elaborate de apărare contra schimbărilor; bulversarea normelor și valorilor produce angoasă. - Teama de a nu te -ace de râs, teama de eșec, lipsa asumării riscului și responsabilității, teama de schimbare în general este proprie omului, care simte nevoia identității, care are nevoie de repere mai mult sau mai puțin stabile la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
sursă ce pompează sens. - Interacțiuni mutante. Interacțiunea lui Andi cu Sem e pe cale de a produce și în Andi mutații la care Andi însă rezistă, se împotrivește. Andi nu-și dorește schimbarea vieții, renunțarea la cutumele lui. El își ameliorează angoasele ori anxietățile recurgând la otrăvurile modernității. Pocăiții sunt minoritarii religioși, de două ori minoritari. Discriminarea în România, cine ar spune că există? „Niște împuțiți” - erau vorbele cu care îi dezmierda bunicul lui Andi. Pocăiții din romanul lui Dan Lungu sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
efort de gândire sau simțire. Mam pus numai în starea de a desena și iată ce noi sunt mișcările liniilor și punctelor! Birgitta avea dreptate când îi fericea pe pictori pentru meseria lor care nu le dă atâtea eforturi și angoase precum scriitorilor.” Iubirea este o artă pe care încă n-a deprins-o deși i se consacră toată viața. „Învață-mă să iubesc!” este strigătul ei de implorare către Maria, mama îndurerată., scrie în 4 aprilie 1999. Moartea este o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vorba de un dualism antagonism prezent în însăși constituția lucrurilor și fenomenelor, pe care îl privește drept o expresie a contradicției 453. Ștefan Lupașcu așează această idee în opoziție cu o întreagă tradiție filosofică occidentală, marcată de un soi de angoasă a contradictoriului, obișnuită să privească gândirea și lumea ca orientate spre non-contradicție454. Această tradiție este atașată unui model ontologic "substanțialist", de origine aristotelică 455, în care cele ce sunt au o realitate de ordin substanțial, unitară, identică cu sine, fixă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și termenul de "simptom". În limba engleză, deosebirea dintre cei doi termeni este clară, însă tinde să dispară în limba franceză unde nu se realizează distincția dintre semne fizice obiective, puse în evidență prin examenul clinic și semne funcționale (durere, angoasă), considerate simptome(doar în limba engleză). VII.4. Criteriul tematic de cercetare a metaforei/ termenilor interdisciplinari Terminologia pedologiei (L. Șăineanu, 1922; Scriban, 1939; DEXI, 2007; Jakab Sámuel, Füleky György 2004) este un limbj eclectic, constituit din termeni simpli, din metafore
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îmi iau pulsul și nu îndrăznesc să adorm ca să nu mi se oprească inima. Am luat două pastile de nembutal în urmă cu trei sferturi de oră. Niciun efect? Am început să visez o pictură murală din biserica Fröjel. Adevărată angoasă a morții. Ce-o fi cu asta? N-am mai avut probleme de 20 ani. Ar trebui să mă plimb un pic. 18 iunie În plimbarea nocturnă mă întâlnesc cu bunicul Blenheim-Ahlskog. Ne-am mai văzut pe fugă. Grozavă figură
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
neprihănită la semi-virgină / 31 FLIRTUL UN JOC INOCENT? / 33 Un import anglo-saxon? / 33 Jocul în cadrul mecanismelor sociale / 39 Jocul flirtului: necuviințe cuviincioase / 45 Nerușinatele / 60 FLIRTUL MONDEN "VICIUL FEMEILOR CINSTITE" / 81 Despre balanța sentimentelor / 83 De la flirt la adulter / 88 ANGOASELE SFÂRȘITULUI DE VEAC / 97 Flirtul culme a perversității / 98 Flirturi romanești și perversități / 114 Partea a doua: 1914-1945: Sub semnul băiețoasei / 129 PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: SFÂRȘITUL UNEI LUMI / 133 Vremea datoriei și a austerității / 133 Surorile de caritate și "nașele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îmbătătoare a balului, a acestei "clipe desfătătoare" arată destul de bine că un hohot de râs, un vals însuflețit în brațele unui băiat sunt suficiente pentru a o vindeca, măcar vreme de-o clipă, de suferințele cotidiene. Pentru a-i anihila angoasa, neliniștea existențială, întrebările rămase fără răspuns. Așa frivole cum sunt, flirturile Catherinei au darul de a o reconforta. Îi confirmă propria valoare, îi întăresc încrederea în sine, în puterea sa de seducție. De la un flirt la altul, observă tânăra, devine
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trezească în ea însăși pentru a dansa, și care acum "nu mai vrea s-o părăsească". Tânăra e "însetată de-un sărut", de "două brațe" care s-o strângă cu putere. Toți nervii îi sunt întinși, "întinși și strigându-și angoasa". Prin urmare, pentru Catherine flirtul nu are numai o funcție de distracție, ci și o funcție educativă, o funcție de trezire. O tulbură, o amețește, îi provoacă fiori și senzații îmbătătoare. Oferă senzualității pe care ea se încăpățânează s-o refuleze un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se expusese tuturor privirilor. Fără îndoială, nici cedând nu s-ar fi putut compromite mai mult. Poate că reputația ei, ca și aceea a unei fete tinere prea zburdalnice, fusese distrusă, sau cel puțin pătată de această faptă rea, flirtul. ANGOASELE SFÂRȘITULUI DE VEAC Este flirtul o faptă rea? Cuvântul este desigur cam prea dur. Și totuși, nu este mai puțin adevărat că, în perioada Belle Époque, chiar dacă rămâne cel mai adesea superficial și efemer, flirtul nu este considerat niciodată anodin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
temerile care marchează, în perioada Belle Époque, întreg corpul social: teama de femeia modernă, teama de mutațiile sfârșitului de secol, teama de decadență... Când citești aceste romane, simți că inspirația autorilor lor își trage seva dintr-un veritabil fond de angoase. Însă asta nu e totul. Acestor neliniști provocate de mediul social, percepute și amplificate de imaginația romancierilor, li se adaugă alți factori susceptibili a produce denaturări, cu o specificitate literară mai pronunțată. Romancierii la care ne referim sunt marcați de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apăra împotriva unor potențiale acuzații de imoralitate? Ne-am putea întreba unde se sfârșește angoasa și unde încep închipuirile acestor romancieri atât de sentențioși. Monștrii pe care îi înfierează acești autori nu sunt oare, în egală măsură, propriii lor demoni? Angoasa, reală, pe care o încearcă ei în raport cu fenomenul flirtului este dublată de complezență. Simțim că scrierea acestor romane le-a provocat autorilor lor o satisfacție răutăcioasă. Toți descriu cu nespusă delectare scenele erotice. Cât despre conflictele pe care le provoacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]