13,013 matches
-
deal, la vale/ Că n-am la copii mâncare// Du-mă Doamne-n pace acasă/ La pruncuți și la nevastă...” Moții respectau pădurea, nu își băteau joc de ea cum se întâmplă în zilele noastre. Culegeau lemnele uscate de printre arbori și le foloseau pentru încălzit. Doar când aveau nevoie materie primă, de un lemn mai ca lumea, sănătos, din care să poată să prelucreze produsele artizanale, atunci doborau câte un brad falnic. Odată, când eram în vizită la baciu Teodor
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt goi azi munții, ascunse pe cărare Sub rădăcini de arbori stau urmele de pași Femei poartă azi seve
ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354357_a_355686]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt goi azi munții, ascunse pe cărare Sub rădăcini de arbori stau urmele de pași Femei poartă azi seve spre frunze și spre floare, Trufași, spre culme urcă ai moților urmași. Căci s-au mutat din viață în țărână, N-a suportat nici Domnul să vadă-atâtea cruci, Și i-a luat
ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354357_a_355686]
-
oară în trupul lor securea, Semeți pe locuri vechi, se unduiau în vânt Și domnul, în genunchi, le priveghea tăcerea! În fiecare arbore un suflet e de om Și trunchiul care cade-i Marie sau Ion. Referință Bibliografică: În fiecare arbor un suflet e de om / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354357_a_355686]
-
al doilea pas pe această cale ce duce, printre cele ce sunt, către Cel care este : * Cum să aduni în mănunchi razele scurse că printre degete ? Sau prezenta umană, dizolvată-n lumini și penumbre : O siluetă albă coboară tiptil printre arbori buimaci. * Urmează, la un al doilea nivel, “chipul” lucrurilor, ideea lor, suportul lor inteligibil. Ceea ce se contemplă acum, în instantaneitatea intuiției, este sigiliul rațiunii divine din fapturi - bănuit, abia întrezărit, surprins cu bucurie și înfiorare: Cerul atât de senin - de
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Terrarum) din 1574, aceste insule erau reprezentate prin puncte. * Aici sunt cele mai mari broaște de pe glob, împreună cu broaștele țestoase din câteva insule, Seychelles, din Oceanul Indian (lângă Tanzania). Gâtul și picioarele lor sunt mai lungi, pentru a putea apuca frunzele arborilor. Broaștele țestoase gigantice, ca și celelalte reptile endemice de aici (trei specii de șerpi Galápagos și cinci specii de geko, o reptilă sauriană din zonele calde) sunt caracterizate ca lente sau leneșe. Există două categorii de broaște țestoase gigantice: care
BROAȘTELE ȚESTOASE GIGANTICE DIN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354456_a_355785]
-
de mângâierea divină, de clipe de reculegere și de înălțare spirituală prin rugăciune. Binecuvântarea divină împletită cu priceperea, dăruirea și creativitatea umană au făcut ca într-un spațiu foarte mic să fie concentrate forme diferite de existență: lăcașuri de cult, arbori și arbuști, pomi fructiferi, flori, stupi, straturi de legume, creându-se o impresie puternică de viață. Aici, în secolul al XIX-lea oameni cu credință în Dumnezeu, monahul Chesarie și fiul său, Nicolae, au pus bazele unui schit. Biserica „în
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
sunt straturi de flori, mai ales tufănele și crizanteme, unele uscate, altele cu flori încă vii, în nuanțe de alb, galben, roșcat, mov, tufe de mâna Maicii Domnului sunt încă verzi și au flori, în partea stângă a aleii principale, arbori de tuia înviorează cu verdele lor, pomi fructiferi cu coroana cenușie și frunze uscate, alături de arbuști de culoare galbenă sau roșiatică. Stupi de albine sunt expuși pe iarba verde, gata pregătiți pentru iernat. În partea dreaptă arbori de tuia și
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
a aleii principale, arbori de tuia înviorează cu verdele lor, pomi fructiferi cu coroana cenușie și frunze uscate, alături de arbuști de culoare galbenă sau roșiatică. Stupi de albine sunt expuși pe iarba verde, gata pregătiți pentru iernat. În partea dreaptă arbori de tuia și straturi de flori împrejmuiesc o mică grădină de zarzavat în care ceapa a înverzit deja pe straturile bine îngrijite. Paralel cu ele, se înalță un colț luminos, tei bătrâni străjuiesc aleea, au coroane bogate cu frunze galbene
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
în originalitate, frumusețe și bogăție. O veche zicală din manualele mele de școală „Cât e Dobrogea de lată/ Bate vânt și crește piatră” este contrazisă. În zonele prin care am trecut pământul Dobrogei pe lângă frumusețea naturală: dealuri acoperite cu pășuni, arbori și arbuști, fâșii de stuf, cursul liniștit și lucios al Dunării și lunca înverzită a acestuia, și-a arătat și fața cealaltă cultivată de mâna omului cu podgorii și livezi bine îngrijite, suprafețe de rapiță în ale căror flori pare
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
cu elemente bizantine. Culoarea roșie a acoperișului, cărămida de aceeași culoare a bordurilor de pe pereți creează o impresie de frumusețe a unei vieți mângâietoare. Curtea bisericii bine structurată conține elemente specifice mai multor epoci, mai multor civilizații și regnuri: flori, arbori și arbuști, o cișmea turcească din care curge un firicel de apă, o coloană grecească, schelete de care, statui, un aghiasmatar în care apa sfințită este ținută într-o amforă mare de lut de culoare roșie, așezată într-o construcție
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
să se autosupună și el procesului social de reconversie profesională. Încă din copilărie, prinse câte ceva din tainele lucrului cu lemnul de la vecinul său Iordache Ionescu, plecat de mult la Domnul, imbold necesar ca să poată îndrepta acum asupra substanței oferite de arborii pădurii toată experiența dobândită în prelucrarea metalului. Și-a convertit sculele și utilajele avute și și-a meșterit altele, unele expres pentru măsura grinzilor ce urmau a fi încorporate mărețului edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
la creșterea gradului de civilzație prin educarea și culturalizarea populației cipriote. Limassolul a fost unul dintre orașele căruia Warren i-a acordat maximă importanță, încă de la începutul sosirii sale în Cipru: străzile au fost curățăte și modernizate, s-au plantat arbori ornamentali, au fost construite docuri în port care să asigure capacitatea necesară desfășurării activității portuare și implicit, s-a creat un mediu propice dezvoltării comerțului pe cale maritimă. Limassolul a fost dotat cu felinare stradale pentru iluminatul nocturn, în 1880, iar
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
și aspectul străzilor largi și foarte curate dar și cel al caselor bine îngrijite, cu o arhitectură mai aproape de cea europeană, cu arcade mari la uși, cu ferestre care amintesc de stilul gotic, case înconjurate de multă verdeața, flori și arbori decorativi. De altfel London este numit și “Forest City” pentru că a fost construit în mijlocul unei păduri cu brazi argintii, arțari, castani, tei, etc. Bună impresie a fost completată și de întâlnirea cu români care se declarau foarte mulțumiți de felul
ÎN MARTIE PRIN ONTARIO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354499_a_355828]
-
spune, lasă, Nu mai pot să umblu. Waldemar apare galben, Lămâios și țeapăn, Eu lui Waldemar o palmă i-aș servi , dar crapă. Demonul perversiunii Face-n Iad ravagii, Metzengerstein, scrie-n rune, l-au distrus iobagii. Profet Păsări și arbori, visuri și nopți, Degete smulse, strivite de roți, Harnic călăul spânzură, taie, Are prieten doar o potaie. El este Marele Inchizitor, Nu are nume, numele mor, Noapte, tăcere, de undeva Spune trei vorbe o cucuvea. Mult mai departe, în zări
ÎN CASTELUL METZENGERSTEIN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353897_a_355226]
-
musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton național plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, adică actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat pentru prima dată în Țara Românească, „Deșteaptă-te, române!” Tot în anul 1848
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă vor răni ninsorile cu alb, din acest unghi prin care trece vântul nici nu mai știu cărarea și-n spărtura nopții au înghețat stelele părăsindu-mă pe rând. Pe urmele mele se apropie lupii arborii și lumina pe care o port a unui felinar uitat în noapte mă salvează până la femeia în alb care mă culcă cu descântece pe genunchi adeverind povestea iubirii la prima vedere. Sunt semne că vinul fiert face minunile pe care
MĂ VOR RĂNI NINSORILE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353169_a_354498]
-
Întâi dragostea. Dragostea care înflorește cireșul, care crește copilul, care satură flămândul, care mângâie răstignitul, dragostea lui Dumnezeu pentru creația Sa. Așa vine pacea, pacea desăvârșită, pacea raiului și a vieții veșnice. Pământul e ușor sub pasul tău, ușor ca arborul gândurilor pure, omule, lumina crește și înflorește pe buzele, pe ochii, pe cerul minunilor puse acolo de degetul lui Dumnezeu. Când ai pornit să fii om să știi că dragostea e cea dintâi virtute, ea este semnul dezrobirilor. Cântecul tău
EUGEN BACIU de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352612_a_353941]
-
egiptenii antici aduceau în casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vieții asupra morții; - luminile de Crăciun existau din vechi timpuri în obiceiurile păgâne ale europenilor la sărbătoarea solstițiului de iarnă. Ei le aprindeau și împodobeau locuințele cu arbori și arbuști, care trebuiau să aibă frunza veșnic verde pentru a alunga spiritele rele; - la români a existat obiceiul stelei, preluată în creștinism pentru a se așeza în vârful bradului, ceea ce ne conduce cu gândul la steaua care i-a
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existentă în satele aparținătoare
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu modernul. Mărțișoarele sunt în formă de lacrimă și inimioară, iar pictura are ca modele: arbori, ghivece cu flori, prăjiturele, păsări, peisaje, colivii cu sau fără păsări, flori și copaci stilizați. Cromatica este pastelată, de bază fiind verdele (green-lime „lămâia verde”) care sugerează primăvara. Boeriu Andreea (Brașov), programator informatician contabilitate, artist plastic, face bijuterii, săpunuri naturale
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau cei din exploatările forestiere, lotrenii, care indiferent de anotimp, pe arșiță, ploaie, vânt sau viscol, înfruntau cu stoicism stihiile naturii, extrăgeau arborii marcați din parchetele de exploatare ce se întindeau de la poale până în vârful munților, îi coborau la vale cu atelaje, tractoare sau funiculare, apoi buștenii erau încărcați în mașini care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele din depozite unde
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
pentru că sunt universal valabile! Cârpe diem... Vreau că viața sa ramana pentru mine un vast ecran panoramic în care să văd cât mai mult din tot ce ma înconjoară, din tot ce respira și trăiește o dată cu mine, adică : flori, pomi, arbori, oameni și în special copii -izvorul nesecat al purității și voioșiei- să culeg clipele oferite de viață. Să nu credeți însă, că uneori nu mi-aș dori să-mi controlez viitorul dar știu că am fost programați să nu avem
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
sugerată de modulațiile vocii, fiindcă-și mărturisește teama că s-ar putea să nu mai poată reveni... că cel de al doilea „acasă” o așteaptă... Cred că toți oamenii și-au legat copilăria de un copac. Să nu uităm că arborii sunt motive poetice cu semnificații dintre cele mai diverse. Bradul, teiul, nucul, salcâmul, gorunul, mărul și iată că alt pom cu fructe „gustate” de toată lumea care-și face loc în literatură prin doamna Buică. Caisul! Și nu numai, fiindcă evocând
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]