2,684 matches
-
pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede din construcția sa la suprafața solului, sînt cele 4
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1632-1654) la 1644 le dă lui Poznan, Stoian și Ghiura ( căpetenie-căpitan ) să exploteze minele de la Baia de Aramă. În acest document de Învoială se fixează suma de 1.000 de taleri pe an pentru exploatarea minelor și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri ei vor mai plăti anual, Încă 300 de taleri. Din această condiție a Învoielii ,, că alimentele ce vor fi aduse
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Împrumuturile, trebuind să-și vîndă păminturile. Alții ca să-și completeze inventarul agricol, au Început să lucreze la oraș, unde cîștigau Însă puțin. Odată cu exploatarea cărbunelui În Lupoaia, au fost dărîmate casele vechi, construinduse altele mai mari pe șoseau Motru-Baia de Aramă. Împrejmuirile și curțile erau din ulucă, iar din 1968 se folosesc și materiale prefabricate. Datorită electrificării satului au Început să fie folosite aragaze, frigidere, mașini de spălat, fiare de călcat. Au Început să fie folosit mijloace de transport pentru mineri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
s-au Îndreptat spre fabrica de tricotaje din Motru și către artizanatul din Tismana. Acum o să trec În revistă cîteva caracteristici ale satului Valea MÎnăstirii. Valea MÎnăstirii se prelungește din satul Lupoaia prin linia Urdărarilor, Întinzîndu-se pe șoseaua Motru-Baia de Aramă, pînă În satul Steic. Satul și-a luat numele de la mînăstirea ce-a fost aici. Constatările referitoare la existența unei vechi mînăstiri sînt confirmate și de fostul preot C.Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
papuci 44, a scoate din sărite/ pepeni etc. Din punctul de vedere al conținutului, expresia nu se caracterizează, în principiu, prin însumarea sensurilor cuvintelor din care este alcătuită, ci are un înțeles de sine stătător, asociat întregului: a-și da arama pe față = "a se deconspira" (sens care nu corespunde sumei: "a dărui" + "sie" + "metal cu anumite caracteristici" + "pe" + "figură"). Funcțional, expresia poate transmite informație 45: * semantică fie direct (părere de rău, a-și ieși din pepeni, cu capul în nori
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
câte un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții și voioși ca horele" (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (b) " Din belșugul de verdeață / Cărăbușul de aramă / vine din turnătoria / verii, să-l luam în seamă. // Zgomotos ca o reptilă / Printre vreascuri se avântă, / să arate că-i din lumea / celor ce nu prea cuvântă." (Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă) (c) "O tânără rotofeie și drăgălașă țâșni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) " Din belșugul de verdeață / Cărăbușul de aramă / vine din turnătoria / verii, să-l luam în seamă. // Zgomotos ca o reptilă / Printre vreascuri se avântă, / să arate că-i din lumea / celor ce nu prea cuvântă." (Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă) (c) "O tânără rotofeie și drăgălașă țâșni deodată din căsuța cu pricina și li se alătură drumețelor noastre. Fetița se ridică și porni în urma femeilor, care se apucară să discute cu însuflețire, forfecând pe toți locuitorii cătunului și pe cei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numai lor de folos. Căcărania ivrită este sfîntă și slăvită! În Geneza găsim această realitate istorică despre cabiri dar scrisă după gustul ivriților la ,,4,22 Țila, de partea ei, a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier...” În română cuvîntul tîlă înseamnă întîlnire dar mai avem și prenumele Tilia. Țila a fost soția lui Lameh, urmașul lui Cain prin Irad, Mehuiael, Metusael care era tatăl lui Lameh. Acesta mai avea o soție Ada, nume
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ei. Emeșii(sumerienii) au numit Tigrul, Bura-nun cu sensul de domnul(stăpînul) negurii. Arimini, arimani, arumuni. Alături de pelasgi și hiperboreeni, antichitatea îi amintește de multe ori în aceleași regiuni și în același timp pe arimani, arimini, aru-muni, armini, arimi sau arami. Dar cine sînt aceste neamuri? Aristeas din Prokonnesos ce a trăit prin secolul Vll î.e.n. a scris un poem despre populația mitică a arimaspilor, din nordul îndepărtat iar informațiile le-a luat de la sciții învecinați, acestui neam pe care grecii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unul dintre urmașii lui Ma-tusalem se numește Riman, dar nu cred că vreun specialist de-al nostru în istorii înveninate își va lega felii de barabule la cap din cauza durerilor! Pliniu cel Bătrîn amintește că denumirea națională a sciților era aramei după limba greacă și aramani după limba latină. Ștefan Bizantinul spune că sciții se considerau cei mai vechi oameni de pe pământ și se înrudeau cu tracii și cu geții de la Dunărea de Jos. Nici urmă de miros ivrit sau alte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a imperiului persan deși mulți istorici refuză orice legătură între persani și aramei, ignorînd cu bună știință informațiile venite de la Strabon și susținînd cu neobrăzare născocirea ivrită, că arameii ar fi se-miți. Cum perșii realizaseră un imperiu format din numeroase triburi și care era cel mai mare din acele vremuri, ivriții, dintre care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
partea dreaptă a existat o civilizație pe care istoria nu vrea încă să o recunoască! Platon ne spune că în regatul lui Atlas din nordul Traciei, au existat cele mai vechi legi divine scrise cu litere pe o coloană de aramă. Turdetanii din Spania, care în legende sînt vechii iberi, spun că au migrat de undeva de lîngă Caucaz pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. adică de pe meleagurile noastre și aveau după cum scrie Strabon, o colecție de legi scrise în versuri după spusa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la toriște, și a înșelat cu putere spunînd că el l-a scos pe Dima din apă. Acest om lipsit de tărie a plecat pe furiș ca un mior și s-a ascuns într-o pădurice de pe malul rîului dîndu-și arama pe față și aducînd neno- rocirea peste el. Ne-a dus cu vorba zicînd că învățătura vie românească nu spune să iei azimă pentru a mărturisi. Astfel rudele au adus de mai multe ori bere ca jertfă sfîntului Zien. Așa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de pistol, înverșunat în a-și educa permanent puterea de abstinență, ține în chilie cărnuri și sticle cu felurite alcooluri fără a se atinge de ele și îi cere starețului să îi procure femei spre a-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al acestei școli s-ar fi distribuit această medalie comemorativă de aramă și de mărime de 40 mm lucru care însă s-a pus la îndoială. Această medalie să consideră ca inventată în scop de speculă și sursa lor este la Iași”. Este lesne de observat că medalia (fig. 36av și 36rv
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezentă pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie după unele păreri nesusținute cu argumente credibile, această medalie (aramă, 40 mm), concepută doar din inscripții, este cea dintâi realizare românească în domeniu, un prim document de acest tip care consemnează un eveniment cultural din viața Moldovei, aniversarea inaugurării primei instituții de învățământ superior din Iași. Medalia este realizată la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculară CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Cuza (DOMNITORULU ROMANIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grija domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probată, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea unor medalii cu toartă, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și aramă (fig 75av și 75rv). Un an mai târziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minulescian, moștenit într-o măsură și de la Macedonski, nu lipsit de cabotinism, însă grațios tocmai pentru asta. Iser, care a ilustrat poemele, a înțeles foarte bine latura lui de estetism teribil. Într-un templu turcesc, ard în sfeșnice vechi de aramă trei lumânări de ceară, iahturile albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
același rit. MIHAI CRUCEANU, N. BUDURESCU, I. M. RAȘCU Din grupul de la Vieața nouă, M. Cruceanu se remarcă printr-o delicată tehnică poantilistă, prin care înfățișa mări de rubin cu vapoare albe, încărcate cu flamanzi, cetăți edenice cu porți de aramă, păduri arctice și cețoase: Ca-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță interiorul modern, salonul împodobit cu vase de Gallé încărcate de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]