15,564 matches
-
greu propunerea promovată de România, care în final s-a soldat cu rezultat pozitiv referitor la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind o creație artificială în centrul lumii arabe. Israelul nu a agreat ideea țării noastre de retragere a trupelor sale din teritoriile arabe ocupate sau de recunoaștere a statutului internațional al orașului Ierusalim, declarat capitală pe veci a țării, în ciuda Rezoluției ONU de respingere a hotărârii Knesset-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la tratative directe cu Israelul și mai ales în legătură cu recunoașterea statului Israel, considerat atunci de politicienii arabi, ca fiind o creație artificială în centrul lumii arabe. Israelul nu a agreat ideea țării noastre de retragere a trupelor sale din teritoriile arabe ocupate sau de recunoaștere a statutului internațional al orașului Ierusalim, declarat capitală pe veci a țării, în ciuda Rezoluției ONU de respingere a hotărârii Knesset-ului. Caracterul imparțial, constructiv al poziției românești a fost prezentat de primul ministru român, Ion Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
român, Ion Gheorghe Maurer, de la tribuna ONU, la sesiunea extraordinară din 23 iunie 1967, consacrată războiului arabo-israelian, când s-a pronunțat în premieră, la acest nivel, pentru soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian, pe calea convorbirilor și tratativelor directe între țările arabe implicate și statul Israel. Cu această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-au oferit să se alăture susținerii procesului de pace, de apropiere a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a pronunțat în premieră, la acest nivel, pentru soluționarea pașnică a conflictului arabo-israelian, pe calea convorbirilor și tratativelor directe între țările arabe implicate și statul Israel. Cu această poziție, diplomația românească a avansat în toate acțiunile ei, atât cu statele arabe, cu Israelul, cât și cu celelalte țări care s-au oferit să se alăture susținerii procesului de pace, de apropiere a punctelor de vedere ale părților beligerante și apoi începerea negocierilor și semnarea primului tratat de pace între Egipt și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din partea unor țări, referitor la această problemă, a stimulat diplomația românească să își lărgească sfera de acțiuni și să treacă la etapa declanșării dialogului cu părțile beligerante, Egiptul, O.E.P., Iordania, Siria și Israel, fără a neglija însă celelalte state arabe din afara zonei de conflict. În primul turneu, efectuat în opt țări africane, în aprilie 1972, președintele Nicolae Ceaușescu a vizitat și trei state arabe, Algeria, Sudan și Egipt, fiind o primă întrevedere a președintelui român cu șefi de stat din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu părțile beligerante, Egiptul, O.E.P., Iordania, Siria și Israel, fără a neglija însă celelalte state arabe din afara zonei de conflict. În primul turneu, efectuat în opt țări africane, în aprilie 1972, președintele Nicolae Ceaușescu a vizitat și trei state arabe, Algeria, Sudan și Egipt, fiind o primă întrevedere a președintelui român cu șefi de stat din lumea arabă. Președintele Algeriei, Houari Boumedienne, și Gaafar Al-Numeiri al Sudanului au reacționat critic la poziția României față de conflictul arabo-israelian, subliniind imposibilitatea acceptării de către
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zonei de conflict. În primul turneu, efectuat în opt țări africane, în aprilie 1972, președintele Nicolae Ceaușescu a vizitat și trei state arabe, Algeria, Sudan și Egipt, fiind o primă întrevedere a președintelui român cu șefi de stat din lumea arabă. Președintele Algeriei, Houari Boumedienne, și Gaafar Al-Numeiri al Sudanului au reacționat critic la poziția României față de conflictul arabo-israelian, subliniind imposibilitatea acceptării de către arabi a recunoașterii statului Israel, cu care să poarte tratative de pace direct, deoarece a fost creat artificial
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Algeria, Sudan și Egipt, fiind o primă întrevedere a președintelui român cu șefi de stat din lumea arabă. Președintele Algeriei, Houari Boumedienne, și Gaafar Al-Numeiri al Sudanului au reacționat critic la poziția României față de conflictul arabo-israelian, subliniind imposibilitatea acceptării de către arabi a recunoașterii statului Israel, cu care să poarte tratative de pace direct, deoarece a fost creat artificial pe teritoriul palestinian, este agresorul permanent al poporului palestinian și al țărilor din jurul său, făcând, totodată, aprecieri negative la autoizolarea României față de țările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
soluționării pașnice a crizei care nu a fost rezolvată în urma celor trei războaie arabo-israeliene, dovedind că numai calea tratativelor directe ar putea duce la o pace dreaptă și durabilă în regiune. Convorbirile dintre șeful statului român și cei doi conducători arabi s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru normală, prietenească, bazată pe respect reciproc, concretizată prin acțiuni bilaterale de cooperare economică și tehnico-științifică, de dezvoltare și diversificare a schimburilor comerciale româno-algeriene și româno-sudaneze, cât și prin documente juridice, semnate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cooperare economică și tehnico-științifică, de dezvoltare și diversificare a schimburilor comerciale româno-algeriene și româno-sudaneze, cât și prin documente juridice, semnate cu prilejul vizitei. Anul 1972 a însemnat un salt calitativ în dezvoltarea relațiilor dintre țara noastră și cele două state arabe, în toate domeniile de activitate, de interes reciproc, într-un ritm susținut. În cadrul acțiunilor de cooperare, România a construit în Algeria, în anii următori, cartiere de locuințe cu suprastructura necesară, a realizat prospecțiuni geologice, unde s-au descoperit noi zăcăminte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cadre didactice, iar un număr important de tineri algerieni și-au desăvârșit studiile universitare în România. Sunt doar câteva exemple pe care mi le-am amintit din perioada activității mele de interpret la nivel prezidențial și de diplomat în lumea arabă. Cu Sudanul și cu Algeria, relațiile politice și economice ale țării noastre au evoluat ascendent, mai ales în sectoarele de cooperare economică și în cele comerciale. În Khartum, România a construit cu utilaje și specialiști români o fabrică de prelucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sudan, una dintre cele mai moderne construcții din Africa și Orientul Mijlociu și alte obiective de interes pentru economia sudaneză. Un important număr de tineri sudanezi, absolvenți ai facultăților de medicină și agronomie din țara noastră, lucrează în țări din Golful Arab și în Sudan. În aprilie 1972, cu ocazia vizitelor efectuate la Cairo, Alger și Khartum, președintele Ceaușescu s-a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat, cu poziții diametral opuse și reacții pe măsură din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aprilie 1972, cu ocazia vizitelor efectuate la Cairo, Alger și Khartum, președintele Ceaușescu s-a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat, cu poziții diametral opuse și reacții pe măsură din partea liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Khartum, președintele Ceaușescu s-a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat, cu poziții diametral opuse și reacții pe măsură din partea liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au și criticat țara noastră pentru nealiniere la convingerile, pozițiile și acțiunile celorlalte state socialiste europene, în frunte cu URSS, cunoscute ca susținătoare active ale țărilor arabe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au și criticat țara noastră pentru nealiniere la convingerile, pozițiile și acțiunile celorlalte state socialiste europene, în frunte cu URSS, cunoscute ca susținătoare active ale țărilor arabe, dar fără a se putea compara cu ajutorul masiv financiar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au și criticat țara noastră pentru nealiniere la convingerile, pozițiile și acțiunile celorlalte state socialiste europene, în frunte cu URSS, cunoscute ca susținătoare active ale țărilor arabe, dar fără a se putea compara cu ajutorul masiv financiar și militar pe care îl primea Statul Israel de la SUA Ei nu concepeau o altă modalitate de soluționare a conflictului decât cea armată, prin forță, așa cum de altfel fuseseră acaparate teritoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fost, după cum bine îmi amintesc, o întâlnire cu un început rece, pentru că fiecare avea o gândire și o poziție proprie, diferită, față de căile de soluționare a conflictului arabo-israelian. În timp ce președintele Sadat se pronunța pentru o soluție militară în eliberarea teritoriilor arabe ocupate cu forța, Nicolae Ceaușescu susținea calea pașnică a tratativelor directe, după o prealabilă pregătire a liderilor arabi în vederea schimbării modului de gândire, care să conducă la recunoașterea statului israelian, iar factorul emoțional trebuie schimbat cu cel rațional și înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
poziție proprie, diferită, față de căile de soluționare a conflictului arabo-israelian. În timp ce președintele Sadat se pronunța pentru o soluție militară în eliberarea teritoriilor arabe ocupate cu forța, Nicolae Ceaușescu susținea calea pașnică a tratativelor directe, după o prealabilă pregătire a liderilor arabi în vederea schimbării modului de gândire, care să conducă la recunoașterea statului israelian, iar factorul emoțional trebuie schimbat cu cel rațional și înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o prealabilă pregătire a liderilor arabi în vederea schimbării modului de gândire, care să conducă la recunoașterea statului israelian, iar factorul emoțional trebuie schimbat cu cel rațional și înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a înlesni comunicările între cele două părți, pe căi diplomatice, discrete și sincere, în scopul pregătirii unei atmosfere propice convorbirilor bilaterale și tratativelor între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Europa să rupă relațiile diplomatice cu Israelul. Din observațiile mele, rezulta că președintele egiptean percepuse avantajul pe care îl avea România de a fi unica țară care menținea relații diplomatice și bune raporturi, atât cu Israelul, cât și cu țările arabe. Avea în vedere, de asemenea, reputația de netăgăduit pe care România și-o câștigase pe plan internațional, considerând-o utilă și eficientă, prin folosirea canalelor sale diplomatice între părțile aflate în conflict, pentru a le ajuta în soluționarea pașnică a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Cairo, cât și la București, pentru reluarea dialogului pe baza ideilor românești, în scopul găsirii soluțiilor care să apropie pozițiile celor două părți implicate în conflict, în vederea pregătirii convorbirilor în problemele din Orientul Mijlociu, ținându-se seama de interesele popoarelor arabe și israelian, afectate deopotrivă. În timpul întrevederii, cei doi președinți au abordat și aspectele bilaterale ale relațiilor politice, economice, comerciale, de cooperare economică și culturale dintre România și Egipt, convenind ca membrii delegațiilor române și egiptene să acționeze concret spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sugestii privind pregătirea și stabilirea întâlnirii egipteano-israeliene, cât și a convorbirilor și tratativelor de pace. Evoluția acțiunilor de pregătire și realizare a primei întâlniri, la București, a președintelui egiptean cu primul ministru israelian a fost destul de dificilă, pentru că opinia publică arabă, inclusiv unii politicieni din Orientul Mijlociu, încă mai aveau percepții diferite și o altă viziune despre Israel, acumulate în cei peste treizeci de ani de stări conflictuale. Cele trei războaie între arabi și israelieni, evenimente ce au creat o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ministru israelian a fost destul de dificilă, pentru că opinia publică arabă, inclusiv unii politicieni din Orientul Mijlociu, încă mai aveau percepții diferite și o altă viziune despre Israel, acumulate în cei peste treizeci de ani de stări conflictuale. Cele trei războaie între arabi și israelieni, evenimente ce au creat o stare de ură și mânie între politicienii țărilor beligerante, pe care arabii le justificau, prin ocuparea cu forța de teritorii, izgonirea din casele lor a unei populații arabe palestiniene și construirea pe terenurile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conflictuale. Cele trei războaie între arabi și israelieni, evenimente ce au creat o stare de ură și mânie între politicienii țărilor beligerante, pe care arabii le justificau, prin ocuparea cu forța de teritorii, izgonirea din casele lor a unei populații arabe palestiniene și construirea pe terenurile lor de colonii, extinse periodic pentru evreii veniți de oriunde și de un comportament israelian de aroganță și dispreț față de arabi etc. Numai după demersuri repetate și argumente pertinent susținute de președintele român și diplomația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]