89,637 matches
-
demonstrației și a unei strategii argumentative prea greoaie în lipsa unor premise bine stabilite. Ioan Stanomir, Reacțiune și conservatorism. Eseu asupra imaginarului politic eminescian, Nemira, col. Societatea politică, București, 2000, 333 pag., f.,p. "Calea regală a literaturii proletare" A douăsprezecea apariție din colecția ABC a Editurii Dacia se ocupă de realismul socialist, fiind traducerea unei cărți din cunoscuta serie Que sais-je?. E, așadar, o introducere în domeniu, fără pretenția de a analiza fenomenul în profunzime, supunîndu-se în schimb nevoii de claritate
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Locul doi este ocupat de Tudor Arghezi cu 5 poezii. Mai sînt Alecsandri, Blaga, Barbu, Bacovia, cu cîte 3 poezii. Din perioda postbelică, doar Nichita Stănescu are două poezii - ceilalți poeți contemporani au doar cîte o poezie reprezentativă. Avem și apariții neașteptate. Iată ce spunea G. Călinescu în istoria sa, monument al estetismului postbelic, despre Vasile Militaru, antologat de Petru Romoșan: "Trivialele fabule ale lui Vasile Militaru au avut un succes extraordinar". Un estet pune accentul pe calificativul "triviale". însă, sintagma
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
de sus al porții; era negru și fosforescent și părea vrăjitoria unui țigan, cu ochii încă vii și dinții ca fierăstrăul în fălcile larg căscate. Aveam pe atunci nouă ani, și am simțit o spaimă atât de cumplită în fața acelei apariții de coșmar, că mi-a pierit graiul. Iar fratele meu, care era cu doi ani mai mic, aruncă tuburile de oxigen, măștile și aripioarele de înot, și o rupse la fugă cu un strigăt de groază. Doamna Forbes îl auzi
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
că doamna Forbes le primise cu aceeași pasiune, fără măcar să strige, fără să plângă, recitând din Schiller cu vocea-i frumoasă de soldat, conștientă că era prețul inexorabil al verii sale fericite. (Din volumul ,,Douăsprezece povestiri călătoare", în curs de apariție la Editura RAO)
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
îndepărtare în forță a țiganilor care își trăiesc provizoratul la margine de București sau prin alte localități urbane. Cine sînt de fapt acești nefericiți? Marii contrabandiști de droguri sau de mașini? Hoții de buzunare care își văd de treabă, în pofida apariției unei Brigăzi speciale pentru combaterea lor? Țeparii de conducte? Proxeneții incurabili sau mafioții gulerelor albe? Corupții și corupătorii, cu afacerile lor de mii de miliarde în lei? Cămătarii și recuperatorii lor? Patronii firmelor căpușă care au istovit economia românească? Din
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
fără a mai cere și aprobarea Lui. Cînd un milion de persoane, venite din toată țara, se înscriu în audiență la Sfînta Parascheva adăpostită la Iași, iar multe alte sute de mii, totalizînd poate alte milioane, pîndesc lacrimile icoanelor sau apariția Fecioarei în ipostaze lemnoase, avem de-a face cu un uriaș fenomen social de frustrare, nu cu o creștere a credinței în Dumnezeu. Pe vremea cînd Ceaușescu dărîma frenetic biserici sau le muta din loc ca pe automobile parcate unde
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
ani în șir, ca-n Biblie, n-am mai putut publica aproape nimic. Credeți-mă, dragi cititori! În acel răstimp sensibil la culme, al trecerii de la tinerețe la maturitate, în care nu mai nădăjduiam că voi ieși vreodată la liman, apariția unui singur articol sau a unei singure poezii mi-ar fi luminat sufletul mai mult decît, la acest ceas tardiv, cel mai prestigios premiu! Dar acea dureroasă încercare se pare că nu a fost suficientă. În pragul vîrstei de patruzeci
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
chinez născut la Beijing în 1940 și stabilit în Franța în 1988. Textul în discuție a fost început în 1982, în țara sa natală, și încheiat la Paris în 1989. În scurta sa prefață, Noël Durant amintește faptul că, la apariția romanului, mulți dintre critici au considerat că, prin această scriere, autorul încearcă să-și "regleze conturile" cu propriile rădăcini, cu țara pentru totdeauna părăsită. Cît adevăr conține o astfel de supoziție nu contează. N-ar fi totuși rău dacă ar
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
pluseze, îngroșînd. Cu farmec, pe alocuri. Din Valentin Uritescu cel din Krecinski nu va mai rămîne aproape nimic în acest personaj, nici cal, nici măgar: Ilie. Monica Davidescu o distruge pe Ana a sa printr-o prea patetică și emfatică apariție care nu rezonează cu nimeni pe scenă și pentru că nu este adaptată fiecărui partener în parte, cu modificările de rigoare ale tonului și atitudinii. Care, de altfel, rămîn aceleași, de la un capăt la altul. Cel mai tare are de suferit
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
existente în prima și cea mai cuprinzătoare sferă, este condiția trecerii dintr-o sferă a lumii în alta. Floare albastră se eliberează de complexul lui Novalis și, într-o interpretare care ține cont mai ales de contextul poetic românesc al apariției sale (modelul retoric al poeziei de dragoste funcțional în secolul al XIX-lea), se explică, prin grila simbolică propusă de Jung, ca o imagine general-umană: simbol al regăsirii unității și al salvării posibile. Dar Roxana Sorescu nu se îndreaptă numai
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
poate desemna o întoarcere la "rădăcini", o puternică întoarcere la maniera clasică de a face critică (poate încă o întoarcere la Maiorescu?). Sintagma "postmodernism clasic" pe care am folosit-o în cazul lui Oțoiu, capătă și mai mult sens, odată cu apariția cărții lui Bodiu. Un alt punct asupra căruia cad de acord cei doi este caracterul de outsider al scriitorului optzecist. Oțoiu face o întreagă teorie a frontierei în proza optzecistă. Bodiu insistă pe caracterul de marginal politic al optzecistului. Această
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
carte de 100 de pagini publicată în 1892 de belgianul Georges Rodenbach, romanul simbolist cunoaște primul și singurul său triumf. Tradusă rapid în 7 limbi, cartea atrăgea atenția lui Mallarmé prin originalitate, devenind, curînd, celebră. Cu un an înainte, la apariția volumului de poeme Le regne de silence, poetul Émile Verhaeren, prieten și fost coleg de studii al lui Rodenbach, nota: Este un evocator al esenței peisajului flamand, pătrunzînd în sufletul lucrurilor, fără a fi descriptiv�. Cuvintele acestea se pot spune
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi considerată, fără nici o exagerare, un eveniment. Prea puțin familiarizat cu teoriile pragmatistului american, publicul din România are acum ocazia să se inițieze în dezbaterile contemporane din domeniul filozofiei analitice, mai exact în disputele privitoare la realism
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
în mijlocul cărora trăiesc de multă vreme. Chiar și conceptul specific evreiesc și anume spiritul practic, comercial al evreului are o determinare istorică, redusă, cum se știe, la aceea că au fost siliți să adopte aceste îndeletniciri de care e legată apariția orașului și, potrivit lui Sombart, chiar nașterea capitalismului. Și, preluînd o apreciere a lui Kautsky, autorul nostru apreciază că "evreii, contopiți multă vreme cu viața cerebrală a negustorilor, au dus o viață mai cerebrală decît aceea a altor popoare, pentru simplul
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
moșia, anumite reflexe și uneori clișee ies la iveală în felul în care rostește sau merge pe scenă, trăgînd cumva la public, deși nu are nevoie de asta. Reacția publicului, greșită uneori, vine ca în experimentul lui Pavlov. La unele apariții ale lui Horațiu Mălăele, că se înțelege sau nu textul, că e de rîs sau nu, în sală se rîde. Dramatica lui frămîntare este deslușită puțin mai cu întîrziere decît e cazul. Descifrarea imposturii lui Serebreakov înseamnă descifrarea propriei irosiri
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
timp ca să descopere ce materiale merg pe scenă și ce materiale sînt respinse ș.a.m.d. În acest context, nu se poate vorbi despre o performanță din partea actorilor, plecînd poate chiar de la distribuirea într-un rol sau altul. Situația și aparițiile au fost previzibile: Tudorel Filimon în Egist nu mă surprinde cu nimic, știu pas cu pas cum își va construi personajul, cu șarje cu tot. A fost folosit într-un registru unde nu mai este obligat să descopere ceva, apelînd
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
divorțurile lui de cele trei soții pe care inițial le adoră, Asya, Caroline și Ann. Însemnările lui Kazin atrag enorm tocmai prin laconicitatea lor, printr-o elocvență a tăcerii. Într-un interviu acordat unui ziarist la puțin timp după prima apariție a acestui volum, în 1997, Kazin declara că nu are încredere în "omul psihologic," că se îndoiește, prin urmare, că sinele se poate revela, deschide sieși. Într-adevăr, jurnalele sale nu sînt concepute cu intenția explicită de a fi terapeutice
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
există o revistă de șah. Cititor avid al publicațiilor de acest fel, inclusiv al extraordinarului almanah făcut cîndva de Vălureanu la România liberă, Cronicarul redescoperă cu bucurie Revista română de Șah - GAMBIT, aflată la nr. 44 din anul 8 de apariție, sub direcția Elisabetei Polihroniade (ale cărei emisiuni de la TVR de pe vremuri constituiau o delectare). Cultura șahistă a fost cam lăsată de izbeliște la noi. Ca și cultura, în general. Sponsorii preferă sporturile corpului, care întorc mai bine banii, și se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
dedicate filosofiei populare românești și singura care se ocupă pe larg de reprezentarea lumii în satul românesc. Ernest Bernea - Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român; Ed. Humanitas; ediția întâi - 1997; 304 p.; ediția a doua - 2001, în curs de apariție în col. Top H, București.
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
duci dorul concertului de vineri seara. Dacă găsesc, unde mă aflu, o sală de concert, merg acolo. În 1967, pe fondul unei așa-zise liberalizări, au început să apară reviste de cultură. Și a fost "Cronica". Printre cofondatori numărîndu-te. Noua apariție, la vremea aceea, era o "supapă"; știu că-l publicați pe Noica, ieșit din închisoare, pe mulți alții ținuți deoparte pînă atunci. Era o altă lume. Mă simțeam fericit. Febril-fericit. Puteam practica - nestingherit - pictura, scriam, călătoream. Flanam, pur și simplu
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
artificii și în Femeia perfectă. În plus, ca în romanele Cordon-Bleu și Cei doi, totul pare "manipulat" de instanțe oculte ce controlează, spionează, urmăresc și adesea ucid, conducând "jocul" și comedia spre dramă. Ecourile critice, numeroase și foarte favorabile, la apariția ultimei cărți a scriitorului oferă formule valabile pentru întreg scrisul său atunci când vorbesc despre "un roman ludic și mișunând de acțiuni, malițios exotic și aproape oulipian" - trimițând adică spre "atelierul" artei combinatorii a grupului Oulipo al lui Raymond Queneau -, ori
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Paris, la Cluj, la București, la Lima ori la Tegucicalpa... Ce ați putea spune despre publicațiile pe care le realizați sub egida Casei Scriitorilor Străini și a Traducătorilor, - adică revista MEET și cărțile apărute până acum ori în curs de apariție? Până acum, publicarea cărților a fost în mod absolut legată de rezidențe, de bursele oferite scriitorilor care veneau aici, și e posibil ca acest program să fie amplificat și modificat puțin, imaginând, de pildă, co-editări. În ce privește revista, lucrurile stau oarecum
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
și, la 17 septembrie 1934, notează că a stabilit o înțelegere cu editorul S. Ciornei. Acesta însă tergiversa lucrurile. Atunci, la 1 octombrie, contractează cu Editura Adevărul romanul care, predat, e pus imediat în lucru. În 15 decembrie 1934 consemnează "apariția în librării a romanului Mite", autorul primind acasă exemplarele care i se cuveneau. Apoi începe distribuirea romanului prietenilor, cenacliștilor și criticilor literari. Încep să apară articolele de apreciere autorul notînd în februarie 1935 că au fost 48 de astfel de
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Călinescu o carte comparabilă ca anvergură. Era efectiv o provocare la adresa lui Călinescu, care, din 1932, cînd a publicat vestita biografie Viața lui M. Eminescu, trata foarte critic pe oricine își lua îndrăzneala să abordeze subiectul. Lovinescu a așteptat, în tensiune, apariția cronicii lui G. Călinescu la rubrica sa din Adevărul literar și artistic. Ea apare în 10 februarie 1935. E, de fapt, o execuție radicală, ascunsă sub motivația că E. Lovinescu merită o critică dreaptă. Nu-i recunoaște decît meritul unei
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
mele se află în odaie, iar în anumite scene îmi răsunau în urechi cuvintele lor sau le vedeam, cîteva clipe, în carne și oase. Dificultatea era doar de a găsi expresia care să le zugrăvească întocmai". Și, totuși, mult după apariția romanului a avut nenumărate plictiseli, de vreme ce a preluat nume reale sau a încarnat artistic personaje sau scene aievea. Prin anii douăzeci tîrziu, prof. Gh. Bogdan-Duică și-a trimis studenții să întreprindă, în vacanță, o anchetă în satul evocat de marele
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]