6,356 matches
-
și se prezintă, survine în întâmpinarea privirii. În esența ei, arătarea este adresare, desemnare și destinare, donație și semnificare. Semnul religios e întotdeauna arătător, adică purtător al unui mesaj de dincolo de el, și păstrător al unui sens transcendent. El e arătare a insondabilului, a infinitului incomprehensibil și nefigurabil. Dar în ceea ce se arată se revelează imaginea către care trimite 67. De aceea, radicalitatea și exigența cuvântului religios nu se propun în primul rând ca noutate, ci ca alteritate; am spune că
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
durabil dacă nu pe solul ferm care susține, dă loc creșterii? Pe de o parte, așadar, " Lenea materiei ademenind/ visul zidirii/ mai puternic decât betonul armat/ decât moartea". A face, pornind de la acest fundament, pune natura în posibil, în pozitivul arătării. Ceea ce se face și crește din materie devine în vizibil, apare din necesitatea imperioasă a manifestării. Dacă lenea ademenește visul, aceasta în virtutea disponibilității sale, nu de a face, ci de a se da prefacerii. Lenea materiei e poziție și dispoziție
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pierde ființa, nu mai participă la faptul-de-a-fi care îl așază în lume. Dezontologizarea înseamnă însă și o implicită dezimaginare. Ce mai are el de arătat lumii, într-o exterioritate în care el nu este, nu ocupă loc în orizontul unei arătări? Ca ceva să se arate, trebuie să apară în câmpul de vizibilitate al unei forme, să decupeze un spațiu pe care îl umple ca obiect / subiect ce dă de văzut. Dă de văzut pentru că are un conținut conturat, arătându-se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
crâng primăvăratic, nicăieri, aici,/ acolo, dincolo" (Potecile, în Curtea Medicilor, ed. cit., p. 17). 51 Faptul că epifania are loc în simplul inaparent al lumii determină astfel de interogații deschise, al căror răspuns e chiar misterul, ca posibilitate a unei arătări imposibile: "Spune, răspunde, ce luminează?" (Spune, răspunde, în Câmpiile magnetice, ed. cit., p. 24), " Un luminiș se arată oare?" (Nu piatra, în op. cit., p. 53). 52 O revelație fulgurantă, care nu dă decât "mireasma clipei noastre de noroc", "minunea clipei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009, în Friedrich Michael, Pâine și vin, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 194. 84 Condiție clar-obscură sau revelatoare a unui mister care se dezvăluie în propria învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina coboară în suflet/ ca să se-ntoarcă închisă în el și în taină,/ ca apa vărsată în apă.// Astfel, stăpânul al cărui oracol se află
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rău; "precis fata asta a fumat ceva de prin tutungerii clandestine!" își zise Rică. S-ar fi așteptat ca lunile de detenție, cât nu se apropiase de vreo femeie, să-l fi adus într-o formă capabilă să impună respect arătării cu multe capete dimprejur. Jenant, asta nu se întâmplă; Ce dracu', chiar acu'...!" protestă el în sine împotriva sustragerii inoportune a dovezilor sale palpabile de tărie. Puse trădarea lamentabilă a trupului pe seama fricii de până mai adineaori, care încă nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
zgomot" (cf. lat. sonus,-i s.n. "sunet, ton"): med. ro. sonicare s.f. (cf. fr. sonication, s.f; en. sonication); span(o)- "scădere, împușinare" (cf. gr.σπανο-, σπάνιος, -α, -ον adj. "rar, insuficient"); spectro-, -spectro- "spectru" (cf. lat. spectrum,-i s.n. "arătare, viziune"): ro. spectru s.n. (cf. fr. spectre, s.m; en. spectrum); sperm(o)-/sperma-/spermi(o)-, sperm "sămânță, spermă" (cf. gr. σπέρμα, -ατος s.n. "boabă, germen; principiu, cauză): spermatocit, s.n. (cf. fr.spermatocyte, s.m.; en. spermatocyte); spiri- /spiro- "spirală" (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
foame văzând cu ochii. Tata făcea dese drumuri lungi prin țară ca să vină, când și când, cu câte un balot de fân sau paie ce ajungea pe 10-15 zile. Spre primăvară, și oameni și animalele ce mai rămăseseră parcă erau arătări. Era în aer și în inima oamenilor ceva negru, straniu, era presimțirea marii drame ce se pregătea să înceapă. Mergeam la școală după-amiază și într-o zi, ieșind de la cursuri, cam pe înserat, văd la unele ferestre de la unele dughene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
școlile urbane sau rurale. În această școală Loga preda toate disciplinele, dar din cauza timpului redus de pregătire al învățătorilor, el va adopta un procedeu didactic adecvat situației: ,,eu aicea le propun mai scurt, apoi mai mult din tâlcuială și din arătare aicea se învață, decât cu scrisoare lungă și cu multă învățătură de rost.” În anul 1838, Școala Preparandală din Caransebeș va fi strămutată la Biserica Albă, deoarece cheltuielile de întreținere ale cursanților erau mult mai mici în noua locație. Loga
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și a păgubirii pricinuite din arătari 108 neadevărate,cât și întru nestrămutarea folosului orânzilor numitelor sate după urmatul obicei din va[...],rămâind și căsăpie târgului slobodă despre acest fel de muștereu,căci Episcopie precum și până astăzi așa și de acum va avea purtare de grijă.Neamestecându-să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încheierea contractului care s-au făcut cu însuși pitacul Preosfințâtului cătră ispravci. Pentru vânzarea căsăpiilor li-au oprit mahalalele jăluire mincinoasă,căci ei cu această pâră au vrut să tragă în loc de mahalale și pomenitele sate,după care a lor nedreaptă arătare au luat cartă împuternicitoare a lua mahalalele acelui târg nu însă și satele.Și devreme ce acești casapi necruțând nici ca cum haractirul arhieresc au căutat pâră nedreaptă al arăta de sâlnic.Porunciți dumv. Ca pe acei casapi săs depărteze
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acelor casapi căminar Iftimi Scorțăscul rămâind fără lucrare și isprav. nu să amestece în alcătuire,ca să lipsască rușfeturile de cât de nu va fi carne grasă și spre îndestulare norodului de la acel târg al Hușului și la măsuri să facă arătare Episcopului care făcând înfrânare căzută va pune la cale. 1824 april.27 D.J.A.N.V.,Colecția de documente „Foi volante”,nr 67/1824,Original,difolio,pecete ovală în ceară căzută; Mențiune în Grigore Găneț, Costică-Ioan Gârneață, op. cit., p. 149, nr.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
i le-au scris adepții. Cele mai fidele dintre ele continuă să rămână cele semnate de ucenicii săi de primă generație, care i-au stat alături și l-au cunoscut îndeaproape. Prima dintre biografii, semnată de călugărul Vitalie, purtând titlul „Arătare în scurt pentru cuviosul părinte arhimandritul Paisie, ce au fost stareț al sfintelor mănăstiri Neamțului și Săcului”, a fost scrisă încă din timpul vieții Starețului Paisie. Redactată în românește cu litere kirilice, această biografie a fost păstrată în două manuscrise
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Drăgan”, nr. 3-4, noi.-dec. p.457-556. Grigorie Dascălul, ucenic al Starețului ajuns Mitropolit al UngroVlahiei (1823-1829), redactează cea de a patra biografie în ordine cronologică. Această biografie, cu titlul „Povestire din parte a vieții preacuviosului părintelui nostru Paisie și arătare pentru adunarea soborului celui împreună cu cuvioșia sa care cu pronia lui Dumnezeu și pre urmă neîmpuținat se păzește”, se va publica înaintea celorlalte biografii, la Neamț, în 1817, ca parte a lucrării „Adunare a cuvintelor celor pentru ascultare”. Copist al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Doar printr-un miracol m-aș fi minunat de frumusețea palatului de sticlă ivit într-o dimineață a acelui februarie, dintre brazii înalți și dantelați cu spumă albă de nea s-ar fi înfățișat, în tăcerea sunetelor estompate, o ciudată arătare, dar era masca peste chipul ființei palatului cu oglinzi, de o geometrie fină a firii. Și cerul învolburat de iarnă cenușie se coboară peste tot, peste liniștea imensă a muntelui. Încă păstrez imaginea bisericii noi, cu sfinții și îngerii pictați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bucure de aceste foloase cel ce va voi să întreprindă o industrie oarecare va trebui să justifice către Ministerul de Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii că dispune de capitalul și lucrătorii arătați mai sus și să dovedească, prin planurile și arătarea amănuntelor fabricațiunii ce voiește a întreprinde că în adevăr va avea să înființeze o fabrică în care va întrebuința 25 lucrători pe zi în timp de cel puțin 5 luni pe an. În orice caz industriele ce vor voi să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
învățăceilor. Datorită emoției (iată că și dascălul nostru putea fi emoționat), a montat greșit o secțiune, iar poligonul obținut semăna mai degrabă cu un pelican cu ciocul spre cer, decât cu un trapez... Încremeniți în bănci, priveam cu uimire ciudata arătare care nu se potrivea la formă cu nici o figură învățată anterior. Când sosi întrebarea „Ce figură am obținut?”... o liniște adâncă se prelungi nefiresc, căci puterile înțelegerii noastre erau pe deplin depășite... Atunci el și-a privit figura obținută și
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
El ca prietenul cel mai apropiat, preferat și remarcat în orice împrejurare; eu, care trei ani am stat împreună cu El, zi și noapte, care am mâncat și am băut cu El; eu, care am fost martor pe Muntele Sfânt la arătarea gloriei Sale; eu, eu singur, m-am întors împotriva Lui în acea noapte a Pătimirii, m-am jurat că nu-L cunosc, că nu-L mai văzusem niciodată, L-am abandonat fără apărare în mâinile dușmanilor Săi... Timp de trei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a încins sabia și în fiecare zi bucureștenii îl vedeau, trecând pe jos pe Podul Mogoșoaiei, puțin cam încovoiat și târând piciorul. Lumea îl privea cu mirare căci, în adevăr, atât prin vârsta cât și prin uniforma lui, era o arătare din alte vremuri, un fel de strigoi care redeștepta în minți o epocă de înjosire și de toate umilințele naționale. Când omul acesta, îmbrăcat în uniforma străinului, trecea pe străzi, îți trecea pe dinaintea ochilor trecutul. Dar Bucureștii aveau și nota
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
omul care era cauza acestei mișcări. Se știa că doctorul Romniceanu va veni la Spitalul Colțea. Aci studenții îl așteptau. Manifestația era pregătită din vreme, camerele, coridoarele, curtea erau pline de studenți. Când doctorul Romniceanu apăru, fu primit cu aceleași arătări de ostilitate. Însă Romniceanu era îndrăzneț și dârz. Rezista cu cuvinte violente dar, în fața numărului și a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a stat o noapte sau mai multe În șir cu fața la pământul năclăit de sânge, Într-o letargie care nu se mai sfârșea. Îl treziseră niște scâncete și doi ochi injectați, care-l sfredeleau ca două burghiuri. Cu greu recunoscuse În arătarea care-i stătea În față pe cântărețul bisericii, bătrânul cu vocea cea mai frumoasă din ținut. Din buzele uscate ieșea un hârâit răgușit, aproape neomenesc. De la el aflase că toți copiii, de la pruncii de câteva zile până la cei mărișori, fuseseră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
s-a prezentat, și-a pus cazmaua (mâna) pe neajutoratul vinovat și, hotărât, l-a mânat spre mașină. A demarat la fel de decis precum se observau urmele de frână de la sosire. Urmează partea fantastică: - Unde doreai să ajungi? - l-a întrebat arătarea aceea fioroasă, cu o voce, dintr-o dată, umană și caldă. Orice urmă de teamă, teama aceea înfricoșătoare determinată de neputința de a-ți fi propriul tău stăpân, dispăru. Gheața, ce-i strânsese ca un clește inima, determinând un puls nebun
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
s-a decis, deși se simțea lipsa fondurilor bănești, ca ziarul să apară în continuare, cu următoarele obiective: 1) Să fie ziar de luptă; 2) organ de specialitate care să lămurească din punct de vedere științific toate chestiunile profesionale cu arătarea soluțiilor; 3) buletin de informații care cultivă legăturile între organizațiile învățătorești și între membrii acestora. Comitetul de conducere la Voința Școalei era format din: Niculae Simionovici, director; Epaminonda Tocariu, redactor; Eufrosina Marcheș, secretară, Anatolie Clain, administrator, Filimon Rusu, cenzor, Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
privind drepturile voluntarilor, articole referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați, informații diverse în domeniu, arătarea „Contribuției Bucovinei la dezrobirea ei - prin jertfele de sânge, prezentând portretele unora dintre cei căzuți pe câmpul de onoare: sublocotenenții Dumitru Mihăilaș, Vasile Popescu, locotenenții Ambrozie Micutaru și Silvestru Micutaru, eroii Teodor Turtureanu și Lascăr Luția. Lascăr Luția (18 august
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul Dimitrie Rusceac, directorul institutului, absolvent cu diplomă de capacitate pentru această formă de învățământ de la Blinden Erziehungsinstitut și Taubstummëninstiut, ambele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]