2,862 matches
-
care ne lega, prin urmare, a face aniversarea în Iași, ar fi a căuta de a se aprinde o candelă a cărei untdelemn a ars”. Din 1889, amfitrion al Junimii ieșene devenise Teohari Antonescu, hotărât să reînvie un trecut care apusese. Într-o scrisoare către Maiorescu, Al. Philippide își arăta tristețea și nemulțumirea: „Ședințele literare din saloanele lui Teohari au fost însă curioase prin exagerarea calităților Junimei; gluma devenea bufonerie, spiritul nebunie, libertatea anarhie. Ați văzut vreodată un trandafir din cei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lui, Horațiu își mărturisește pasiunea ivită la anii senectuții (Eu, ce acum ajuns-am pe culmea de pe care/ Tot omul cată-n urmă-i cu-o lungă suspinare,/ resimt un foc în sânu-mi mai splendid, mai curat,/ Ca soarele-n apusu-i măreț, înflăcărat) și își explică neașteptatul imbold prin capacitatea artistului de a potența toate trăirile omenești : Mai gingaș în durere, mai viu în fericire,/ Din patima ce moare el face-o nemurire. Confruntat cu refuzul Gettei de a-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are o surpriză, pentru seara asta chiar. "Ce, ce, ce?" Dacă vă zic că e o surpriză!" Nici Ion, solicitat de cei mai insistenți să le vândă pontul, nu e la curent. Nimic de făcut, trebuie să aștepte seara. Când apune soarele, locotenentul îi încredințează în sfârșit ordonanței o misiune care îl lasă pe om cu gura căscată: "Dar, domnule locotenent, cum să duci călare o oală plină cu borș?." "Descurcă-te, băiete. Du-te la madam Segal și cere-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
își face repede o reputație de tristă amintire prin acțiunile sale brutale îndreptate împotriva evreilor, atrage de partea ei membri ai Partidului Unității Naționale și întreține i clătii destul de bune cu guvernarea. Aceasta pînă în momentul în care, suspectată de apune la cale o lovitură de stat pronazistă, este abandonată și interzisă de aliații săi de la putere. Spania constituie un caz particular în Europa dintre cele două războaie, în sensul că a avut una după alta două tipuri de regim autoritar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai „damblagii“, iar pocnetele oalelor sparte răsunau neîncetat până ce grădina se deșerta. Fiindcă obiceiul tradițional erea ca, după ce au petrecut bine, oamenii să dea cu oalele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Prahovei, situația lui a devenit suspectă și supravegherea lui intensificată. Ostrovski s-a plîns lui Titulescu că este urmărit de poliție. Numai Titulescu, naiv, credea că plimbările lui erau de agrement. Din clipa aceea, steaua lui Ostrovski a început să apună și curînd a fost rechemat. Gafencu, care a fost ministrul României la Moscova, mai tîrziu, a încercat să afle de la autoritățile sovietice adresa lui Ostrovski ca să-l viziteze. A fost sfătuit că nu e prudent să se intereseze de această
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ești tu însuți Tao. Fii tu însuți, acum, o piatră de care se izbesc zadarnic valurile vieții. “ La sfârșit, am revenit în Asakusa revigorați și încărcați cu energia pozitivă a locurilor vizitate ce ni s-a transmis și nouă. Soarele apune, luminile se aprind, iar forfota orașului continuă și noaptea, ultima noapte de stat în Asakusa. Trebuie sămi verific bagajul având grijă la greutatea lui. O noapte liniștită, tuturor! Asakusa 2002 Bună dimineața! A sosit ziua plecării! Ieri, pe seară, am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot ce trăiam habar n-aveam pe-atunci că ființa are nevoie de transcendența necazurilor și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aceea s-au sfătuit cu șefii indienilor. Nici aceștia nu cunoșteau prea bine, mai ales că triburile din vest le erau dușmane. Dar, au spus ei, este aici o femeie tânără, care s-a născut și a trăit acolo unde apune soarele. Au chemat-o și pe ea la sfat. Această femeie se numea Sakakawea, al cărui nume Înseamnă „femeia pasăre”. Ea făcea parte din tribul Shoshone, care trăia acolo unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
confiscare, ci și prin procese de presă și un bombardament întreg de rectificări „ scrie editorialul din 10 august 1903, după „sistemul dacă voi scrieți că soarele apare la răsărit, eu pot rectifica și scrie: nu este adevărat, soarele răsare de la apus și voi trebuie să publicați rectificarea”... Proprietar editor la Deșteptarea în această perioadă era Eusebi Ștefanelli iar redactor responsabil George Bor. La 1 februarie 1921, purtând numărul 1, anul III de la reapariție Deșteptarea - gazetă pentru popor, avându-l pe I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vom reapare vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți de guvern și partide, călăuziți de aceleași principii cu care am pășit acum trei ani pentru prima dată înaintea publicului românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gherman, era fățișă, ireconciliabilă. După 75 de numere, Timpul a înclinat totuși armele slavei, în nr.75 al său, sub titlul „Timpul se află pe patul de moarte” citim: „Mărturisim fără înconjur acest adevăr. Boala este aceeași de care au apus toate gazetele românești din Bucovina în ultimele două decenii: nesolvirea abonamentului.” Timpul dădea vina pe lipsa de sprijin material, în realitate însă era rezultatul a ceea ce Timpul spusese altădată, în gura mare: „Rezultatul fiinal al actualei tactici politice a Românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărut în 1927 în 6 numere, inclusiv luna octombrie, în total peste 600 de pagini. * Glasul Bucovinei, organ național român, din ianuarie 1932, spune că „Revista Bucovina apare la sfârșitul anului 1927 sub redacția Const. Rădulescu, cu preocupări legislative și apune la începutul anului 1928. Unele publicații apreciau că „prof. C. Rădulescu n-a editat această revistă decât pentru reclamă personală.” (Glasul Bucovinei, 3 martie 1932). * Bucovina Forestieră, revistă pentru studierea bogățiilor naturale ale Bucovinei, apare trimestrial, sub patronajul Eforiei fondului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
La miezul nopții / nu se mai poate scrie nimic / ce să nu fie contestat / trec pe furiș granița / dintre azi și mâine / dorm paznicii / numai gâștele și cocoșii / îmi descoperă urmele / dorm paznicii / vin vremuri de glorie / era geografiei a apus / deși eu dintr-o țară în alta trec / nu mă mai mișc / ci doar calota craniană / luminează brusc dea lungul fâșiei...” În paginile de „teorie, critică și istorie literară semnează: Ștefan Hoștiuc, „Gaston Bachelard: între instinctul imaginii și reveria anagogică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Redactor responsabil la Încercări literare a fost St. Bodnărescu. Revista este o continuare a ceea ce fusese în ianuarie 1892 publicația litografiată „Tinerimea română” care i-a și reluat unele materiale pentru publicare. Deșteptarea din 1903 spunea: „Revista Încercări literare a apus acum 10 ani din cauza lipsei materialelor literare” * Temistocle Bocancea (1873-1916), care mai semna și B. Lucescu a colaborat la Încercări literare (18921893, Gazeta Bucovinei (1893, 1895), la Deșteptarea (19011904) dar și la alte periodice. El redacta Buciumul de la Câmpulung, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
destăinuit neputințele. Nici sfaturile și ajutorul de la fostul său coregionar nu lau ajutat. Și era la vârsta împlinirii a cincizeci de ani!... (Vezi Mircea A. Diaconu, în Bucovina Literară, Suceava, 2004). * Junimea literară Junimea literară „Reînvie Junimea literară. Junimea literară apusă cu numerele 4-5, Anul XI 1914, stă să reapară sub conducerea fostului ei colectiv de redacție, urmând să continue cu nr.6, Anul XI (1914-1923) care va apare în preajma Paștelui. Cititorii și colaboratorii de odinioară ai singurei reviste literare din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realismul socialist continuator al realismului opus la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea așa-zisei artă pentru artă și naturalismului. Cele două curente erau principalul cal de bătaie al scriitorilor angajați în lupta contra vremurilor apuse odată cu instaurarea comunismului. Sadoveanu, ca un părinte grijuliu, îndeamnă pe tînărul scriitor la însușirea elementelor de cultură ale vieții vechi și moderne, subliniind condițiile optime create astăzi în republica noastră și exemplele sînt grăitoare prin înșiruirea lor în ordinea preferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
frecat pereții până au făcut febră musculară și i-au dat cu o mână nouă de var. Au uns balamalele, au curățat ferestrele și le-au vopsit, de arătau ca noi. Se trezeau de dimineață, din zori, și munceau până apunea soarele și cădeau istoviți. Plini de bătături, de zgârieturi și fără puterea de a mai rosti cuvinte, dar fericiți. Fericiți cu adevărat, căci dacă unii se laudă că și-au ridicat într-o viață o casă cu propriile mâini, Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu îl băga în seamă. Când se simțea în puteri le zâmbea. Se ridica din pat și o lua din nou prin pădure pentru a cânta. — O, nu și tu prietene ! se răstea la Fernic. Timpul meu încă n-a apus, vei vedea. Câtă vreme inima mea va bate și glasul meu va avea și cea mai mică putere, nu voi termina. Nu voi ceda. — Ce mai e de demonstrat, Cristi ? Ce mai e de făcut ? Nici tu nu cred că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost dintodeauna o frână, mai grav - o diversiune, menită a favoriza indivizi sau grupuri de indivizi nesiguri de propria lor vocație sau animați de resentimente sau felurite oportunisme. Or, Întreaga „teorie” a postmodernismului la noi - „dincolo” ea a Început să apună, ca orice modă tiranică! -, sub argumentele estetice, ascunde, În fapt, nu atât o neputință, cât mai ales o grabă; o ne-stăpânire, o nerăbdare În fața capricioasei zeițe a Gloriei, un fel de a ratrapa „timpul pierdut”, anii irosiți și nedrepți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și Ungaria, sau prin puternica Biserică Catolică, În toate trei, dar care, mai ales În Polonia, a creat fenomene spectaculare de opoziție și chiar de luptă În primele rânduri ale Apusului contra „celei de-a doua mari puteri a lumii”!, Apus multă vreme confuzionat de violența aparatului militar sovietic și de propaganda acestuia, prin marele, istoricul Papă polonez, Wojtyła - Ioan-Paul al II-lea. După această ieșire a noastră dintr-o dictatură de tip medieval cu bruschețe În spațiul, pentru mulți, orbitor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mașină după mine la Buftea și am fost pus totdeauna În fruntea „bucatelor” (la propriu și la figurat), deși am fost doar un elev al liceului - dar, vedeți, ultimul președinte și director al revistei „Junimea”, care după plecarea mea au apus. A fost un entuziasm mare, când bătrânul fost președinte a Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trăit doi ani și privind o, m-am Întors la copilărie, la părinți... și celelalte toate. Vă mulțumesc și pentru informațiile cu privire la circulația avionului din București la Suceava. Vă Întrebasem asta, Într-un moment de elan spre vremurile de mult apuse pentru mine, dar nu știu dacă și când aș putea face o astfel de incursiune În trecut, care totdeauna doare. La București se pare că a sosit primăvara, deși acum patru zile a nins peste copacii Îmbobociți. Eu voi face
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sticlă. Tocmai în Belfast! În timpul violențelor, doar inșii care se îndeletniceau cu sticla făceau avere. De fiecare dată când trec pe lângă aceste noi clădiri, mă gândesc cu admirație la cei care le-au construit, nutrind convingerea că epoca bombelor a apus. - Cum vă definiți voi, nativii din Ulster, dincolo de apartenența civilă, în raport cu Londra și Dublin? Există o competiție culturală între cele două centre în Irlanda de Nord? - O întrebare foarte bună. În cea mai mare parte a vieții mele sau, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
evreiesc. 5. Eterna întoarcere Deșertăciunea deșertăciunilor, zice Ecclesiastul, deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudește sub soare? Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne totdeauna! Soarele răsare, soarele apune și zorește către locul lui ca să răsară iarăși. Vântul suflă către miazăzi, vântul se întoarce către miazănoapte și, făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale. (Ecclesiastul, I, 2-6) "Din nou tensiune în Orientul Apropiat... Ieri, unsprezece morți și douăzeci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]