167,887 matches
-
am primit ordin să plec însoțit de caporalul Caba, într-o misiune de recunoaștere a dispozitivelor inamice amplasate dincolo de linia de front, în zona localității Avrig. După un parcurs anevoios prin munții întroieniți am ajuns o dată cu seara în fața liniilor de apărare inamice, și profitând de întuneric ne am infiltrat printre tancuri, baterii de artilerie, blindate și camioane, consemnând totul și întocmind câteva schițe topografice. La întoarcere, am rătăcit drumul printre troienele cufundate în beznă, orbecăind ore în șir până la miezul nopții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încredere și simpatie reciproce, oferind acestui proces un caracter durabil. 4. Crearea, cultivarea și menținerea permanentă a comunicării cu alte organizații, sisteme sau grupuri. 5. Aducerea la cunoștința opiniei publice a propriei organizații sau a propriului sistem, precum și susținerea și apărarea intereselor acesteia. 6. Articularea și cultivarea propriilor interese permanent și în interiorul sistemului, al organizației sau al grupului proprii. 7. Influențarea opiniei publice în interesul propriei organizații. 8. Înțelegerea, corelarea și colaborarea cu alți copartici-panți interesați, cu scopul dezvoltării producției și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de a se schimba sau poate fi schimbată? Care sunt implicațiile geografice asupra problemei? Pe o scală de la 1 la 10 (10 însemnând cel mai rău caz), care este vulnerabilitatea noastră la: > Publicitatea negativă... > Procese semnificative în justiție... > Mecanisme de apărare ale clienților... > Probleme morale ale angajaților... > O nouă legislație... > Mărturii în fața Congresului... > Închideri de filiale / fabrici... > Acțiuni de reglementare... > Căderi ale cursului acțiunilor... > Prezența în buletinele de știri ale rețelelor de televiziune... > Neliniști / temeri în comunitate... > Probleme de securitate... > Retragerea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în condițiile legii. Curtea Constituțională apreciază că, prin art.659 din Codul civil, legiuitorul a prevăzut o formă specială de asociere a membrilor proprietari care locuiesc în apartamente situate în blocuri ori ansambluri rezidențiale cu mai multe etaje, care asigură apărarea intereselor generale ale proprietarilor printr-o mai bună conviețuire, administrare a fondurilor, stabilire a costurilor și cheltuielilor comune și repartizarea lor pe locatari. Totodată, a statuat că asociațiile prevăzute în acest articol respectă dreptul constituțional la liberă asociere și că
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
expres de lege. Deseori, participanții la scandalurile de la blocuri, exprimă în public cuvinte triviale, necuviincioase, care aduc atingere bunelor moravuri și atrag disprețul și oprobriul coproprietarilor. Cu ocazia cercetării acestor cazuri de către organele de ordine, cei în cauză invocă în apărare prevederea din art.70 Cod civil - dreptul la liberă exprimare, ceea ce este departe de sensul și scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept. Fără îndoială că în aceste situații sunt aplicabile prevederile Legii nr.61/1991, actualizată,privind sancționarea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
o activitate spirituală. Dovada teoretică prin care ni se arată că nu este o vorbă rară ci prezintă cea mai nobilă și mai Înaltă aspirație a sufletului omenesc, ne servește ca un puternic și permanent impuls, În lupta noastră de apărare și reîntregire a patrimoniului nostru național, căci singură ideea de justiție Îl poate consfinți ca intangibil și imprescriptibil”. Cu Întrega responsabilitate a filosofului timpului său istoric, Mircea Djuvara făcea sublinierea esențială: „Într-o asemenea luptă, națiunea noastră trebuie să se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
omul interioritatea ființei sale, pentru a se acorda cu legea morală. Putem concluziona că dreptul pur este, În mod necesar, eliberat de orice element etic. Două sunt cazurile În care tribunalul nu se poate pronunța, și anume dreptul de legitimă apărare - care presupune constrângerea lipsită de drept, și echitatea - care stipulează dreptul lipsit de constrângere. Pentru acestea nu există principii ferme, universal valabile, pentru a se pronunța o decizie care să decurgă cu necesitate. Echitatea se poate invoca doar În numele propriu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moralitate, deoarece este rezultatul unei convingeri interioare, subiective, decât de o lege juridică. Ea poate fi considerată ca fiind nota de umanitate adusă dreptului, aparținând forului interior și nu domeniului social validat de dreptul civil. În cazul dreptului de legitimă apărare, este vorba de o prezervare a propriei vieți, dincolo de un pericol sau agresor iminent. „Acest drept pretins este o Împuternicire care, În cazul de apărare a propriei vieți puse În pericol, celui care nu mi-a provocat nici un rău Îi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
forului interior și nu domeniului social validat de dreptul civil. În cazul dreptului de legitimă apărare, este vorba de o prezervare a propriei vieți, dincolo de un pericol sau agresor iminent. „Acest drept pretins este o Împuternicire care, În cazul de apărare a propriei vieți puse În pericol, celui care nu mi-a provocat nici un rău Îi iau viața”. De fapt, această față a dreptului este legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o Împuternicire care, În cazul de apărare a propriei vieți puse În pericol, celui care nu mi-a provocat nici un rău Îi iau viața”. De fapt, această față a dreptului este legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o nedreptate subiectivă nu se suprapune peste o nedreptate juridică obiectivă. De altfel, Immanuel Kant subliniază faptul că atât echitatea, cât și dreptul de legitimă apărare dau naștere la confuzii, deoarece nu se delimitează clar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o nedreptate subiectivă nu se suprapune peste o nedreptate juridică obiectivă. De altfel, Immanuel Kant subliniază faptul că atât echitatea, cât și dreptul de legitimă apărare dau naștere la confuzii, deoarece nu se delimitează clar Între temeiurile obiective și cele subiective: ceea ce recunoaște cineva a fi drept pentru sine, pe temeiuri corecte, nu este confirmat de tribunal. Immanuel Kant Împarte datoriile juridice În trei grupe, concentrate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atunci când state vecine se află În război. În al doilea rând, și poate cel mai important pentru realizarea unei păci eterne, este menținerea păcii realizate, garantarea. Totodată, dreptul de pace este al uniunii (confederației) reciproce a mai multor state, pentru apărarea În comun contra eventualelor atacuri externe. „O astfel de uniune a unor state În vederea menținerii păcii o putem numi congresul permanent al statelor, la care orice stat Învecinat este liber să adere”. Kant exemplifică prin Adunarea Generală a Statelor, de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În lume, nu reprezintă nici un pericol. În acest sens, avem un exemplu strălucit: nici un monarh nu l-a depășit pe cel pe care noi Îl stimăm!” Încrederea În luminile Rațiunii și În Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea eternă (1794). Aspirația larg umanistă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
psihologia. Argumentul pe care Îl aduce filosoful german: Întrucât cel puțin la Începutul lor, cunoștințele sunt „mijloace pentru scopuri practice”, În etică se află „originea și scopul oricărei filosofii”. În această idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însuși și se reafirmă contra negării sale”. Acțiunea este, În mod esențial, o expresie nouă a dreptului originar, Întrucât el tinde să se valorifice. O confirmare o găsim În faptul că Însuși subiectul trebuie, de regulă, să ia inițiativa pentru apărarea dreptului său. Există, deci, o oarecare colaborare a individului În apărarea dreptului său; el trebuie să vegheze spre a Împiedica tulburarea ordinii juridice, În ceea ce Îl privește (un exemplu: tutela etc). Pe scurt și În esență: „Acolo unde Statul ar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
esențial, o expresie nouă a dreptului originar, Întrucât el tinde să se valorifice. O confirmare o găsim În faptul că Însuși subiectul trebuie, de regulă, să ia inițiativa pentru apărarea dreptului său. Există, deci, o oarecare colaborare a individului În apărarea dreptului său; el trebuie să vegheze spre a Împiedica tulburarea ordinii juridice, În ceea ce Îl privește (un exemplu: tutela etc). Pe scurt și În esență: „Acolo unde Statul ar ajunge prea târziu și persoana privată are putința să Înlăture violența
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
critica diverselor erori În care au căzut teoreticienii doctrinelor contractului atunci când ei s-au Îndepărtat de aceste concepte elementare”. a) Dreptul fundamental al libertății și autoritatea de Stat Afirmarea dreptului natural al persoanei umane Înțelege mai puțin să semnifice o apărare sau un dig contra autorității Statului, cât o concepție rațională a acestei autorități și cerința unei reforme radicale a acesteia ab intus, „dacă ea s-a abătut de la fundamentul ei legitim”. „Fără Îndoială, subilniază filosoful italian neokantian, scopul imediat al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau sunt bolnave psihic, sau care atingând integritatea altuia nu pot să pretindă, legitim, la respectul propriei sale integrități. După cum, libertatea de a emigra trebuie să aibă o limită temporară la obligația - stabilită prin lege - de a lua parte la apărarea patriei, ș.a.m.d. c) Acțiunea concretă a Statului Juristul italian de renume european Giorgio del Vecchio Își continuă investigația, de pregnanță filosofică, apreciind că: Statului Îi incumbă funcția de a exercita o acțiune constantă de protecție, de propulsare și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
intervenția altor State. Deci, apare problema necesității de a asigura dubla protecție a siguranței private și publice, prin mijloacele organismelor judiciare și de poliție, de asemenea a organismelor militare, apte să Îndeplinească funcțiile lor respective. Este de Înțeles că o apărare solidă contra agresiunilor exterioare presupune o ordine internă foarte bine constituită, după principiile generale cunoscute. Protecția și asistența Statului pentru a garanta integritatea fizică și morală a persoanei - presupunând deficiențe fizice sau psihice - nu pot fi suficiente dacă nu sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
recunoscut, tacit, prin simplul fapt al vieții În comun, prin natura Însăși, prin sentimentele Înnăscute. În principiu, pe baza liberului consimțământ asociațiile pot să se organizeze În vederea aceluiași scop, fără să aibă nevoie de o autorizație specială pentru aceasta. O apărare nu s-ar justifica decât dacă scopul ar fi declarat ilicit printr-o lege, „care nu ar putea În tot cazul, să violeze vreodată principiul general al libertății de gândire și al libertății cuvântului. Într-un Stat bine ordonat - observă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de situații, conflicte de interese, diferențe de opinii etc.), chiar și asupra criteriilor principale Înseși. Important este să nu se repete greșelile comise anterior. În cele privitoare la Corporații, Giorgio del Vecchio amintește factura medievală a acestora, ca mijloc de apărare, dar și ca sistem de privilegii, cu statute proprii distincte de cele ale Comunei. Amintește și de legea suprimării corporațiilor de către Revoluția Franceză, la 1791; suprima drepturile individuale etc. „Dar voința de a interzice orice organizație corporativă pentru a nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion”ului, În perioada „gentilică” a evoluției istorice. Statul se formează, ca urmare a unirii ginților, Într-o „unitate superioară, pentru necesități temporare, apoi permanente, de conciliere sau de apărare; Statul ar fi deci, În mod esențial, o unitate supragentilică”. 2. Cea de-a doua poziție - relevă filosoful neokantian - rezidă În afirmația că „un anumit caracter politic” poate fi constatat chiar În faza numită prestatală, În familia patriarhală, așa cum ne-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un proces, mai curând decât dogmatizat și convertit În ceva material, static sau «corporal», cum Îl consideră, de regulă, cele mai multe Școli ale dreptului”. Cu o fină analiză istorică, Giorgio del Vecchio tratează apariția - Încă din societatea medievală - a asociațiilor de apărare a intereselor particulare: „corporații”, „consorterii”, „Întovărășiri” (compagnonages), „confrerii”, „fraternități” (fraglie), „consortiumuri”, „universități” etc., bazate pe scopul apărării și asistării mutuale (pe clase și profesiuni corespunzătoare: clerici, nobili, comercianți, marinari, burghezi, artizani, țărani etc.). Ceea ce este important - subliniază filosoful italian - este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de regulă, cele mai multe Școli ale dreptului”. Cu o fină analiză istorică, Giorgio del Vecchio tratează apariția - Încă din societatea medievală - a asociațiilor de apărare a intereselor particulare: „corporații”, „consorterii”, „Întovărășiri” (compagnonages), „confrerii”, „fraternități” (fraglie), „consortiumuri”, „universități” etc., bazate pe scopul apărării și asistării mutuale (pe clase și profesiuni corespunzătoare: clerici, nobili, comercianți, marinari, burghezi, artizani, țărani etc.). Ceea ce este important - subliniază filosoful italian - este „valoarea pe care regulile sau statutele, adoptate de aceste organizații, au avut-o În fața regulilor edictate de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
intermitentă, de unde o anumită Întâietate concretă a sa, care se explică și prin faptul că, În cazuri extraordinare, organele executive pot să Înlocuiască pe cele legislative. Activitatea executivă sau administrativă se desfășoară În diferite direcții care corespund diverselor scopuri sociale, apărarea teritoriului, educație și instrucție publică, administrație financiară etc. 3. Funcția judecătorească are sarcina de a verifica dreptul În cazurile controversate, atât În actele particularilor, cât și În acelea ale organelor executive sau administrative. Dacă un același organ ar trebui să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]