2,792 matches
-
au petrecut mai mulți ani în Italia începând cu anul 1822 și au realizat multe portrete și studii de arhitectură. Un alt pictor care a realizat acuarele este Vasili Surikov (1848 - 1916). Printre primele sale lucrări a fost "Călărețul de aramă", pe baza căruia a realizat un tablou în ulei de mari dimensiuni. Alte acuarele cunoscute ale sale sunt cele în care a pictat fluviul Enisei, dintre care se amintesc: "Plute pe Enisei" (1862), "Piatră albastră pe Enisei" (1864), "Stepa Minusinskaya
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe. Censul se plătea în bani și era de 17 dinari pe cap de familie, satele care lucrau la topitoriile de fier și de arama sunt scutite, compensându-l cu munca pe care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia diferitelor sărbători, de Paști, de Crăciun. Dijma era percepută pentru stupi (1 din 10
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îl stăpâneau, iar nu invers. Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un celt de bronz, un vârf de lance și un topor de piatră având forma ciocanelor de aramă, toate aparținând Epocii Bronzului. În apropierea satului se semnalează și urmele unei așezări de tip "Monteoru". G. Popa Lisseanu a aratăt într-o lucrare că în zona Brețcului a existat un vechi ducat sau cnezat românesc. Atestarea este cuprinsă într-
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
fi prezentate grupat: astfel la nr. 1-11 și 35-56 au fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
astfel la nr. 1-11 și 35-56 au fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
au fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă, cercei, flori de bronz, vase ceramică, sticlă, cărămizi, monede de argint, aramă etc.; nr.
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă, cercei, flori de bronz, vase ceramică, sticlă, cărămizi, monede de argint, aramă etc.; nr. 80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte descoperite în Cetatea Haciaria (Pichetul Arceru, sat Desa, jud. Dolj): acvilă de bronz, 1 inel aramă, cercei, flori de bronz, vase ceramică, sticlă, cărămizi, monede de argint, aramă etc.; nr. 80-89, obiecte găsite în Cetatea Hunia Mare (sat Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Hunia, jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de argint, 11 monede bizantine de aramă; nr. 114 un monument de piatră găsit la Reșca, ascuns în vecinătatea Mănăstirii Hotărani la un stânjen în pământ‚ pe care se aflau sculptate mai multe rânduri cu litere latine; trei manuscrise din care: unul cu 244 pagini în limba
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
niște podoabe femeiești, de argint, ornate cu pietricele colorate. Aici ar mai fi fost descoperite și căni și farfurioare întregi, din ceramică, pierdute în timp. Tot în zona Capul Dealului bunicii mei ar fi descoperit, la arat, o căldărușă de aramă, cu capac, în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
stat de atunci, o importantă parte a colecției sale de artă și cărți. După multe "bătălii" juridice, în numeroase din curțile de justiție post-decembriste, colecționarul a reușit să recupereze aproape toate piese sale, cu excepția tabloului „Natură statică cu ulcică de aramă” de Gheorghe Petrașcu, încă "sechestrat" de Muzeul Național de Artă al României, în ciuda existenței unei sentințe definitive de returnare a picturii dată de Curtea Supremă de Justiție a României din 19 aprilie 2007. " Interviuri "
Valentin Ceaușescu () [Corola-website/Science/298608_a_299937]
-
în 1734 a fost găsit un cadavru de om bine conservat în sare. Hallstatt-ul - prima perioadă a epocii fierului - cuprinde intervalul 1200-500 î.Hr. din cea mai mare parte a Europei. Principala invenție a epocii Hallstatt este metalurgia fierului. Folosirea metalelor - aramă, plumb, aur - a precedat cu câteva milenii începuturile epocii fierului. În această perioadă s-a generalizat metalurgia bronzului și, apoi, a fierului. Pe teritoriul României, în perioada timpurie a culturii Hallstatt, obiecte de fier au apărut aproape de cursul inferior al
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele Belcești, Munteni, Polieni, Satu Nou și Ulmi-Liteni (după ce satele Coarnele Caprei și Arama se separaseră pentru a forma comuna Coarnele Caprei). În 1950, comuna a fost transferată raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat, satele Ulmi-Liteni și Ulmi-Polieni luând atunci denumirile de "Liteni" și, respectiv, "Ulmi
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
serie de reforme: crearea unui corp nobil de intervenție de cavalerie grea, înlăturarea reprezentanților ordinului senatorial de la conducerea legiunilor, accelerarea pătrunderii unităților auxiliare recrutate dintre barbari în armata romană. Senatului i s-a luat dreptul de a bate monedă de aramă. În politica externă Gallienus a fost nevoit să facă mari eforturi pentru a pune stavilă invaziilor barbare care aveau loc aproape în fiecare an. Goții, carpii, hierulii atacau pe uscat și pe mare și prădau până departe în interiorul imperiului provincii
Gallienus () [Corola-website/Science/299880_a_301209]
-
Aurelian s-a comportat ca un suveran absolut. Purta diadema solară, purpură și veșimente bogate ca după obiceiul regilor orientali, s-a autointitulat "Dominus et Deus". A guvernat fără senat care a pierdut și dreptul de a bate monedă de aramă alegându-și colaboratorii dintre cavaleri. Personalitate inteligentă și energică, Aurelian întărește autoritatea imperială și întreprinde o serie de reforme administrative și economice vizând consolidarea statului în vederea depășirii crizei din secolul al III-lea. Cultul zeului soare, "sol invictus", este ridicat
Aurelian () [Corola-website/Science/299881_a_301210]
-
de reforme administrative și economice vizând consolidarea statului în vederea depășirii crizei din secolul al III-lea. Cultul zeului soare, "sol invictus", este ridicat la rangul de religie a întregului imperiu. A efectuat o reformă monetară (emisiuni de aur, argint și aramă) care a înviorat schimburile comerciale. În politica externă Aurelian a înregistrat succese remarcabile, străduindu-se să apere imperiul de frecventele invazii barbare și să refacă unitatea acestuia, mult afectată în timpul lui Gallienus. În drum spre Orient, în vederea începerii unei campanii
Aurelian () [Corola-website/Science/299881_a_301210]
-
a scăpat pe berbec." Și țapul a crescut foarte și când a ajuns puternic, cornul cel mare s-a sfărâmat și am zărit patru coarne crescând în locul lor, spre cele patru vânturi ale cerului." "* apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste tot pământul." După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, care a ieșit din țara Chitim și a bătut pe Darie, regele Perșilor și al Mezilor, a domnit în locul lui, fiind cel dintâi împărat de
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]