2,802 matches
-
târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse (lat.=tortus) pentru a fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
conform legii din 1879. Numele său provine de la cel al cavaleriștilor din războiul de independență al României. Numele de "Cochirleanca" provine de la numele pârâului și al unei movile din nordul satului. Pe această movilă creștea în trecut, când nu era arată, o specie de ciupercă comestibilă numită cochirlă sau cocârlă (Marasmius scorodonius), cu pălăria galben-roșcată și cu gust de usturoi. În "Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu", Basil Iorgulescu arăta că această comună făcea parte din plasa Câmpul
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
rămași să-l părăsească și să se stabilească, în special în Târlele Filiu, Ianca și Brăila. În anul 1973 au părăsit vatra satului ultimii locuitori, în marea lor parte bătrâni care nu doriseră să părăsească satul. Vatra satului a fost arată și transformată în teren agricol, în prezent mai putând fi vizibile doar ruinele bisericii și fostul cimitir al satului. După 1990 o parte din foștii locuitori din Filiu au revenit creând o zonă cu locuire temporară/sezonieră, situată la mijlocul distanței
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
ca sa-si mai permită să dea bani pentru munca cîmpului. Păi e două milioane de lei vechi de arăt un hectar. De unde să scoată bieții oameni atîția bani? Păi am intrat în UE și se zice că nu mai tre’ să aram cu calul, ci cu mașina. Dar la noi tot cu calul se ara, că altfel n-ai cum“, ne-a spus cu o urmă de obida în glas nea Toporaș. Și totuși, el a încercat să-și croiască drum în
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
de lei vechi de arăt un hectar. De unde să scoată bieții oameni atîția bani? Păi am intrat în UE și se zice că nu mai tre’ să aram cu calul, ci cu mașina. Dar la noi tot cu calul se ara, că altfel n-ai cum“, ne-a spus cu o urmă de obida în glas nea Toporaș. Și totuși, el a încercat să-și croiască drum în viață așa cum a putut mai bine. Acum spune că e mulțumit de ce a
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Internațional Notebook of Poetry/Caietele internaționale de poezie; 1/2000, 2/2001, 3/2002, 4/2003, 5/2004, 6/2005, 7/2006, 8/2007", Norcross, GA, UȘA; "Journal of the America Romanian Academy of Arts and Sciences", No 23-24, Editura ARA, Chicago, UȘA, 1999, No. 25-27, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002 (membră ARA Journal Editorial Board), No. 29 Editură Alma Mater, Sibiu, 2004; "The Best Poems and Poets of 2005", the Internațional Library of Poetry, Owings Mills, MD, UȘA, 2006; Celebrations - 15 Years
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
2001, 3/2002, 4/2003, 5/2004, 6/2005, 7/2006, 8/2007", Norcross, GA, UȘA; "Journal of the America Romanian Academy of Arts and Sciences", No 23-24, Editura ARA, Chicago, UȘA, 1999, No. 25-27, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002 (membră ARA Journal Editorial Board), No. 29 Editură Alma Mater, Sibiu, 2004; "The Best Poems and Poets of 2005", the Internațional Library of Poetry, Owings Mills, MD, UȘA, 2006; Celebrations - 15 Years of The People’s Poetry Anchor Books, Peterborough, UK, 2006; "Daily
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Gheorghe Bârlea, „Jurnalul de Dâmbovița”, nr.555/1998; Petre Gheorghe Bârlea, în „Târgoviștea” nr.1/1998; Roxana Magdalena Bârlea " Am fost că într-o familie", „Târgoviștea” nr.2-3/1998; Editorii „Adevărul literar și artistic” nr.435/1998; Aleksandra Gruzinska în „ARA Newsletter”, UȘA, vol.11- fall/1999 ; George Băjenaru - „Meridianul românesc”, UȘA, nr.123/1999; Eugen Budau. în Viață băcăuana, nr.216/2000; Miron Blaga „al cincilea anotimp”, nr.4/2000; Editorii „Ateneu”, ianuarie/2000: Eugen Budau, „Ateneu”, martie/ 2000, Dr.
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
nr.5079, 19 martie 2008, nr.5080; 20 martie 2008; nr. 5081, 21 martie 2008. Referințe critice selective în volume Uniunile de creație din care face parte autoarea Mariana Zavati Gardner este membră a "Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (ARA)", a "LiterArt XXI: The Internațional Association of Romanian Writers and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii Scriitorilor din România"; membră a
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii Scriitorilor din România"; membră a "The Royal Society of Literature UK"; membră a "Academiei ARA - Academia Româno-Americană de Arte și Științe"= "The American Romanian Academy of Arts and Science, UȘA/Canada"; membră a "LiterArt XXI/ The Internațional Association of Romanian Writers and Artists, UȘA"; membră a Societăților: "The Poetry Society UK; The Poetry Society of
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
azil politic în America. În 1982 emigrează în Statele Unite unde devine cetățean american în 1988. În România a profesat că învățător, profesor de liceu și ziarist. Este membru al Uniunii Scriitorilor Americani și al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA) și al Societății Internaționale a Poeților. Școala elementară de 7 ani din comuna Tunari (1945-1952), Școala pedagogica mixtă nr. 3 din București (Diplomă de învățător - 1956), Institutul Pedagogic de 3 ani, București- Facultatea de filologie (Diplomă de profesor-1964), Universitatea București
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
al acestui prestigios cotidian. Colaborează la Radio Monitor și TCS Monitor TV , Europa Liberă. Publică poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de cărți, studii și comentarii literare critice, în engleză și în română, în presa românească din UȘĂ ("Lumea liberă românească, ARA Journal, Origini, Meridianul românesc, Clipă", "Lumină Lină" etc.), Canada ("Cuvântul Românesc" și "Luceafărul Românesc"), Anglia ("Românul liber"), România ("România literară, Astra, Bucovina literară, Al cincilea anotimp, Dreptatea, Dacia literară" etc.) și Moldova (revistele "Literatura și arta" și "Limba Română"). În
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
cunoscutul traducător american, Leonard Nathan, autor al unor traduceri din Joseph Brodsky și Czeslaw Milosz. Afilieri: "Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte"; "American Union Writers; Internațional Poets Society" (Distinguished Member). Detalii bio-bibliografice, în : 1/ “Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte - ARA - "Români în știință și cultură occidentală"”, 1996; 2/"”Who is Who - Românii din America - 500 personalități din SUA și Canada"”, enciclopedie editata de Dan Fornade, Editura ”Luceafărul românesc”, Montreal, 2000; 3/ Aurel Sasu - "“Dicționarul Scriitorilor Români din SUA și Canada
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
reviste („Lumea liberă“, „Universul“, „Cuvântul românesc“, „Meridianul românesc“, „Luceafărul românesc“, „Romanian Tribune“, „Datoria românească“, „Transilvania“ (din Mǘnchen), „Telegraful român“ (din Sibiu), almanahul „Femeia”, pe anul 1999, din București, „Revista de parapsihologie”, București, „Observatorul” (din Toronto, Canada), „Curentul internațional“, „Solia“, „Impact“, „ARA Journal“, „Ziua“, „Lumină lină“, „ZUM“, „Arcada“, „Exodus“, „Orizont creștin“ etc., etc.). Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
conversație român-latin”. Ca pictor de icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul Boldești-Scăieni, județul Prahova, și în orașul Gloggnitz, Austria. Cristian Petru Bălan a fost editorul unor publicații ale Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA): "Jurnalele Academiei Române (ARA)," Editura ARA, California, numerele 21-22, pe anii 1996/97, și nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefațat și publicat o nouă ediție a volumului de versuri "„Stropi de rouă“," de Vasile Militaru
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
pictor de icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul Boldești-Scăieni, județul Prahova, și în orașul Gloggnitz, Austria. Cristian Petru Bălan a fost editorul unor publicații ale Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA): "Jurnalele Academiei Române (ARA)," Editura ARA, California, numerele 21-22, pe anii 1996/97, și nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefațat și publicat o nouă ediție a volumului de versuri "„Stropi de rouă“," de Vasile Militaru, la „Yellow Bird
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul Boldești-Scăieni, județul Prahova, și în orașul Gloggnitz, Austria. Cristian Petru Bălan a fost editorul unor publicații ale Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA): "Jurnalele Academiei Române (ARA)," Editura ARA, California, numerele 21-22, pe anii 1996/97, și nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefațat și publicat o nouă ediție a volumului de versuri "„Stropi de rouă“," de Vasile Militaru, la „Yellow Bird Publishing“ din
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefațat și publicat o nouă ediție a volumului de versuri "„Stropi de rouă“," de Vasile Militaru, la „Yellow Bird Publishing“ din Chicago. "„Premiul Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA) pentru literatură, pe anul 2013”","„Diplomă de Apreciere a Universității din New Mexico - Gallup Branche, pentru contribuții în dezvoltarea culturii, pe anii 2008-2009”","„Diplomă de Excelență a Societății Culturale Ploiești - Mileniul III”", "„Diplomă de Excelență pentru promovarea literaturii și artei
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începând cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau "Armen" între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la "Armenak" sau "Aram" (strănepotul lui Haik și un alt conducător al poporului său). În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne. La jumătatea secolului I î.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
graiurile din Umă și Țărnareca. Cu auxiliarul antepus, perfectul compus exprimă tot o acțiune încheiată în trecut, ca și perfectul simplu, dar la care vorbitorul nu a fost martor ocular, constatând personal faptul într-un moment ulterior: "G’org’i ari vinită din America" „Gheorghe a venit din America”. Auxiliarul postpus are forme scurte, neaccentuate: Cu această formă, vorbitorul exprimă faptul că nu a fost martor la eveniment, nici nu a constatat faptul ulterior, ci acesta i-a fost relatat: "G
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaștinele au fost drenate. Suprafața de pădure-verde aflată în rezervații naturale și a zonelor protejate este de 428,5 mii de hectare
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
mesteacănul nordic ('), care în trecut forma păduri ce acopereau mare parte din țară, alături de plopi tremurători, sorbi ('), ienuperi și alți copaci mai mici, mai ales sălcii. La începutul colonizării umane, insula era extensiv împădurită. La sfârșitul secolului al XII-lea, , Ari cel Înțelept, o descria ca „împădurită de pe munți până la țărmul mării”. Colonizarea umană permanentă a perturbat mult ecosistemul izolat de soluri vulcanice în strat subțire și biodiversitatea deja redusă. Pădurile au fost exploatate masiv de-a lungul secolelor pentru lemne
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au făcut posibile și tipărirea ziarelor, torsul și țesutul textilelor și acționarea mașinilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. Mașinile cu abur puneau în mișcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de curățătorii aveau aspiratoare cu abur, și la cele mai bune frizerii din orașe existau chiar și perii pentru masarea capului acționate cu abur. Deși timpul motorului cu abur a trecut de mult, se pare că o renaștere
Motor cu abur () [Corola-website/Science/297959_a_299288]