16,557 matches
-
2.2. Crearea unei variabile fictive (dummy) Variabilele fictive sunt variabile dihotomice care pot lua doar două valori, de obicei notate cu 1 si 0. Ele desemnează prezența (1) și absența (0) unui anumit atribut (de exemplu apartenența sau lipsa apartenenței la un grup). Comanda este următoarea: RECODE nume var veche (1=categ care desemneaza prezența atributului) (ELSE=0) INTO nume- var nouă. Exemplu: Variabila votpar are valori de la 1 la 5 desemnând diferite partide politice pentru care subiecții și-au exprimat intenția de a vota. Se construiește o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
următor) folosind ANALYZE/ MULTIPLE RESPONSES/ CROSSTABS. Exemplu 1: Există următoarea întrebare în chestionar "În ce fel de asociație sunteți membru?" (Barometrul de Opinie Publica iunie 1998) Pentru această întrebare în baza de date au fost create zece variabile, care măsurau apartenența la diverse asociații. Din aceste variabile s-a creat o variabilă nouă pe care am denumit-o asociat, care măsoară gradul de activism al persoanelor intervievate. Fiecare din cele 10 variabile avea ca variante de răspunsuri codul 1 "Da" (este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acceptarea ei. Toate acestea și multe altele au hrănit puterea soft americană, au vorbit despre civilizația americană, au contribuit la cunoașterea și consacrarea ei. Atât de mult încât a trăi în "stil american" era un semn de distincție, pentru că desemna apartenența la o cultură cu care oricine s-ar fi putut mândri. Recent, în relatările prilejuite de trecerea în neființă a starului pop Michael Jackson, o personalitate a muzicii ușoare exclama surprinzător: "Noi, americanii, am ajuns să fim iubiți în lume
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lucru. În fond, statele americane învecinate cu Mexicul au reprezentat un gen de "bază de aterizare" a populației care venea de dincolo de Rio Grande. Mexicul este o țară care a cunoscut o dinamică impresionantă a propriei dezvoltări, beneficiind atât de apartenența sa la NAFTA, cât și de efectele pozitive ale globalizării. La aceasta trebuie adăugat faptul că Mexicul deține importante rezerve de petrol. Cert este că această țară a făcut progrese constante în ultimii ani și ponderea ei economică la nivel
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
extrem de persistente. Relațiile dintre membrii unei promoții universitare sau ai oricărei alte organizații rămân foarte active. Într-un serviciu, atunci când trebuie luată o decizie sau când este În curs o consultare, fiecare Își utilizează și Își consultă preferențial rețelele de apartenență preexistente, aceste grupuri relaționale funcționând ca niște referințe oculte. Excelența operațională vine și din faptul că japonezii nu depășesc limitele. Ei fac ceea ce s-a decis. Odată ce standardul și procedurile au fost fixate, le aplică până la abrutizare, chiar dacă ar fi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-i asista eclozarea, după ce, În prealabil, i-a Îndeplinit condițiile. În interior, indiferent de rolurile și pozițiile fiecăruia, interacțiunile se exercită pe baza autonomiei și a independenței. Mediascope distinge trei tipuri de comunități: tradiționale, voluntare și strategice. În cele tradiționale, apartenența este automată și se stabilește pe o bază geografică sau familială, deci nealeasă. Ea este fatală și determinată a priori; aici, relațiile sunt puternice și normate, domnește ierarhia, aderarea este controlată, chiar restrictivă, iar membrii sunt mai degrabă pasivi și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tip de comunitate se regăsește În clanuri, sate sau națiuni. Natura lor este În primul rând defensivă, ceea ce nu le Împiedică să se dovedească, la nevoie, prădătoare și cuceritoare față de exterior. Pregnanța distincției dintre noi și ei este puternică aici, apartenența fiind exclusivă. Dimpotrivă, comunitățile voluntare se creează printr-un efect de alegere. Un grup de indivizi ia hotărârea de a se reuni și a se organiza pe baza unui interes afirmat și deliberat, ca În cazul asociațiilor, al sindicatelor, al
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
alegere. Un grup de indivizi ia hotărârea de a se reuni și a se organiza pe baza unui interes afirmat și deliberat, ca În cazul asociațiilor, al sindicatelor, al grupărilor profesionale, al partidelor politice sau al religiilor sau al sectelor... Apartenența este, În aceste cazuri, explicită și face obiectul unui demers deliberat. O comunitate strategică sau planificată desemnează regruparea mai multor actori sau organizații de naturi diverse, ce pot fi și Întreprinderi, și care se reunesc În jurul unei teme mobilizatoare, ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cultură dintre membri, dezvoltă, În cadrul acestor comunități strategice, atenția față de celălalt și spiritul deschis. Independența domină aici, fără a sărăci ansamblul, diferența este cultivată prin dialog, nu se caută simplificarea sau o standardizare oarecare. Reticularea indivizilor Între ei, indiferent de apartenențele lor culturale sau instituționale, pe baza unor valori și interese, este facilă aici. Comunitățile strategice sunt strâns legate de natura internetului și a rețelelor informatice, În cadrul cărora comunicarea este vastă și simultană, nelimitată de constrângeri geografice. Aceste comunități particulare, unde
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cinci luni, În total) a celor mai buni 24 de agenți medicali de pe linia frontului comercial a fost rapidă. Creșterile În productivitate au devenit durabile, ca și beneficiul global al autonomiei de acțiune instalate la cei instruiți, deveniți mândri de apartenența lor la Întreprindere. Preocupați să-și perfecționeze singuri strategiile și tacticile de vânzare, ei au exploatat resursele grupului, adresându-se celor În drept În caz de dificultate. De atunci, Nippon Roche a funcționat În mult mai mare măsură ca un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
implicarea centrală a președintelui grupului și a celor mai buni agenți medicali, proiectul SST n-ar fi văzut lumina zilei și n-ar fi fost Încununat de succes. Prin aplicarea modelului SECI al lui Nonaka, legăturile comunitare și sentimentul de apartenență la societate s-au Întărit. Aceasta a Început să comunice mai mult, iar fiecare membru și-a extins rețeaua de relații și de cunoștințe În mod voluntar. Odată cu deschiderea de spirit a agenților medicali mai puțin performanți, s-a deschis
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sau dezvăluind soluții prezente chiar În germenii dispozitivelor relaționale. Comunitățile strategice de cunoaștere nu au limite fizice; perimetrul lor este definit de pertinența proiectului lor și a strategiei care le servește. De la „command and control” la “Încurajează și energizează”. În virtutea apartenenței sale la Fuji-Xerox, KDI participă și la programe precum Virtual Hollywood, care promovează o dinamică participativă pentru toți membrii grupului. Prin intermediul acestui program, angajații, În contact direct cu utilizatorii și consumatorii produselor și serviciilor Fuji-Xerox, redactează propuneri consemnate pe intranet
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a le determina rolul său destinul. Cand Dumnezeu schimba numele lui Abram în Abraham, sau pe al lui Iacob în Israel, aceștia încep o viață nouă. De aceea, și cunoașterea, si rostirea numelui divinității aveau implicații majore: semnifică relația de apartenență și chema binecuvântarea divină. Numele, aici, are o functie revelatoare a existenței, identității și comportamentului celui care îl poartă. Mesajul profetic se autentifica prin semnătură pe care o constituie Numele. „Care e numele tău?” întreabă omul biblic, iar răspunsul sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Acestea tind să coincidă statistic, dar nu coincid niciodată în mod absolut. Domeniul de intersectare a proprietăților reprezintă spațiul în care se dispune „cel mai tipic” membru al categoriei, prototipul. Asociat unei expresii lingvistice, prototipul „rezumă” proprietățile predominanțe ale categoriei. Apartenența la o categorie nu se efectuează în mod analitic, ci global, pe baza gradului de similitudine cu prototipul. De aceea, în cadrul acestui model, categorizarea nu mai constă în descoperirea unei reguli de clasificare, ci în reliefarea co-variațiilor și similitudinilor globale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Fiul lui Dumnezeu” (toate traducerile românești); „Filius Dei” (Vg); „le Fils de Dieu” (BJ); „the Son of God” (RSV). În Vechiul Testament, si de aici în cel Nou, cuvântul „fiu” nu exprimă numai relația de rudenie în linie directă, ci și apartenența la un grup („fiii lui Israel”), posedarea unei calități („fiu al păcii”). Regii davidici își ziceau „fii ai lui YHWH” în virtutea relației speciale stabilite de YHWH cu dinastia lor prin oracolul rostit de Natan: „Eu îi voi fi tata și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Învățare ce izvorăște, pe cât posibil, din interioritatea celui care Învață, din resorturile lui energetice - curiozitate epistemică, interese și dorințe de cunoaștere, inițiativă, satisfacție a depășirii dificultăților și a reușitei (motivație intrinsecă) atunci, cu adevărat ele au dreptul să-și revendice apartenența la ceea ce, de obicei, se numesc metode activ-participative. Este necesară mențiunea că „mecanismele motivației” trebuie să se subordoneze „mecanismelor gândirii”, să se asocieze efortului rațiunii. Din această categorie fac parte, prin excelență, și metodele euristice și cele bazate pe acțiunea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități de conținut); • algoritmi de identificare, constând dintr-o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată și ierarhizată care să conducă la o concluzie de clasificare, adică de recunoaștere a apartenenței unei probleme la o clasă determinată de probleme; definirea unei noțiuni, caracterizarea unui fenomen, enunțul unei teoreme, descrierea unei familii sau specii etc. De exemplu, un astfel de algoritm poate să se prezinte ca o listă de Întrebări pe care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
popula această societate - reprezintă stimuli suficient de puternici pentru reacție Și acțiune din partea tuturor sistemelor, organismelor Și organizațiilor planetare. Este contextul care caracterizează Și vine pe undeva să explice preocuparea celor din sfera reglementărilor contabile de a evoluționa sistemele de apartenență, de a le oferi o dinamică permanentă, de a le ancora în prezentul trăit Și a le proiecta în viitorul dorit. Asistăm la un moment generos cu fiecare dintre noi, cu ideile noastre, moment care, pentru cercetarea contabilă românească, ar
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de diferențialitate culturală, respectiv individualism versus colectivism, exteriorul apare ca important pentru ideea de colectivism - prin găsirea similitudinilor fenomenelor posibil responsabile de guvernarea diverselor lumi, pe când interiorul se face responsabil de individualitate - elementele definitorii ale evoluției diferitelor societăți. Atribuim astfel apartenența contabilității, ca Știință, interiorului, ca urmare a relativității adevărurilor care guvernează relațiile între subiectele sale - individul, entitatea economică, statul, cunoscut fiind faptul că structura conștiinței oamenilor, a organizării Și manifestării entităților, precum Și a funcționării statului depinde de evoluția societății în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de altă parte de indiferență, distrugere, degradare. Plasarea noastră cât mai aproape de o zonă sau alta ne definește Și ne dă valoare. Doar înțelegând aceasta ne putem afirma identitatea Și conștiința valorii individuale, ne putem organiza Și putem acționa prin apartenență, ne putem descoperi afinități, putem persevera Și ne putem îndeplini misiunea. Capitolul 1 Repere privind evaluarea în contabilitate 1. Despre valoare Și procesul de evaluare Aproape că nimic în ziua de astăzi nu se mai face fără gândul la a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
colectiv de drept care poate fi reprezentat de orice formă de organizație umană, de la organizații Și organizări teritoriale, locale, naționale, la organizații interstatale sau transnaționale. Fie că este vorba de o formă de organizare statală sau economică, ideile de unitate Și apartenență la comunitatea umană sunt întreținute de faptul că aceste forme reunesc sub titulatura lor indivizi umani care sunt organizați în grupuri socio-umane (în cazul națiunilor), sau socio-economice (în cel al entităților economice). Astfel, aceste comunități socio-economice atrag, gestionează Și utilizează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
forme reunesc sub titulatura lor indivizi umani care sunt organizați în grupuri socio-umane (în cazul națiunilor), sau socio-economice (în cel al entităților economice). Astfel, aceste comunități socio-economice atrag, gestionează Și utilizează intenția resurselor umane (ca idee, ca punct comun de apartenență la arealul respectiv), pentru ca mai apoi să livreze intenția de a face afaceri aceleiași resurse. Nu am părăsit societatea, omul (savoarea Și deliciul spectacolului social), ci am restrâns sfera spre gestiune, spre genul proxim al Științelor sociale - contabilitatea. Și credem
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
care se pătrunde în înțelesurile Și procesele sale. Toate realizările Științifice de până acum pot fi asemănate cu cele care țin de descoperirea Și explicarea naturii umane. Și unul Și cealaltă, adică omul Și contabilitatea, deși pot fi fixați ca apartenență la istoria lumii încă de la începuturile acesteia, nu au putut fi pătrunși Și explicați de-a lungul timpului. Și astăzi, în era supertehnologizată, omul încă „suferă”, „moare”, iar contabilitatea se zbate între accepțiunile de tehnică..., metodă..., Știință... Și dacă în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
baza diplomelor. Afirmația comună potrivit căreia diplomele obținute astăzi reflectă mult mai puțin merit decât cele dobândite în mediul mult mai competitiv al universităților comuniste ascunde nu doar o judecată de echitate socială, ci și frustrarea provocată de erodarea avantajelor apartenenței la minoritatea educată. Masificarea învățământului superior a afectat profund realitatea instituțională a universităților românești, care a devenit spațiul de manifestare al unor acute competiții și contradicții. În ciuda unor pretenții formale la egalitate, în câmpul universitar resimțim multiple opoziții: - universități publice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o caracteristică centrală a modelului occidental și, în consecință, mondial al statului națiune și a dezvoltării sale. Ca instituție, educația de masă occidentală implică următoarele caracteristici: 1. Este centrată pe socializarea indivizilor ca membri ai societății. 2. Aspiră la extinderea apartenenței la națiune a tuturor indivizilor din societate. 3. Articulează o viziune secularizată despre progres, în care acțiunea și împlinirea au loc în această lume, nu în una transcendentă. 4. Propune un curriculum din ce în ce mai standardizat. 5. Leagă stăpânirea acestor conținuturi de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]