5,509 matches
-
asupra societății și vedea în corporatism baza organizării societății. Apoi, abatele Adolph Kolping a activat în mediile populare, iar în cadrul Conferinței episcopilor de la Fulda din 1869, el a propus un program de lucru în avantajul muncitorilor. O școală austriacă era animată de baronul Karl von Vogelsand, convertit la catolicism de Ketteler, redactorul-șef al publicației Vaterland, fondatorul revistei Monatsschrift für christliche Sozial-Reform, Gesellschaftswissenschaft, volkswirtschaftliche und verwandte Fragen (1879), în care relua ideile episcopului de Mayence, condamna capitalismul și milita pentru reforma
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
preoții Taparelli d'Azeglio și Liberatore, a fost un instrument eficient. În 1874-1875, a fost fondată Opera dei Congressi e dei Comitati cattolici. Un alt lăcaș de gîndire se afla în Elveția, la Fribourg, numit Uniunea Catolică pentru Studii Sociale, animată de Monseniorul Mermillod începînd cu 1884. Ideile sale s-au răspîndit în Europa datorită catolicilor sociali elvețieni (Gaspar Decurtins), austrieci (Karl de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
nouă revistă, La Democratie, și un partid (1912), Noua Republică, care nu afișa o etichetă creștină. Totuși, curentul creștin-democrat rămînea în fază embrionară, lovitura de la 25 august înăbușindu-l cu atît mai mult cu cît acesta era divizat, abatele Lemire animînd Federațiile republicanilor democrați; unul dintre responsabili, Paul Simon, fusese ales deputat la Brest în 1913. Experiențele creștin-democraților din Franța aveau în comun un slab ecou în țară, chiar dacă Sillon-ul se bucura de o largă răspîndire. Debușeul electoral a fost însă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de manifest al intransigentismului catolic italian raliat în jurul papei. Această organizație de laici a devenit repede instrumentul preferat al Bisericii în cadrul societății. Ea a fost organizată în cinci secțiuni de lucru (acțiunea catolică generală, caritate, educație, presă, artă creștină). Ea anima, prin intermediul diocezelor din Italia, o rețea impresionantă de acțiuni economice și sociale 15. Deosebit de importantă era a doua secțiune, care, în 1887, a căpătat numele de secțiunea de economie socială. Aceasta și-a luat sarcina dezvoltării spectaculoase a caselor de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din Austro-Ungaria își găsise un teoretician în baronul Karl von Vogelsang (mort în 1890), înlocuit de Monseniorul Franz Martin Schindler, profesor de teologie morală la Universitatea din Viena, și un organizator în persoana lui Karl Lueger. Acest tribun al poporului anima Uniunea Creștinilor Sociali, căreia a știut să-i confere o bază muncitorească și populară, dar alcătuindu-și și o clientelă de mici burghezi, meșteșugari, comercianți. Discursul său era antiliberal, anticapitalist, antisemit și ridica în slăvi ordinea medievală și corporațiile, fiind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și de a reconcilia Biserica cu lumea, de unde și interesul pe care-l arată experienței țărilor unde se încercase reconcilierea dintre libertate și religie: Belgia, Statele Unite, bine analizate de Tocqueville, unde catolicismul a putut înflori datorită libertății. O preocupare asemănătoare anima Sillon-ul, care dorea să integreze Biserica într-o societate judecată nu ca fiind antireligioasă, ci doar anticlericală. Cucerirea societății trecea prin încrederea în democrație definită ca organizație socială și politică care respectă cel mai bine, spunea Sangnier, conștiința și responsabilitatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bierville l-a întîlnit pe cel de la Locarno. Acest spirit se găsea în multe din inițiative: de la Hanurile Tineretului la Prietenii Sfîntului Francisc condusă de Joseph Folliet, iar după 1945 le regăsim și la Comitetul de Schimburi cu Noua Germanie, animat de Emmanuel Mounier și Alfred Grosser și în sînul Biroului Internațional de Legătură și Documentare fondat de părintele Rivau. Acest spirit se regăsește în multe reviste, ca Études în care scria părintele Yves de La Brière, Revue des Jeunes (Revista tinerilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la dimensiunea internațională a opțiunii lor religioase pare să fie una din mutațiile majore, cea mai radicală, poate, dintre toate celelalte cunoscute în perioada interbelică"20. După război, contactele și rețelele au fost reactivate, hidra nazistă fiind înlăturată. Ei erau animați de aceeași dorință de reconstruire a Europei, atît pe plan spiritual, cît și politic. La 23 august 1951, Konrad Adenauer îi scria lui Robert Schuman această scrisoare importantă pentru a înțelege starea de spirit a protagoniștilor: "Aștept un semn foarte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre universal", "nu se închide între granițele unui naționalism îngust". În consecință, "Franța trebuie să lucreze la făurirea unei Europe cu adevărat federale și să o anime" căci "națiunile Europei, consimțind la sacrificiul unei părți a suveranității lor în favoarea unei comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și vor arăta astfel lumii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deviza morală și socială", declarînd că s-a inspirat din "principiile solide ale creștinismului". În raportul său de la primul Congres al noului partid, ținut la Bologna în iunie 1919, el a subliniat autonomia față de Biserică, căutînd "în religie spiritul care anima întreaga viață individuală și colectivă". Programul era construit în jurul ideii de reînnoire a Statului, fondată pe apărarea grupurilor intermediare: descentralizarea în folosul comunei, provinciei, regiunii, și apărarea familiei, trecînd prin justiția socială (protejare a muncii și a micii proprietăți rurale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la 2 iunie 1946, 25, 9% și 156 aleși la 10 noiembrie 1946. Fiind un partid interclasist, a știut să atragă 18% din electoratul muncitoresc. Echipele sale rurale și muncitorești erau deosebit de active, mai ales acestea din urmă, care erau animate de sindicalistul Paul Bacon, ministru al Muncii între 1950-1952, apoi între 1953-1954, 1955-1956, 1956-1958 și după revenirea generalului de Gaulle, din iunie 1958 pînă în mai 1962. El a adunat, de asemenea, votul feminin, în 1951 electoratul său fiind pînă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ai lor (din 458 deputați) au format grupul "Znak" (Semnul), ei fiind, într-adevăr, semnul forței politice a catolicismului, semn de speranță, semn de care regimul trebuia să țină cont. Znak, care se sprijinea pe o revistă cu același nume, anima în felul acesta o opoziție parlamentară, prezidată de Stanislaw Stomma. Supraviețuirea sub o dictatură care avea tendința să se înăsprească din nou nu a fost ușoară. În interiorul grupului divergențele s-au accentuat între intransigenți ca Stomma care a refuzat în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în fiecare anu"88. Acești medici, doctorii Ulle și Moscovici, dovedesc pe parcursul celor șase numere, cât au putut edita revista, din fonduri proprii, că, într-adevăr, nu numai cazuistica era bogată, dar ei înșiși, colaboratorii, cum se numesc modest, erau animați de pasiune și de spirit de cercetare. Revista lor demonstrează, ceea ce am remarcat și la proiectul întocmit de A. Fătu, că exista în Moldova, în acel timp, un potențial medical și științific remarcabil. Colaboratorii Nosographului dovedesc o bună orientare psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
punct de vedere) atestă această activitate a sa. Insistând asupra aspectului social, cu vaste și multiple implicații sociale, al bolilor psihice, Brăescu trasează orientarea de viitor. Monografia sa Cum sunt considerați și asistați alienații in România este un document științific, animat de accente patriotice: "Azilele noastre sunt vechi atenanse pe lângă diferite mănăstiri, destinate pe la 1850-1860 ca să primească și să sechestreze în ele alienați. Azilele au rămas în aceiași stare anacronică, cu toate că numărul alienaților a devenit de 10 ori mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92, județul Botoșani, în 1870, într-o familie de țărani săraci, cu șase copii. Condițiile materiale ale țăranilor localnici, din cele mai grele pe atunci, și ambianța de entuziasm față de ideile care animau tineretul intelectual din vechiul centru de cultură al Botoșanilor, unde elevul Panaite Zosin urma cursul liceal, au contribuit la profilarea sa psihologică sensibilă față de injustiția socială. Exmatriculat pentru manifestări politice extremiste, tânărul elev, fugit din țară, și-a terminat liceul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A slujit cu o vocație antropologică această specialitate a sufletului, în care a protejat pe cei rătăciți și printr-o firească continuitate a făcut ca Socola să existe prin spiritul, și nu prin zidurile sale, iar Socola să fie mereu animată de elanul de depășire a condiției noastre pământești, să fim noi înșine doar proiectându-ne în viitor. Tadeusz Pirozynski a văzut sensul existenței sale doar în valorile profesionale și a muncit cu asiduitate pentru a ilustra exemplaritatea comunicării și compasiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
putem întreba însă dacă înțelegerea lui satisfăcătoare este, în genere, posibilă. Odată ce trecem peste dificultățile pe care le ridică înțelegerea ontologiei Tractatus-ului, orizontul devine mai clar. Într-o însemnare de jurnal, din septembrie 1914, Wittgenstein caracteriza astfel aspirația care îl anima atunci când a gândit și a scris Tractatus-ul: „Soluționarea tuturor problemelor mele trebuie să fie extrem de simplă.“ La întrebarea care este domeniul a ceea ce se poate spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fiindcă forma cuvintelor este avută în vedere de fonetică și de morfologie), se poate atribui denumirea de lege unor fapte precum trecerea de la abstract la concret în nominație, în evoluția de la latină la limba română. De aceea, de exemplu, latinescul anima, cu semnificația abstractă "suflet, spirit", a devenit în românește inimă, cu semnificația concretă "organ intern care pulsează sîngele în organism". Dar, dacă majoritatea legilor lingvistice privesc anumite fenomene, anumite compartimente sau anumite (grupuri de) limbi, se pot constata și aspecte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
psihologiei grupurilor mici: definirea grupului, condițiile constituirii lui, avantajele / serviciile oferite de grup membrilor săi, modul de funcționare a lui, cunoașterea liderilor, etc. Grupul uman reprezintă "un sistem social organizat, compus dintr-un număr limitat de persoane (3 până la 20-25, animate de un scop comun și de un sentiment de interdependență, posedând un ansamblu de roluri legate Între ele, promovând norme specifice și relații afective de simpatie și / sau antipatie"1. Gruparea, la rândul ei, presupune un tip specific de reuniune
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta Edgar Poe) sufletul se apropie cel mai mult de marele țel pe care se luptă să-l atingă atunci când e animat de Sentimentul Poetic crearea Frumuseții absolute" (Principiul poetic, ed. citată). Istoricește se vede că în orice poet puternic veghează un Prometeu reîncarnat, un temerar cu aspirația de a-i smulge cuvântului disponibilitățile latente ori ascunse pentru ca astfel forța lui nucleară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o vizibilă diluție! În Laus Ptolemaei, trecerea de la concepte la poezie eșuează în prozaic și retorisme. În Necuvintele, câteva solilocvii pe teme existențiale, de genul: Ce este viața? Când începe și încotro se îndreaptă?; sau Care este puterea supremă ce animă universul și creează viața? nu ating nivelul poemelor de vârf. Limbajul filozofant din al doilea text sfârșește în frivolitate, în bufonadă și calambur: Puterea de a fi, / dar mai ales puterea / Puterea de a nu fi, / dar mai ales puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai rămase deloc. Atunci / copilul rosti "Te cunosc, te iubesc, / te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care își au conturat țelul, care își au conturată mai mult sau mai puțin viitoarea profesiune, manifestă o atitudine pozitivă față de învățătură, muncesc cu mai multă străduință, cu tenacitate. Atitudinea elevilor față de învățătură depinde și de motivele de care sunt animați aceștia. Motivele învățării generează atitudinea pozitivă. La rândul ei, atitudinea pozitivă îmbogățește, adâncește și generează noi motive. Motivația apare ca efect și cauză a atitudinii pozitive față de învățătură. De o foarte mare importanță în formarea atitudinii pozitive este atmosfera generală
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
insuficientă, de calitate îndoielnică, oferită după un meniu sărac și invariabil, era preparată de persoane cu puțin interes și lipsite de pricepere în arta culinară. În plus, a trebuit să suportăm și urmările războiului și ale secetei. În pofida acestor neajunsuri, animați în permanență de dorința nestrămutată de a deveni învățători, studiam cu îndârjire, ne formam ca viitori profesioniști ai învățământului primar și, totodată, ca inițiatori și organizatori ai vieții cultural artistice de la sate. Pentru acest din urmă obiectiv, desfășuram o gamă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]