5,949 matches
-
Cherifi, a Încercat să medieze conflictul dintre familia fetei și autoritățile școlare locale reușind să determine cele două părți să ajungă la un compromis, dar nu Înainte ca publicul francez să se Împartă În două tabere, generând o dezbatere foarte aprinsă și polarizată 53. Comunitatea musulmană a susținut că dreptul fetei de a-și practica religia și obiceiurile a fost Încălcat. La rândul lor, oficialii guvernamentali, au argumentat că politica franceză, Încă de la fondarea republicii, a pus accentul pe indivizibilitatea cetățenilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dispusă să asculte și să acomodeze interesele celorlalți participanți În rețea. Desigur, putem alege să nu participăm, dar prețul pentru neparticipare este izolarea, care este expresia ultimă a nerecunoasterii. Lupta pentru recunoaștere Într-o lume globalizată va fi probabil la fel de aprinsă ca și lupta de clasă În secolul XX. Visul european este un act delicat de echilibru aristotelic Între nevoia unei diferențieri sporite și o integrare mai profundă, cei doi poli care au caracterizat dezvoltarea omului Încă de la Începutul aventurii umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acord să interzică cuștile Începând cu anul 201271. Guvernul Statele Unite ale Americii nu a promulgat Încă o legislație asemănătoare iar șansele că o va face sunt foarte de mici. Probabil că nici un aspect al protecției animalelor nu determină dezbateri mai aprinse decât experimentele pe animale pentru cercetări medicale. Aceasta deoarece pentru oamenii de știință și publicul larg, chestiunea devine adeseori una a drepturilor animalelor În raport cu drepturile ființelor umane. Cercetătorii medicali argumentează că dacă nu vor putea să testeze pe animale medicamente
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pozitivă între volumul expunerii la violența mass-media și comportamentul deschis de tip agresiv. Controversa privește însă cât de semnificativă este corelația, care este sensul cauzal al ei și care sunt mecanismele ce operează. Dorindu-se o replică științifică la discuțiile aprinse ale publicului și politicienilor din SUA pe marginea impactului televiziunii asupra violenței la copii, o comisie ce a studiat minuțios problema a dat publicității în anul 1972 un raport sintetic. Concluzia principală a fost că există, în mare, o relație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din Arles, a fost hirotonit diacon în 494 de către Epifanie, episcop de Pavia, și s-a mutat întîi la Pavia, apoi, în 496, la Milano, la curtea episcopului Laurențiu. Cînd Symmachus a fost ales episcop al Romei, în urma unor certuri aprinse, Ennodius l-a sprijinit foarte mult, chiar dacă numai ca literat, și l-a însoțit cu acea ocazie la Roma pe Laurențiu. în 513 a fost numit episcop de Pavia și, datorită faimei pe care și-a cîștigat-o, a fost trimis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
secolului al XIX-lea, că această ultimă versiune, numită G, este cea mai apropiată de original, și tot el a făcut o analiză a tradiției manuscrise și a alcătuit o ediție critică, singura disponibilă pînă acum, deși a provocat dezbateri aprinse. Istoria monahilor din Egipt (termenul histôria ar putea fi redat prin „cercetare asupra”, așa cum face Festugière) este relatarea călătoriei unui grup de călugări de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim, care în 394-395 au vizitat Tebaida, apoi valea Nilului, Sceti, Kellia și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la pasiuni. Viața călugărească pe care o are în vedere Dorotei este cea dusă în mănăstire. Caracteristică doctrinei lui Dorotei este și insistența asupra conștiinței, un fel de scînteie divină sădită de Dumnezeu în ființa umană în timpul Facerii; aceasta e aprinsă și însuflețită prin respectarea poruncilor (învățătura 2). Scrisorile, adresate unor călugări sau unor grupuri de călugări, se ocupă de probleme concrete de viață spirituală, bazîndu-se în mare măsură pe tradiția apoftegmatică Părinților. O operă ce nu-i aparține lui Dorotei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
stea, la marginea Luminii, Privea cu-n fel de frică pe Pământ, Dar fiindcă avea culoarea pâinii A prins în palme-o ramură de vânt. Și-a coborât ca o petală ninsă Peste obrazul Timpului rebel, A văzut fața cerului aprinsă Și-a înțeles c-a fost trimis de El. A pus în palme curcubeul ploii, Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis, Apoi, văzând de ce mor mieii, În brazda Universului s-a-nchis. A respirat tăcerea ca pe-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
trăsătura distinctă a jocului de rugby. A.D. 1823. Disputele dintre cele două tabere - cei care pretindeau purtarea mingii cu mâna (Colegiul din Rugby) și cei care pretindeau purtarea mingii cu piciorul (Colegiul din Eton) - devin în anul 1836 tot mai aprinse, având drept rezultat final formarea la Colegiul din Eton a embrionului regulii vitale și atât de controversate a fotbalului: off-side rule regula ofsaidului), denumită atunci sneaking (furișatul !) prin care plasarea unui jucător în spatele apărătorilor adverși pentru a primi mingea era
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în diverse domenii (estetică, filosofie, filologie clasică, arheologie). Societatea s-a străduit să câștige partizani și în Transilvania, cei mai însemnați dintre aceștia fiind I.G. Meșotă și G. Munteanu (la Brașov), E. Brote și I. Bechnitz (la Sibiu). După dispute aprinse, avea să dobândească adeziunea majorității membrilor Societății studenților români „România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I.
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc, în puterea speranțelor deșarte,/ Iar nebunia tinereții mă purta prin văzduh./ Eram mai ușor decât firul ierbii./ Aprins eram și năvalnic în toate,/ De parcă aș fi avut o sută de capete pe umeri./ Nemulțumit de acestea, puțin a lipsit să nu ajung un Marsus defăimător/ făcând descântece cu ierburi rele./ Dar, dau slavă lui Dumnezeu - și limba mea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
, asociație înființată la Chișinău la 23 iunie 1939. Constituirea a fost precedată de discuții aprinse și îndelungate în presa locală din anii 1937-1939, cu participarea scriitorilor Nicolai Costenco, Vladimir Neaga, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali ș.a. Dezbaterile au gravitat în jurul unor chestiuni precum desemnarea celor îndreptățiți să formeze societatea („tinerii” sau „bătrânii”), calitatea de membru
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
o va dezvolta absurd în prefața la roman: „Există o obligație metafizică a evreului de a fi detestat. Asta este funcția lui în lume. De ce? Nu știu. Blestemul lui, destinul lui.” Incluzând asemenea aserțiuni, cartea a stârnit în epocă discuții aprinse. Anterior prin elaborare (1929-1931), Orașul cu salcâmi este un roman poetic, cu modelul îndepărtat în Paul et Virginie de Bernardin de Saint-Pierre, și cucerește prin farmec liric. Cu toate că omogenitatea construcției și, implicit, a tonalității interioare e prejudiciată prin introducerea unor
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
găsit o rămurică de brad. O scuturăm de zăpadă și o mirosim: „Ce frumos miroase bradul!” b) Avem în mână o morișcă. Pentru a o mișca, tragem aer în piept și suflăm în ea. a) Brăduțul de Crăciun are lumânările aprinse. Să le stingem! b) Trenul pleacă din gară, șuierând: U-u-u.... c) Vântul suflă puternic: Vâjjj... . d) Ambalăm motorul mașinii: Vu-u-u.... (Exercițiile se vor realiza pe o expirație prelungită și liniștită de la 4, 6, 8 timpi, ținând cont de structura frazei
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
de la Târgu Jiu, împreună cu alți scriitori și ziariști. După război renunță la activitatea publicistică în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii spirituale Rugul aprins al Maicii Domnului. În 1950 e arestat și condamnat pentru „fascism” și activități subversive. Eliberat după trei ani, se reintegrează cinului monahal la schitul Crasna (din Gorj), ca ieroschimonahul Daniil, apoi se retrage la schitul Rarău, de unde vine când și
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
de invocări ale Creatorului, comentarii teologice și meditații filosofice, încheiate invariabil cu ideea că fără Dumnezeu viața e vană: „Tremur ca salcia, Doamne, când sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără gânduri, fără plângeri” (Anahoree). Totuși, în ultima sa
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
cunoaștere și reconstrucție socială, T. a fost apreciat mai mult ca un gazetar percutant și ca un important scriitor religios. SCRIERI: Comornic, București, 1925; Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov, București, 1942; Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului, Madrid, 1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997; Taina Rugului aprins, îngr. și pref. Gheorghe Vasilescu, postfețe Bartolomeu Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sofian Boghiu, București, 1999; Scrieri, I, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Acatiste, îngr. Alexandru
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
ca un important scriitor religios. SCRIERI: Comornic, București, 1925; Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov, București, 1942; Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului, Madrid, 1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997; Taina Rugului aprins, îngr. și pref. Gheorghe Vasilescu, postfețe Bartolomeu Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sofian Boghiu, București, 1999; Scrieri, I, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Acatiste, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Colindul mocanului, îngr. Nicolae Scurtu, postfață Pericle Martinescu, București, 1999; Caietele preacuviosului
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
De vorbă cu Sandu Tudor, directorul „Credinței”, FCL, 1935, 1 225; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801, Ist. lit. (1982), 885; Crohmălniceanu, Literatura, II, 320-322, 615-616; Micu, „Gândirea”, 641-646, 834-835; Carandino, De la o zi, I, 166-170; Ovidiu Vuia, „Imnul-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului”, „Libertatea” (New York), 1985, 31; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 308-312; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
31; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 308-312; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996, 46-48; André Scrima, Timpul Rugului aprins, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, 101-180; Alexandru Mironescu, Calea inimii, îngr. Răzvan Codrescu, pref. Virgil Cândea, București, 1998; Dan Stanca, Poezia incendiată de credință, JL, 2000, 1-2; Micu, Ist. lit., 221; Popa. Ist. lit., I, 260-261; Dicț
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
remarcă prin acuratețea adaptării la contextul modernist, poetul găsind actualizarea optimă a substanței lirice tradiționale: „Unde ești, glorie și vanitate, / unde, iubito, ai dispărut / cu picioarele tale ce sprijineau universul / unde-ai plecat, ce drumuri ai mai bătut, / ce gropi aprinse ai sărit, / pe unde ai mai plâns cu pumnii în gură?” Obstinația de a păstra formula odată descoperită în structura plachetelor ulterioare - Un domeniu al meu, Astrele negre (1983), Sintagmele nopții (1987), Ce mai e nou cu Apocalipsa (1997) - nu
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
aruncat în Dunăre. O ipoteză (emisă de Nestor Camariano), ce se sprijină pe scrisori, este că s-a stins (sau a fost asasinat) în închisoare. V. era cunoscut pentru îndemânarea cu care improviza, pentru fantezia și trăirile sale repezi și aprinse. Gheorghe Peșacov, admiratorul său, susține că V. scria versuri „amestecate cu felurimi de limbi carii le știa, cu grecește, cu turcește, cu franțuzește și altele, pre carii le-am văzut în diferite locuri de persoane mari cetindu-se, cinstindu-se și
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]